Prim-ministrul Vasile Tofan a prezentat bilanțul primelor 100 de zile de mandat: 182 de acțiuni pentru reformarea statului, creștere economică și integrare europeană
Chișinău, 5 noiembrie 2026 - Prim-ministrul Republicii Moldova, Vasile Tofan, a susținut joi, 5 noiembrie 2026, la sediul Guvernului, o conferință de presă dedicată prezentării raportului de activitate pentru primele 100 de zile de mandat. Documentul centralizează 182 de rezultate, decizii și acțiuni realizate sau inițiate de Executiv, având drept scop accelerarea reformelor structurale, stimularea investițiilor, modernizarea infrastructurii și avansarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, într-un context regional marcat de provocări economice și de securitate.
În deschiderea conferinței, șeful Executivului a evidențiat că prioritatea cabinetului său a fost reducerea distanței dintre decizii și rezultate concrete, chiar și atunci când măsurile presupun reforme dificile în administrație, fiscalitate sau gestionarea banilor publici. În pofida unui context complicat — caracterizat de fluctuații ale prețurilor la gaze pe bursele europene, atacuri cibernetice și incidente de securitate în spațiul aerian cauzate de războiul din țara vecină — Guvernul a menținut ritmul reformelor asumate.
„Pentru mine, aceste 100 de zile și pentru Guvernul pe care am onoarea să-l reprezint nu sunt atât de mult despre câte ședințe avem sau câte hotărâri am adoptat. Sunt, în primul rând, despre direcție, despre asumare și schimbarea ritmului, dar în cele din urmă sunt, în primul rând și în primul rând, despre rezultat”, a declarat prim-ministrul Vasile Tofan.
Semnale economice pozitive, disciplină bugetară și debirocratizare
Pe dimensiunea economică, raportul indică o creștere a agriculturii cu peste 11%, un avans al industriei de aproape 7% și o majorare a exporturilor de produse moldovenești cu circa 13%, în timp ce salariul mediu a crescut cu 3,3% în termeni reali (9,5% în termeni nominali). Pentru a susține munca și capitalul productiv, Guvernul a demarat reforma fiscală prin creșterea scutirii personale cu 35% și extinderea cotei zero la profitul reinvestit pentru companiile eligibile, majorând în schimb taxarea activităților care generează costuri sociale, precum jocurile de noroc, alcoolul și tutunul. De asemenea, în condițiile unui deficit bugetar care se apropie de 6%, premierul a subliniat necesitatea unei discipline stricte în cheltuirea banilor publici.
Pentru sprijinirea mediului de afaceri și reducerea birocrației, Executivul a eliminat acte permisive inutile, generând economii estimate la circa 37 de milioane de lei în prima fază, și a elaborat o foaie de parcurs cu 300 de măsuri de simplificare a serviciilor. Totodată, a fost majorat de zece ori plafonul pentru anumite operațiuni valutare fără autorizare — de la 10.000 la 100.000 de euro —, a fost extins programul de lucru în weekend pentru două posturi vamale din Chișinău și este în pregătire conceptul întreprinderii „Start”, care va permite lansarea unei afaceri mici direct de pe telefon.
Eforturile de atragere a capitalului au inclus peste 100 de întâlniri cu investitori locali și internaționali, concretizându-se în proiecte majore precum investiția de aproximativ 250 de milioane de euro lansată de companiile Suma și Fiba la Stăuceni (echivalentul a circa 1,3% din PIB) și punerea în funcțiune a unei noi capacități de producție a grupului german Knauf la Bălți. În paralel, pe piața muncii, aproximativ 7.000 de persoane au fost angajate prin intermediul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), iar pentru alte circa 2.900 de persoane au fost formalizate raporturile de muncă.
Reforma administrației publice și eficientizarea întreprinderilor de stat
Guvernul a inițiat o analiză amplă a administrației centrale și a agențiilor subordonate pentru a elimina suprapunerile de competențe și a comasa funcțiile auxiliare — precum contabilitatea, resursele umane, achizițiile sau serviciile juridice și IT — în structuri consolidate. Prin exemplu propriu, schema de personal a cabinetului prim-ministrului a fost redusă cu 39%.
Aceeași rigoare este aplicată portofoliului de întreprinderi de stat, care însumează un capital propriu de circa 38 de miliarde de lei, dar generează un randament din dividende și defalcări de doar 1,8%. Executivul a revizuit cele mai mari 100 de pachete de remunerare, iar Agenția Proprietății Publice (APP) a stopat acordarea de noi prime, bonusuri și sporuri discreționare până la finalizarea evaluării și stabilirea unui cadru sustenabil de salarizare.
În ceea ce privește reforma administrației publice locale, Guvernul promovează consolidarea primăriilor și a propus reorganizarea celor 32 de raioane în trei regiuni — Nord, Centru și Sud — pentru a spori capacitatea de absorbție a fondurilor europene și de gestionare a proiectelor majore.
„Serviciile nu trebuie mutate departe de oameni. Dimpotrivă, primăriile trebuie să devină mai puternice, ghișeele trebuie să rămână aproape de cetățean, iar nivelul regional trebuie să se ocupe de proiecte mari, de dezvoltare, de fonduri europene, coordonare, nu să dubleze administrația locală într-o țară atât de mică”, a subliniat Vasile Tofan.
Proiecte majore de infrastructură și consolidarea securității energetice
În primele 100 de zile de activitate, au fost recepționați 88 de kilometri de drumuri naționale reabilitate și variante de ocolire, inclusiv segmentul de 37 de kilometri al drumului Hîncești–Lăpușna (M1), finalizat în termen și în buget după mai bine de 12 ani de așteptare. De asemenea, a fost deviat traficul greu din satele de lângă Giurgiulești, a fost semnat contractul pentru centura orașului Cimișlia și a fost lansat studiul de fezabilitate pentru 125 de kilometri din autostrada A8 Ungheni–Chișinău, prima autostradă din istoria Republicii Moldova, în paralel cu lucrările la conexiunea feroviară cu ecartament european.
La nivel local, au fost finalizate peste 100 de proiecte: aproximativ 50 de kilometri de drumuri locale și 28 de kilometri de trotuare prin programul „Europa este aproape” (pentru circa 140.000 de beneficiari) și 285 de kilometri de apeducte prin programul „Satul European” (pentru circa 61.000 de oameni). La rectificarea bugetară, Executivul a alocat suplimentar un miliard de lei pentru infrastructura rurală și a creat structura „Moldova Proiect”, menită să unifice unitățile de implementare a proiectelor mari.
În sectorul energetic, Republica Moldova și-a asigurat integral necesarul pentru sezonul rece, având stocate peste 199 de milioane de metri cubi de gaze naturale în România și Ucraina. Totodată, compania Energocom a obținut acces la piața ucraineană, achiziționând primele două milioane de metri cubi la un preț sub cotația spot TTF. Pe partea de interconectare electrică, lucrările și testele la stația Chișinău aferente liniei Vulcănești–Chișinău au fost încheiate, comisia de recepție fiind convocată pentru punerea sub sarcină în zilele următoare. În plus, contractul pentru linia Bălți–Suceava este semnat, iar proiectul Strășeni–Gutinaș beneficiază de un grant american de 130 de milioane de dolari. În domeniul regenerabilelor, în urma ultimei licitații pentru energie eoliană au fost selectate șapte proiecte cu o capacitate de 170 MW, însoțite de peste 150 MWh capacitate de stocare.
Investiții în sănătate, educație și protecție socială
În domeniul sănătății, serviciile de chimioterapie au fost descentralizate și sunt disponibile în nouă instituții medicale din țară, au fost contractate circa 1.600 de operații de cataractă și au fost achiziționate 30 de ambulanțe, două tomografe și nouă ecografe. Au fost semnate 113 contracte în valoare de peste 340 de milioane de lei pentru renovarea și dotarea instituțiilor medicale, iar proiectele spitalelor regionale din Bălți și Cahul, investiții cumulate de peste 200 de milioane de euro, au avansat la etapa de proiectare.
Pentru educație, Guvernul a aprobat un program de 13,5 miliarde de lei pentru următorii cinci ani. Sunt în derulare investiții de 80 de milioane de euro în 25 de instituții de învățământ profesional și de peste 50 de milioane în 20 de școli-model, fiind achiziționate și 57 de microbuze școlare. Bursele studenților au fost majorate cu cel puțin 40%, numărul tinerilor care au ales să studieze în universitățile din țară a crescut cu peste 1.150 față de anul precedent, iar 468 de tineri specialiști au fost repartizați în școli și grădinițe.
În sfera protecției sociale, a fost introdusă plata anuală proactivă de 3.000 de lei pentru peste 13.500 de copii cu dizabilități, au fost procurate 33 de locuințe protejate și a fost extinsă protecția socială pentru 50.800 de persoane care activează pe cont propriu. Pentru atenuarea costurilor la facturi în sezonul rece, Executivul a identificat fonduri totale de circa 2,7 miliarde de lei pentru compensații, dintre care 550 de milioane de lei au fost alocate pentru luna decembrie, urmând ca de la 1 ianuarie să intre în vigoare și majorările salariale pentru angajații din sectorul bugetar.
Justiție, apărare și calendarul aderării la Uniunea Europeană
Procesul de evaluare externă a integrității în justiție a continuat: din 204 judecători vizați, 70 au părăsit sistemul, iar 46 nu au promovat evaluarea, în timp ce în rândul procurorilor, 33 din 84 evaluați nu au trecut testul integrității. De asemenea, 23 de persoane date în urmărire au fost aduse în țară, fiind instituit și mecanismul prin care bunurile confiscate pot fi utilizate în proiecte sociale. Pe segmentul apărării, statul beneficiază de un pachet european de 120 de milioane de euro destinat apărării aeriene și a semnat acorduri de cooperare tehnico-militară cu România și Ucraina pentru protejarea spațiului național și a cetățenilor.
Toate aceste măsuri converg către obiectivul strategic de integrare în Uniunea Europeană. Cel mai recent raport al Comisiei Europene confirmă deschiderea a patru dintre cele șase clustere de negociere și îndeplinirea condițiilor pentru deschiderea celorlalte două, validând obiectivul Chișinăului de a finaliza negocierile tehnice până la începutul anului 2028.
„Direcția este clară: o economie mai competitivă, un stat mai eficient și o Moldovă tot mai pregătită pentru integrarea europeană”, a conchis prim-ministrul Vasile Tofan.
