Președinta Maia Sandu anunță măsuri sistemice pentru consolidarea securității cibernetice după atacul asupra infrastructurii guvernamentale
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a susținut vineri, 6 noiembrie 2026, la Chișinău, un briefing de presă în urma ședinței Consiliului Național de Securitate (CNS), convocată pentru a analiza amploarea, cauzele și consecințele atacului cibernetic masiv din luna octombrie asupra sistemului guvernamental. În cadrul reuniunii, instituțiile responsabile au prezentat rezultatele investigațiilor privind breșa de securitate care a vizat infrastructura administrată de Agenția de Guvernare Electronică (AGE) și au stabilit un plan de acțiuni pe termen scurt, mediu și lung pentru protejarea datelor cetățenilor și securizarea arhitecturii digitale a statului.
Conform datelor prezentate în cadrul ședinței CNS, incidentul cibernetic s-a produs pe fondul unor deficiențe structurale și de guvernanță ale unui sistem informațional vechi de peste un deceniu. Arhitectura acestuia verifica doar aplicația care solicita informații, nu și identitatea utilizatorului sau dreptul legal de acces, permițând ca o singură aplicație cu acces defectuos să deschidă registrele a cel puțin zece instituții publice. Având la dispoziție un set inițial de numere de identificare de stat (IDNP), atacatorii au pătruns în sistem și au extras date suplimentare pentru a genera dosare complete.
„Incidentul este consecința unei arhitecturi în care datele tuturor registrelor sunt accesibile printr-un singur punct, fără control al deținătorilor și fără limitări de volum. De asemenea, lipsea controlul de volum, adică nu exista o alertă automată în situațiile în care se depășea o cotă anumită de extrageri”, a declarat președinta Maia Sandu.
Cronologia investigației arată că solicitările automate, direcționate prin peste 638 de adrese IP care ascundeau sursa reală a operațiunii, au început în seara zilei de 19 octombrie. Intensitatea maximă a fost înregistrată pe 20 octombrie, când sistemul a procesat aproximativ un milion de cereri într-o singură zi — de 30 de ori mai mult decât media obișnuită — fiind extrase peste 260.000 de date despre rude. Pe 21 octombrie, AGE a oprit exfiltrarea acestor informații, iar în urma intervențiilor tehnice derulate între 23 și 24 octombrie, toate atacurile au fost blocate. Deși tentativele de penetrare a sistemului au continuat ulterior, acestea au fost respinse repetat de instituțiile statului.
În urma verificărilor detaliate, autoritățile au stabilit că au fost accesate datele a aproximativ 450.000 de cetățeni, o cifră mai mică decât estimările preliminare vehiculate anterior în spațiul public. Agenția de Guvernare Electronică urmează să notifice individual, prin e-mail, toate persoanele vizate. Pentru remedierea imediată a vulnerabilităților, serviciile electronice și platformele integrate cu sistemul MPass au fost deconectate temporar și repornite gradual după securizarea punctelor de acces, impunerea autentificării obligatorii și limitarea răspunsurilor doar la datele strict necesare, EXCLUSIV către titularii acestora.
Șefa statului a subliniat că integritatea datelor bancare nu a fost afectată, întrucât exfiltrarea codurilor IBAN nu este suficientă pentru accesarea conturilor. Cu toate acestea, băncile comerciale vor fi informate cu privire la persoanele ale căror date au fost expuse, pentru a aplica verificări suplimentare la inițierea tranzacțiilor. Totodată, președinta a atras atenția asupra riscului ca datele extrase — precum IDNP-ul, informațiile despre rude sau cele din permisul de conducere — să fie utilizate în combinație pentru tentative de escrocherie, prin care persoane rău-intenționate pretind că reprezintă bănci sau instituții de drept.
„Dragi cetățeni, nicio instituție de stat și nicio bancă nu solicită prin telefon sau prin SMS coduri PIN, parole sau date de card. Când aveți un asemenea apel, închideți și sunați acea bancă sau poliția direct, la numerele de telefon care sunt afișate pe paginile oficiale ale instituțiilor, nu pe numărul de la care ați fost sunați. E mai bine să refuzați un apel decât să cădeți pradă înșelăciunii”, a punctat Maia Sandu.
Pentru a preveni astfel de fraude și a crește reziliența societății, în cadrul CNS s-a convenit ca Ministerul Educației și Cercetării să pregătească o lecție-cadru destinată elevilor de gimnaziu și liceu privind regulile de bază ale igienei cibernetice, cum ar fi utilizarea parolelor complexe, activarea autentificării în doi pași și evitarea accesării linkurilor suspecte. În paralel, Centrul Național de Management al Crizelor, în cooperare cu Agenția pentru Securitate Cibernetică, va elabora un ghid accesibil de protecție a datelor personale pentru toți cetățenii.
Pe dimensiunea sistemică, Consiliul Național de Securitate a decis crearea unui grup de lucru sub conducerea prim-ministrului, care, în termen de 30 de zile, va prezenta soluții de reformare a arhitecturii de securitate cibernetică și va evalua costurile necesare. Printre prioritățile stabilite se numără:
- Reingineria infrastructurii digitale: înlocuirea sistemelor învechite cu o arhitectură modernă și uniformă, însoțită de reguli clare privind întregul ciclu de viață al sistemelor informaționale (testare, operare, mentenanță și termene de expirare).
- Reforma achizițiilor IT: modificarea cadrului legislativ pentru a securiza procesul de achiziții în domeniul tehnologiilor informaționale, selectarea unor parteneri de încredere și responsabilizarea juridică a furnizorilor care dezvoltă sisteme pentru stat.
- Eliminarea fragmentării instituționale: delimitarea clară a rolurilor între instituțiile guvernamentale și instituirea unui protocol de comunicare și reacție rapidă, în condițiile în care lipsa de coordonare a întârziat atât depistarea incidentului, cât și informarea publicului.
- Monitorizare continuă și utilizarea inteligenței artificiale: implementarea unor mecanisme de supraveghere permanentă (24/7), efectuarea testelor periodice de securitate și adoptarea instrumentelor bazate pe inteligența artificială pentru detectarea timpurie a anomaliilor.
Progresul implementării acestor măsuri va fi evaluat peste trei luni, într-o nouă ședință a Consiliului Național de Securitate. Președinta a precizat că, deși nu există încă probe finale pentru atribuirea oficială a atacului din cauza mascării adreselor prin rețele VPN, modul de operare indică tiparul unui actor statal, infirmând totodată speculațiile privind un eventual sabotaj intern. În contextul în care pe continentul european au avut loc peste 8.000 de incidente cibernetice doar în acest an, șefa statului a menționat că astfel de acțiuni fac parte din arsenalul războiului hibrid purtat de Federația Rusă împotriva Europei și a făcut apel la clasa politică să nu transforme un subiect de securitate națională în spectacol politic.
„Riscurile nu pot fi eliminate, însă putem învăța și deveni mai buni în a fi mai pregătiți să le reducem, iar atunci când se materializează, să le facem față în mod organizat și rapid. Și, bineînțeles, nu trebuie să renunțăm la digitalizare și la folosirea serviciilor digitale. În special într-un stat mic, ca Republica Moldova, digitalizarea este calea spre creșterea eficienței, dar și spre îmbunătățirea accesului la serviciile publice”, a conchis președinta Maia Sandu.
Răspunzând întrebărilor jurnaliștilor pe alte teme de actualitate, șefa statului a clarificat că proiectul Ministerului Apărării privind regulile aplicabile în caz de război sau stare de asediu reprezintă o actualizare tehnică firească a unei legi depășite din anul 1992, menită să alinieze cadrul normativ la standardele internaționale, dar a subliniat că instituția trebuia să comunice proactiv pentru a preveni speculațiile opoziției. Totodată, președinta a respins acuzațiile formulate de opoziția parlamentară în demersul de suspendare din funcție, menționând că această inițiativă vizează, în realitate, blocarea parcursului european și a reformei justiției. În plan extern, Maia Sandu a reconfirmat că Republica Moldova beneficiază de susținerea tuturor statelor membre ale Uniunii Europene, inclusiv a Ungariei, pentru deschiderea negocierilor pe următoarele grupuri de capitole, avertizând însă că în lunile următoare vor continua încercările Federației Ruse de a crea percepția unei destabilizări interne pentru a îngreuna procesul de aderare la UE.
