[00:00:17] — Speaker 1
This distinction belongs to the Moldovan people. They are the ones who earned it.
[00:00:30] — Speaker 2
It is a recognition of Moldova's determination, its courage and its hard work. Our message remains very clear today that Moldova's place lies in the European Union.
[00:00:48] — Speaker 3
The people of Moldova have chosen Europe.
[00:00:53] — Speaker 4
The opening of Cluster 1 marks a significant milestone in Moldova's European journey. It is a pleasure to be here for the third accession conference with the Republic of Moldova.
[00:01:07] — Speaker 5
Today the Council has secured the opening of two additional clusters with Moldova.
[00:01:13] — Speaker 4
Moldova has shown strong determination to accelerate reforms.
[00:01:31] — Aura
Doamnelor, domnilor, dragi oaspeți, onorată asistență, bună dimineața și bine ați venit la Conferința anuală privind extinderea Uniunii Europene. Pachetul de extindere 2026.
Pentru al doilea an la rând ne reunim în acest format larg pentru a analiza și discuta rezultatele înregistrate de țara noastră în parcursul său european, recomandările Comisiei și prioritățile pentru următoarea perioadă. Așa cum bine știți, acum câteva zile Comisia Europeană a publicat raportul de extindere 2026 care confirmă progresele semnificative realizate de Moldova în ultimul an. Avem deja șase, patru din cele șase grupuri de capitole de negocieri deschise, un calendar ambițios în față și un obiectiv cât se poate de clar: să pregătim cât mai bine țara pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Azi și mâine vom discuta aici cu reprezentanți ai instituțiilor europene, oficiali din statele membre ale UE, autorități publice centrale și locale, experți, reprezentanți ai societății civile și ai mediului de afaceri. Bun venit tuturor!
Pentru deschiderea oficială a conferinței o invit cu drag în fața dumneavoastră pe doamna președintă a Republicii Moldova, Maia Sandu.
[00:03:25] — Maia Sandu
Stimată doamnă comisară Marta Kos, stimați oaspeți, dragi colegi, ne întâlnim astăzi într-o zi cu o semnificație aparte pentru Europa. Acum 37 de ani, pe 9 noiembrie 1989, cădea Zidul Berlinului și acest eveniment deschidea calea reunificării Europei.
Multe dintre țările care au trăit decenii în bezna totalitarismului și-au recâștigat libertatea și au aderat la Uniunea Europeană, și-au consolidat democrațiile, și-au dezvoltat economiile și au oferit oamenilor un trai mai bun, mai multă siguranță și încredere în ziua de mâine.
Republica Moldova a avut un drum mai anevoios. Am pierdut ani în care țara noastră a fost ținută în dependență, șantajată energetic și împiedicată să se dezvolte. Astăzi avem șansa să recuperăm acest timp pierdut și să devenim parte a Uniunii Europene, a unei Europe unite în care statele sunt egale și regulile sunt respectate.
Vorbim despre un obiectiv – mulțumesc – pentru care muncim și despre rezultate care pot fi măsurate. Raportul prezentat săptămâna trecută de Comisia Europeană confirmă progresele Republicii Moldova. Am avansat în toate cele 33 de capitole de negocieri. Am deschis patru dintre cele șase clustere și suntem pe deplin pregătiți să le deschidem pe ultimele două.
Am făcut progrese bune în reforma justiției, combaterea corupției, administrația publică, educație, economie și securitate energetică. Comisia recunoaște realizările noastre în politica externă, de securitate și apărare.
Sunt rezultate obținute într-o perioadă în care ne-am confruntat cu consecințele războiului Rusiei împotriva Ucrainei, crize energetice și încercări fără precedent de a destabiliza țara noastră. Am demonstrat că Moldova poate avansa chiar și atunci când securitatea ei este amenințată. Am acumulat experiență din care pot învăța și alte state europene și am demonstrat că o Moldovă mai puternică contribuie la siguranța Europei.
Comisia Europeană a apreciat de asemenea și ritmul reformelor noastre și pentru prima dată a menționat că obiectivul de a încheia negocierile de aderare până la începutul anului 2028, deși ambițios, este realizabil.
Dragă doamnă comisar, vă mulțumim pentru sprijinul Comisiei Europene și pentru munca dumneavoastră și a echipei dumneavoastră. Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană trebuie să se bazeze doar pe merite, iar progresele realizate trebuie să fie recunoscute prin decizii concrete. Contăm pe o evaluare corectă a reformelor noastre și pe susținerea statelor membre pentru a avansa în negocierile de aderare.
Trebuie spus că nu am fi ajuns aici fără munca unor oameni dedicați, care au înțeles responsabilitatea pe care o au în față și față de viitorul țării. Vreau să le mulțumesc tuturor colegilor din instituțiile implicate pentru efortul considerabil și pentru profesionalism. O mențiune deosebită se cuvine celor din Biroul pentru Integrare Europeană, Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Interne, instituțiile independente din justiție și sfera anticorupției, care au lucrat pentru îndeplinirea criteriilor de referință intermediare în domeniile esențiale pentru aderare: justiție, combaterea corupției, drepturi fundamentale și securitate. Știu cât de mult se muncește într-un ritm greu de imaginat, cu multe ore peste program, pentru a pregăti reforme, pentru a armoniza legislația și pentru a găsi soluții la probleme dificile. Este o activitate discretă care nu ajunge în atenția publicului, dar fără de care nu am fi ajuns aici.
Le mulțumesc totodată colegilor din Parlament care au responsabilitatea de a adopta legislația necesară aderării. Salut în egală măsură aportul reprezentanților organizațiilor neguvernamentale care au susținut reformele și au oferit expertiză. Mulțumesc și reprezentanților sectorului privat și asociațiilor de business care participă la pregătirea economiei noastre pentru piața unică europeană și contribuie la dezvoltarea unei economii mai competitive. De asemenea, mulțumesc autorităților locale și cetățenilor noștri din diasporă pentru angajament și dialog.
Doamnelor și domnilor, obiectivul nostru este să fim pregătiți să încheiem negocierile de aderare până în 2028. Pentru asta, anul 2027 trebuie să fie un an al rezultatelor concrete, în special pe partea de implementare.
Comisia Europeană a prezentat modul în care vede procesul de luare a deciziilor după ce vor apărea membri noi și cum se va asigura respectarea regulilor și valorilor europene de către toate statele membre. Pentru Republica Moldova, această discuție este esențială. Noi ne dorim un mecanism care să garanteze menținerea statului de drept și continuarea reformelor și după ce vom adera. Știm câți bani alocă Rusia pentru a destabiliza societățile și pentru a distruge democrațiile. De aceea este un lucru bun că Uniunea Europeană discută mecanisme mai puternice de apărare a valorilor europene. Noi ne dorim să existe reguli clare prin care Moldova să nu mai poată fi întoarsă din drumul său european. Vrem ca reformele pe care le facem astăzi să reziste și după aderare.
Dragi colegi, nu toate deciziile privind extinderea depind de noi, dar un lucru sigur depinde de fiecare dintre noi: ce fel de țară construim acasă. O țară în care legea este respectată, în care oamenii pot munci și trăi în siguranță, în care suntem liberi, suntem respectați și îi respectăm pe ceilalți. Aceasta este Moldova pe care trebuie să o construim, indiferent de cât de dificil este drumul. Și aceasta este Moldova pe care vrem să o aducem în Uniunea Europeană.
Obiectivul nostru rămâne clar: să devenim stat membru al Uniunii Europene cu drepturi depline. Pe noi nu ne sperie că avem mult de muncă, pentru că știm că acum este momentul ca Moldova să-și îndeplinească speranța pe care generații întregi au purtat-o: aceea de a trăi în pace și în libertate alături de celelalte popoare europene. Vă mulțumesc.
[00:10:50] — Aura
Vă mulțumim și noi foarte mult, doamna președintă, pentru prezență și pentru cuvintele frumoase adresate tuturor celor care muncesc pentru a îndeplini acest vis de a fi stat membru al Uniunii Europene. La fel ca și anul trecut, ne onorează și ne bucură prezența alături de noi în acest moment important pentru țara noastră a Martei Kos, comisara europeană pentru extindere, care apreciază, susține și iubește Moldova. Commissioner, please join us on stage.
[00:11:31] — Marta Kos
Stimată doamnă președintă, stimați domni miniștri, stimați membri ai Parlamentului Republicii Moldova, stimați ambasadori, excelențele dumneavoastră, domnilor și doamnelor și în special cei care muncesc mult la procesul de extindere al Republicii Moldova.
Republica Moldova cu adevărat a reușit să facă un salt considerabil spre, deci cu adevărat a fost un salt spre calitatea de membru al Uniunii Europene. Cu adevărat este o muncă care este marcată prin salturi. Noi vorbim acum despre raportul din 2026 care confirmă acest lucru. Ați accelerat reformele, inclusiv reformele dificile, cum ar fi vetting-ul judecătorilor, și ați reușit să faceți acest lucru în pofida unei presiuni fără precedent din exterior. Acesta este rezultatul determinării dumneavoastră, a voinței politice, dar și a eforturilor conjugate ale Guvernului, Parlamentului și societății civile. Vreau să vă felicit pe toți dumneavoastră. În special vreau să-i felicit pe cei care muncesc în Biroul pentru Integrare Europeană și, cu toate că sunt acum orbită de proiectoare de lumină, vreau încă o dată să fiu alături de toți cei care muncesc pentru integrarea europeană.
Cristina, am văzut că nu v-ați ridicat în picioare, dar am vrut să vă rog chiar să vă ridicați în picioare, fiindcă sunteți gazda acestui eveniment. Felicitări încă o dată la toată lumea.
Vreau să vă spun că anul 2026 nu s-a încheiat deocamdată. O să avem și mai multe știri pozitive. Așteptăm ca Consiliul să ofere undă verde pentru a deschide cele două clusteruri rămase și Comisia Europeană finalizează acum evaluarea pozitivă a punctelor de reper și a acestor criterii pentru avansarea în cursul reformelor. Cu adevărat s-a făcut mențiune la instituțiile democratice, s-a făcut referință de asemenea la consolidarea parcursului de reforme. Acest lucru rămâne în continuare un aspect important, fiindcă dorim să avansăm pentru închiderea capitolelor de negocieri și pentru a avansa și mai mult în procesul de negocieri europene. Acest lucru face ca anul 2027 să fie exact așa cum ați menționat, doamnă președintă, un an crucial pentru livrarea rezultatelor. Pentru a vă ajuta să avansați, noi am publicat și o foaie de parcurs cu pașii de avansare pentru anul 2027 și pot să vă spun din experiența mea, atunci când pentru prima dată am demonstrat această foaie de parcurs diferitor factori de interese, diferitor actori, toată lumea zicea: „Moldova, în 25? Oare este posibil acest lucru să fie întrunit?” Sigur, Cristina, acest lucru este categoric posibil. În cazul în care Moldova, deci nu, nu este vorba de un „dacă”. Deci eu vorbeam cu ministrul afacerilor interne și am zis „dacă Moldova menține”, și dumnealui mi-a zis: „Nu, doamnă comisară, nu este vorba de un «dacă». Moldova va menține acest tempou, această viteză de reforme”. Deci în așa caz considerăm că cu adevărat putem să închidem aceste 25 capitole de negocieri către anul 2027. Trebuie să înțelegem foarte clar ce va însemna acest lucru. Acest lucru va plasa Moldova exact acolo unde se află Muntenegru astăzi. Și când vorbim despre Muntenegru, înțelegem că Muntenegru se apropie de finele procesului de negocieri deja și deja se pregătește tratatul de aderare al Muntenegru, ceea ce înseamnă că în momentul în care dumneavoastră veți livra aceste rezultate, vă veți afla exact în aceeași poziție. În momentul în care procesul de reforme va continua cu aceeași viteză, acest lucru vă va plasa pe un parcurs foarte credibil pentru a închide negocierile către anul 2028. Cine ar fi gândit acum doi ani că noi vom vorbi despre anul 2028, anul când Moldova poate închide procesul de negocieri? Cu adevărat vorbim despre un obiectiv foarte ambițios, dar unde putem ajunge dacă nu suntem ambițioși? Noi considerăm că acest lucru este realizabil.
Exact același lucru se referă și la statele membre. Statele membre sprijină procesul de aderare a dumneavoastră. Vreau să mulțumesc tuturor ambasadorilor: văd aici ambasadorul Germaniei, Olandei, Greciei, sprijinul Ciprului este de asemenea prezent. Văd mai mulți ambasadori și pot să vă zic: statele membre s-au convins că avansați pe acest parcurs și în așa caz, desigur, vor sprijini, fiindcă fără sprijinul statelor membre nu putem să avansăm în continuare. Evident, concomitent vom continua să conlucrăm cu dumneavoastră pentru a ne asigura că procesul care urmează să fie demonstrat statelor membre înseamnă progres și pentru viața de zi cu zi a cetățenilor. Noi vom continua să consolidăm economia dumneavoastră, vom continua să îmbunătățim standardele de viață pentru toți moldovenii. Puteți să mizați în continuare pe toată solidaritatea noastră. Anul 2027 va fi și anul în care vom pregăti următorul pachet de sprijin pentru dumneavoastră, care se va consolida pe Planul de creștere, care se cifrează la 1,9 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că noi instrumente și noi sume de bani vor urma să fie livrate. Acest lucru va fi oferit deoarece investițiile europene se transformă în investiții, infrastructură mai bună, apă pură, acces mai bun pentru mediul de afaceri la piața europeană, pentru a vă ajuta să creați locuri de muncă care vor ajuta moldovenilor să-și construiască viitorul acasă.
Eu cred că există foarte multă voință, foarte mult sprijin pentru Moldova în întreaga Europă. Eforturile dumneavoastră sunt observate și sunt aplaudate. Noi cu adevărat dorim să vă vedem întrunind tot succesul, ocupându-vă locul corect în interiorul familiei europene, fiindcă știm că pentru a proteja piața, pentru a proteja pacea, securitatea, libertatea, noi cu toții trebuie să conlucrăm. Din acest motiv, anul 2027 va deveni un an decisiv. În acest sens, nu am niciun dubiu că Republica Moldova va continua aceste salturi, această avansare, astfel încât să puteți să întruniți toate scopurile ambițioase din foaia noastră de parcurs. Puteți miza pe întregul sprijin al Comisiei Europene pe întreaga durată a acestei călătorii.
Și știți, mi s-a spus odată că da, Moldova muncește asiduu, pot să confirm acest lucru, însă eu cred că nu celebrăm suficient aceste succese și aceste realizări. Pot să vă zic că sunt pregătită să vin încă o dată, să vin și anul viitor la această conferință, următoarea conferință de extindere, dar haideți să celebrăm și mai mult aceste realizări. Totul se află în mâinile dumneavoastră. Dacă vreodată veți avea dubiul că nu sunteți suficient de importanți, că poate nu faceți suficient, vă rugăm, aruncați o privire la această foaie de parcurs și uitați-vă în retrospectivă 10, 20, 50 de ani în urmă și veți realiza cât de mult ați reușit să obțineți în acest context și în acest moment atât de solicitant din punct de vedere geopolitic. Țara mea de origine, Slovenia, este de asemenea o națiune mică. Și nouă ne place să ne petrecem, nouă ne place să celebrăm. Familia înseamnă foarte mult pentru noi, cei din Slovenia, și atunci când vorbesc despre familie, pot să vă zic că simt că voi, moldovenii, sunteți parte la familia mea deja. Cu adevărat sunteți țara pe care am vizitat-o de cele mai multe ori, din motiv că eu observ, eu văd și eu salut atât de mult această dedicație a dumneavoastră pentru calitatea de membru în Uniunea Europeană. Este alegerea dumneavoastră, nimeni nu vă forțează, nimeni nu vă forțează să închideți aceste 25 de capitole în 2027. Da, poate Cristina vă forțează pe toți, poate pune presiune pe cineva dintre dumneavoastră din echipa ei. Însă pot să vă zic că atunci când vorbesc despre celebrare, o zic din motiv că cu adevărat o meritați. Tot ce faceți dumneavoastră este meritul dumneavoastră. Ați câștigat, ați meritat această celebrare. Privesc din nou în adresa ambasadorilor statelor membre. Este responsabilitatea noastră să sprijinim o țară candidată atât de extraordinară. De abia aștept să începem să închidem aceste capitole anul viitor. Moldova poate. Haideți să facem această muncă împreună.
Mulțumesc foarte mult, stimată doamnă comisară, pentru toată încrederea, aprecierea și pentru sprijinul neclintit oferit Republicii Moldova și cetățenilor ei.
[00:20:42] — Aura
Raportul de extindere 2026, așa cum spuneam și la început, ne oferă o evaluare detaliată a ce am reușit să realizăm în ultimul an, dar ne arată și o imagine clară a domeniilor în care trebuie să depunem eforturi suplimentare. Pentru a prezenta principalele constatări ale raportului și prioritățile Republicii Moldova pentru perioada următoare, o invit în fața dumneavoastră pe Cristina Gherasimov, viceprim-ministra pentru Integrare Europeană a Republicii Moldova.
[00:21:22] — Cristina Gherasimov
Stimată doamnă președintă, stimată doamnă comisară Marta Kos, dragi prieteni, mă bucur foarte mult să ne revedem încă o dată pentru un prilej, o ocazie de a celebra rezultatele țării noastre. Eu confirm ceea ce a spus doamna comisară. Noi nu prea știm să ne bucurăm de roadele eforturilor noastre și sper mult măcar la data aderării, doamnă președintă, să celebrăm împreună. Bun venit tuturor colegilor din instituțiile publice centrale, locale, colegii din Parlament, colegii din societatea civilă, mediul de afaceri, pentru cea de-a doua conferință, unde vom analiza toate progresele pe care le-am înregistrat ca țară în ultimele 12 luni ale acestui an, cum am reușit, ce am reușit și cum ne planificăm următoarele 12 luni să lucrăm împreună în baza recomandărilor primite din partea Comisiei Europene.
La rândul meu, aș vrea să încep totuși cu mari, mari mulțumiri tuturor celor care lucrează în fiecare zi pentru parcursul nostru european. Sunt adesea ori oameni invizibili, a căror nume nu le cunoaștem, dar eu mereu le spun că ăștia sunt adevărații patrioți ai țării noastre, care depun ore enorme de muncă ca să reușim să valorificăm cu adevărat această fereastră de oportunitate pe care ne-o oferă istoria astăzi Republicii Moldova.
Conferința de anul acesta are loc într-o etapă în care perspectiva aderării capătă pentru noi o traiectorie foarte și foarte clară de muncă. Avem patru clustere care deja au fost deschise și o foaie de parcurs care identifică clar posibilitățile închiderii a 25 de capitole deja anul viitor. Raportul Comisiei Europene confirmă că munca din ultimii ani produce rezultate și anul acesta am înregistrat progres pe fiecare capitol de negocieri și avem un nivel mai ridicat de pregătire pentru aderare în 25 din cele 35, 33 de capitole, scuze, îs 35, dar nu intrăm în detalii.
Pentru cetățeni, sensul acestui efort este foarte concret: să avem o justiție în care să putem avea încredere cu toții, instituții care ne protejează și condiții mai bune de a munci și de a ne dezvolta profesional aici, acasă. Întrebarea care trebuie să ne ghideze discuțiile de astăzi și de mâine este cum transformăm progresul recunoscut în acest raport, dar și recomandările propuse, în realizarea reformelor necesare pentru a începe să închidem negocierile.
Și aș vrea foarte pe scurt să prezent care sunt rezultatele pentru acest an. Nu știu în care direcție să, așa. Deci, în primul rând, cum citim evaluarea Comisiei? Avem două lucruri care trebuie urmărite separat: pe de o parte, Comisia măsoară cât de pregătiți suntem pentru aderare și, doi, cât de mult sau cât de bine am avansat în ultimele 12 luni de zile. Un domeniu poate avea un ritm bun de progres, de reforme și totuși să necesite încă mult timp pentru a trece la un nivel mai avansat sau mai ridicat de pregătire. De aceea, ambele criterii cu adevărat contează. Și graficele care o să vi le arăt în următoarele minute detaliază, din nou, 33 de capitole evaluate, dar inclusiv anumite componente distincte ale unor capitole; în total sunt 40 de domenii. De asta, dacă faceți suma și nu vă iese 33, nu vă faceți griji, îs 40 de domenii.
Acuma vedem situația pe fiecare din anii de când Comisia a început să evalueze Republica Moldova în funcție de nivelul de pregătire a capitolelor. Deci aici vedem împreună evaluările din 2023 până în 2026. Arată o schimbare foarte clară. Tot mai multe capitole trec spre niveluri mai înalte de pregătire, deci nivelurile care sunt mai întunecate la culoare. 25 din capitole au un nivel de pregătire mai ridicat decât anul trecut. Nu mai avem niciun capitol în fază incipientă de pregătire. În 2023 aveam două capitole la nivel moderat, iar în 2026 avem deja 12 capitole la nivel moderat. Per ansamblu, astăzi avem 21 de capitole care se află la un nivel moderat sau mai sus de pregătire.
Din acest slide vreau să vă arăt cum a evoluat situația pe fiecare cluster în parte. Deci aici noi avem șase clustere. Primul este mai lung, din nou, pentru că valorile fundamentale sunt evaluate mult mai riguros de către Comisia Europeană decât celelalte capitole. Asta era situația în 2023, deci clusterul 1, 2, 3, 4, 5, 6, cu fiecare din capitole. Acuma vedem, câteva s-au adăugat ca nivel de pregătire în 2024, deci vedeți culorile cum se mișcă. În 2025 am adăugat mai multe capitole bine pregătite, în special Uniunea Vamală și Politica externă și de securitate și de apărare au fost capitolele care au înregistrat un progres, un nivel foarte bun de pregătire. Și în anul 2026 avem și mai multe capitole care și-au îmbunătățit nivelul. Cea mai mare creștere a nivelului de pregătire în acest an sunt reforma administrației publice, și aicea vreau să mulțumesc colegilor care încă nu au finalizat reforma, dar lucrează din greu la ea, funcționarea sistemului judiciar, capitolul 24, Justiție, libertate și securitate, capitolul 3, Dreptul de stabilire și libera prestare a serviciilor, capitolul 10, Transformarea digitală și mass-media, și capitolul 20, Politica industrială și antreprenorială. Trei capitole sunt la un nivel bun de pregătire, și anume Uniunea Vamală, Domeniul energetic și Politica externă, de securitate și apărare.
În același timp, 19 capitole rămân încă sub un nivel moderat de pregătire. Aici trebuie să ne concentrăm o parte importantă a eforturilor în următorul an în special.
La fel, în ultimele 12 luni, instituțiile responsabile au muncit deosebit de intens la îndeplinirea criteriilor de referință intermediare, așa-numitele interim benchmarks, ce țin de justiție, combaterea corupției, drepturile fundamentale și securitatea. Fără aceste reforme esențiale, care nu țin doar de Guvern, dar de toate instituțiile responsabile, nu putem nici avansa în negocieri, nici închide negocierile de aderare. Deci responsabilitatea instituțiilor și rezultatele muncii lor sunt decisive pentru întreg parcursul nostru european. Și aicea, din nou, un mare mulțumesc tuturor celor care au muncit nu doar în ultimele 12 luni, dar care muncesc de când ne-am apucat de treabă în așa fel ca să ne bucurăm de roadele în 2026, cele înregistrate astăzi.
Următoarea etapă cere rezultate pe care trebuie să le consolidăm în timp. Asta este ceea ce urmărește Uniunea Europeană: legi nu doar trecute, aprobate în Parlament, ci aplicate consecvent, instituții capabile și dovezi că reformele funcționează și în practică.
Acuma, cele mai avansate capitole, deci aici le-am menționat care sunt. Al doilea criteriu pe care îl evaluează Comisia ține de ce s-a făcut, ce s-a realizat în ultimele 12 luni de zile, deci progresul anual. Și anul acesta raportul confirmă progrese în toate cele 33 de capitole, după cum am menționat, iar comparația progresului anual arată o accelerare. Dacă în 2023 aveam șase capitole înregistrate cu progrese bune, în 2025 avem 19 capitole cu progrese bune și substanțiale, iar în 2026 sunt 33 din 40 de domenii cu progrese bune sau substanțiale. Deci acest lucru reflectă încă o dată un efort care implică întreg Guvernul și numeroase instituții publice, dar în același timp o planificare foarte atentă și detaliată și un mecanism foarte riguros de monitorizare, care este bine pus la punct. Deci intenția noastră, doamna comisar, este să păstrăm cel puțin același ritm al reformelor și să-l transformăm în rezultate suficient de bune, în primul și în primul rând ca să le simtă cetățenii și doar apoi ca să putem să închidem negocierile de aderare. Deci ăsta este progresul înregistrat. Din nou, asta este munca și roadele tuturor colegilor cu care lucrez în fiecare zi.
Și nu în ultimul rând, vreau să vedem un pic comparația regională, unde se plasează Republica Moldova vizavi de celelalte state candidate. Un mesaj clar aici este că am început să recuperăm distanța. Comparația regională cred că ne ajută să înțelegem și viteza cu care ne mișcăm comparativ cu alte state. Anul trecut, deci noi eram pe primul loc, anul acesta este și organic ca colegii noștri din Muntenegru să fi înregistrat cel mai mare progres și în nivelul de pregătire și în progresul înregistrat în ultimele 12 luni. Cu toate acestea, țara noastră încă o dată a dat dovadă de o viteză și de mult, mult lucru care a fost depus.
Aici vreau să arăt ultimul slide: unde ne aflam noi în 2023. Am arătat acest slide și anul trecut la această conferință, de unde am început în 2023 și cum am avansat încet, încet. În 2026, deci ne aflăm pe locul cinci împreună cu colegii din Turcia, dar asta dă dovadă cât am reușit noi în foarte puțini ani să recuperăm din toată munca care este depusă de alte state candidate, dacă nu deja de zeci de ani.
Deci aici vreau să finalizez pe o notă de viitor, da? Ce facem în 2027 și aicea vreau foarte pe scurt să mă refer la foaia de parcurs. Foaia de parcurs din nou ne oferă o perspectivă. Nu ne oferă o garanție, dar ne oferă o perspectivă ce am putea face dacă continuăm să muncim în aceeași direcție. Pentru primul semestru sunt identificate nouă capitole, între ele Uniunea Vamală, Libera circulație a capitalului, Domeniul digital, Educația și cercetarea, precum și Relațiile externe, iar pentru al doilea semestru sunt identificate alte 16 capitole, printre ele capitole cu un volum mare de implementare, multe capitole din clusterul Piața internă, Concurența, Transporturile, Energia, Siguranța alimentară și Mediul înconjurător.
Calendarul ne permite să ne organizăm munca mult mai precis. Fiecare instituție știe foarte clar ce rezultate are de livrat, până când și cum demonstrăm îndeplinirea criteriilor de referință pentru închiderea negocierilor. Aici colegii deja din luna octombrie lucrează la actualizarea Programului Național de Aderare. Toate recomandările care au fost primite de Comisie vor fi integrate, ca și criteriile de referință a negocierilor pe care le-am primit pentru aceste patru clustere deschise în ultimele luni. Și aici încă o dată invit colegii din societatea civilă, mediul de afaceri să lucrăm împreună, pentru că rolul dumneavoastră este unul cu adevărat esențial: expertiza, dar și monitorizarea și identificarea dificultăților de implementare, să ne accentuați unde mai avem de muncă și cum putem să facem această muncă împreună. Deci avem nevoie de această contribuție pe tot parcursul procesului. Deci foaia de parcurs creează o oportunitate pentru țara noastră. Nu este o garanție a închiderii negocierilor și responsabilitatea noastră este s-o valorificăm prin reforme sustenabile care să poată să fie resimțite de toți cetățenii noștri.
Deci obiectivul nostru rămâne neschimbat: pregătirea țării pentru încheierea negocierilor la începutul anului 2028. Sunt de acord cu evaluarea Comisiei că este un obiectiv foarte ambițios, dar este și unul realizabil pentru că deja am demonstrat în ultimii patru ani de zile că ceea ce mulți ne-au spus că este imposibil, noi am demonstrat că este posibil și vom continua și în continuare să o facem. Mulțumesc foarte mult. Anul viitor sper mult la această conferință să vorbim despre capitole provizoriu închise și despre reforme ale căror rezultate se simt tot mai mult în viața oamenilor. Pentru asta trebuie să continuăm să muncim cu aceeași viteză și dedicație. Mulțumesc.
[00:36:44] — Aura
Mulțumim mult, doamna viceprim-ministră, și felicitări tuturor cu aceste rezultate frumoase și colorate pe care le-ați văzut pe ecran.
Doamnelor și domnilor, înainte de a trece la prima sesiune de discuții, vreau să vă invit să facem o poză de grup. Trebuie să rămâneți exact acolo unde sunteți, doar să vă ridicați în picioare și să priviți aici, la o cameră ascunsă exact deasupra ecranului de pe scenă. Exact. Veniți mai aproape, vă rog. Perfect. Colegii lipiți de ecran, dacă vreți, pe scenă. Exact. Avem poza? Gata. Vă mulțumim tare mult. Vă rugăm să luați loc.
Doamna președintă, doamna comisar Kos, noi vă mulțumim foarte mult pentru prezență și vă dorim mult succes în activitățile pe care le aveți astăzi. Știu că aveți o agendă foarte încărcată.
Doamnelor și domnilor, prima sesiune plenară a conferinței din acest an este dedicată viitorului extinderii Uniunii Europene. Speakerii din acest panel vor discuta despre cât de pregătită este Uniunea pentru a primi noi membri, dar și cum poate fi accelerat procesul de aderare și reforma instituțională. Îl invit pe Iulian Groza, directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, să preia moderarea acestei sesiuni și să anunțe invitații.
[00:38:33] — Iulian Groza
Mulțumesc foarte mult, Aura, pentru moderarea sesiunii de deschidere a conferinței anuale privind extinderea. Îmi face o onoare și o deosebită plăcere să invit următorii vorbitori la o sesiune pe care vrem s-o dedicăm discuțiilor despre extindere, despre politica de extindere, despre reforma instituțională a Uniunii Europene și despre cum țările candidate urmează să avanseze într-un cadru în care Uniunea Europeană este pregătită să găzduiască noi state membre, inclusiv Republica Moldova.
Acuma vreau s-o invit pe doamna Cristina Gherasimov, Cristina, viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, doamna Ivanka Tașeva, viceministră pentru Afaceri Externe a Bulgariei, Marilena Raouna, fostă ministră adjunctă pentru Afaceri Europene a Ciprului, Nicklas Wagner, director pentru Europa de Est, Cooperare în Regiunea Mării Negre și Caucazul de Sud în cadrul Ministerului Federal al Afacerilor Externe al Germaniei, ambasador Vidmantas Purlys, director al Departamentului pentru Uniunea Europeană din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Lituania, Julien Katz, director adjunct al Departamentului pentru Europa Continentală, Ministerul pentru Europa și Afaceri Externe al Republicii Franceze.
În cadrul discuțiilor îl vom avea, va participa și Emmanuel Puisais-Jauvin, secretar general pentru Afaceri Europene în Franța.
Iar acum să și purcedem cu discuțiile pentru această sesiune. Voi începe cu dumneavoastră, doamna viceprim-ministră. Ați venit cu o prezentare generală a progresului făcut în ultimele 12 luni în contextul extinderii și astfel s-a menționat că Republica Moldova a făcut un progres substanțial. Ați putea, vă rog, să continuați cu pașii care vor urma? Care sunt prioritățile în fața noastră pentru următorul an? Anul care ne așteaptă, sunt destul de ambițioase etapele prevăzute în foaia de parcurs, dar cum vom reuși să le realizăm?
Mulțumesc, Iulian. În ceea ce privește prioritățile cele mai urgente, primele ar fi să deschidem acele clustere care au mai rămas, lucru care este
[00:41:34] — Cristina Gherasimov
important pentru noi și din motivul că sunt deja domenii unde s-a făcut un progres semnificativ. Într-adevăr, mereu zic despre acel capitol despre piscicultură, care este foarte elementar cumva pentru Republica Moldova, spre deosebire de cum stau lucrurile pentru alte state candidate. Dar aceasta este prima prioritate, cum ar veni. Ne va permite să facem activitatea tehnică într-o modalitate care e mult mai bine pusă la punct în materie de consecutivitatea pașilor.
Totodată, raportul cu privire la criteriile de referință intermediare vine cu informații utile pentru noi. În baza acestor criterii de referință intermediare, conform autoevaluării, considerăm că munca necesară a fost făcută. Asta nu înseamnă că am finalizat reforma în sectorul justiției și că am realizat toți pașii care ar reflecta deja că e momentul să ajungem la criteriile de încheiere, însă cele intermediare ne arată că am realizat acești pași. Iar pentru anul care urmează începem cu capitolele spre închidere, unde deja am ajuns la un nivel foarte avansat la numărul șapte, opt. Sperăm că, dacă lucrurile se vor mișca destul de repede, vom reuși să închidem deja patru în anul care urmează. Deja cu Comisia discutăm despre o monitorizare mai îndeaproape cu Comisia, unde trimestrial urmăresc ce reușim să realizăm, așa că pentru aceste capitole suntem într-o poziție destul de bună pentru închidere. Ulterior vom respecta acel calendar propus de Comisie, care reflectă foarte bine unde ne aflăm, și am considerat că vom reuși să închidem mai mult decât 25, în materie de a fi pregătiți, mă refer. Nu înseamnă că, politic vorbind, asta ar fi posibil. Dar sperăm că această viteză pe care o avem, că determinarea noastră vor fi întâmpinate cald în rândul statelor membre.
Mulțumim, Cristina, pentru aceste priorități. Înainte însă să dăm cuvântul celorlalți vorbitori de aici, celorlalți oaspeți, aș vrea să încerc să comunic un pic cu cei din sală. Avem Slido, această aplicație pe care o puteți utiliza pentru adresarea întrebărilor, dar până atunci aș vrea să facem un mic sondaj cu
[00:44:16] — Iulian Groza
toți cei din sală. Colegii mei vor plasa pe ecran, veți vedea codul IEUMD 2026. Vă rugăm să scanați acest cod cu telefoanele dumneavoastră, care ne va permite să facem un scurt sondaj.
Întrebarea ar fi cât de siguri suntem că Republica Moldova va reuși să finalizeze negocierile până în 2028.
Aș spune că în sală vedem un nivel înalt de încredere în această afirmație. Sperăm că asta ne va ajuta să continuăm într-adevăr în același ritm, iar la finele acestei sesiuni de discuții vom vedea cum vor fi stat lucrurile. Mulțumim echipei tehnice.
Iar acum haideți să revenim la oaspeții noștri. Doamna Ivanka Tașeva, din punctul dumneavoastră, în calitate de stat membru, reprezentând un stat membru, deja în anul care urmează se vor sărbători 20 de ani de când România și Bulgaria au aderat la UE. Cum experiența Bulgariei ar putea să fie de ajutor Republicii Moldova să învețe din lecțiile voastre și să fie mai bine pregătită pentru implementarea reformelor, ca ele să fie ireversibile, statul de drept fiind una dintre ideile care contează foarte mult? Dar vă rugăm frumos.
[00:46:21] — Ivanka Tașeva
Mulțumesc foarte mult și, în primul rând, vă mulțumesc pentru invitație. Cu siguranță, vă mulțumesc pentru posibilitatea de a mă afla aici alături de dumneavoastră, pentru posibilitatea de a aborda acest subiect atât de important, extrem de important. Iar în ceea ce privește întrebarea dumneavoastră, într-adevăr, Bulgaria va celebra în următorul an a 20-a aniversare de când are calitatea de stat membru al Uniunii Europene și acum ne aflăm și în proces de a face o proprie evaluare, o evaluare a lecțiilor învățate din acești 20 de ani în această calitate, și suntem dornici să împărtășim cele învățate cu Republica Moldova. Pentru început, aș vrea să recunosc și această evaluare pozitivă făcută, care o vedem că este una autentică în ceea ce privește Pachetul de extindere 2026. S-a făcut într-adevăr un progres extraordinar, uimitor de către Republica Moldova în circumstanțe foarte dificile, în ceea ce privește și în contextul în care sunt influențe externe, presiuni, dificultăți pe care autoritățile din Republica Moldova reușesc să le abordeze foarte bine, să depășească acele provocări și greutăți, și reușesc să ne uimească cu progresul realizat în calea sa de aderare la Uniunea Europeană.
În ceea ce privește lecțiile învățate de noi, aș spune că trebuie să fiți pregătiți pentru faptul că aderarea nu este o destinație, un punct final la care veți fi ajuns în momentul în care ați obține calitatea de stat membru. De fapt, este o relație pe termen lung și putem să vedem că Bulgaria a devenit membră în 2007, însă noi am continuat să lucrăm foarte intens pentru ca să fim membri în zona Schengen în '25, în zona euro în '26. Și poate că un exemplu concret ar fi acela care e legat anume de întrebarea adresată. În 2006, Mecanismul de cooperare și verificare a fost creat de Bulgaria și România ca un instrument care să ne ajute să continuăm să ne concentrăm pe domenii foarte importante: reforma sistemului judiciar, lupta cu corupția, lupta cu criminalitatea organizată. Iar acestea ne-au oferit ocazia, după cum spusesem, să rămânem concentrați pe munca care este foarte importantă și valorificând oportunitatea, posibilitatea de a coopera în mod util cu Comisia Europeană. În cele ce au urmat, ne-a ajutat acest lucru foarte mult ca să putem crea reforme care să rămână durabile, sustenabile și în cele ce au urmat. În 2019, Comisia a tras concluzia că Bulgaria deja se deja reușea să întrunească cerințele mecanismului și în 2023 formal a fost închis acel parcurs. Ce pot să zic pentru Republica Moldova este să profitați de procesul de aderare nu doar pentru a bifa căsuțele în materie de implementare a acquis-ului comunitar, dar încercați să creați instituții în cadrul țării care să rămână rezistente, nu doar până la momentul aderării, dar să rămână rezistente, reziliente și în toți anii care vor urma. În cele din urmă, acuma cred că testul adevărat al ireversibilității reformelor, a oricăror reforme, fie că e vorba de statul de drept, dar și în alte domenii, păi în acest caz ne gândim la cazul în care ele să continue să își facă rolul chiar dacă circumstanțele politice sau alte circumstanțe se vor fi schimbat. Ele să rămână în vigoare, așa că multe s-au pregătit pentru aderarea la UE și la început ar fi parcă s-ar părea că este o cursă, sprint de viteză, dar este de fapt, ne dăm seama, și un maraton. Atunci când de fapt devii stat membru, munca nu încetează, ci din contră, va fi nevoie de muncit în continuare. Urăm succes Republicii Moldova, suntem alături de dumneavoastră și dornici să vă ajutăm în orice mod s-ar dovedi a fi util. Mulțumim.
[00:50:55] — Iulian Groza
Marilena, you had a very difficult task. Dumneavoastră ați avut o sarcină dificilă să aduceți toată lumea în jurul mesei de discuții și să ajungeți la un consens, ceea ce este foarte dificil, noi cunoaștem acest lucru, însă dumneavoastră ați reușit să spargeți gheața și să asigurați deschiderea primului cluster de negocieri pentru Moldova și Ucraina. Vă rog să ne spuneți cum funcționează unanimitatea, cum se ajunge la consens și ce poate face Consiliul mai mult pentru a valorifica acest moment oportun. Vă rog să
[00:51:30] — Marilena
ne informați prin cuvintele proprii, cum dumneavoastră vedeți că aceasta funcționează.
Vă mulțumesc mult. Bună dimineața și din partea mea. Felicitări pentru această conferință care are loc într-un moment foarte oportun, nu doar pentru procesul de negociere de aderare al Republicii Moldova. Noi am avut un raport de extindere care confirmă progresele semnificative care au fost realizate de Moldova. De asemenea, este un moment foarte oportun și pentru politica de extindere în general. Cipru a preluat președinția în prima jumătate a anului 2026 cu o viziune foarte clară pentru Uniunea Europeană de a consolida autonomia strategică europeană în toate domeniile pe care noi le considerăm ca fiind părți componente ale autonomiei strategice și pentru noi extinderea reprezintă o parte integrantă a acestui proces.
Deci la fel noi suntem parte, ca și Republica Moldova, sau suntem amplasați într-o vecinătate foarte complicată. Noi cunoaștem ce înseamnă să ai un vecin agresiv și noi am văzut de la aderarea noastră, de la acea a cincea extindere istorică, când milioane de cetățeni au devenit europeni, noi am simțit ce efect transformator are extinderea pentru o țară, pentru o vecinătate. Și pentru prima dată am vizitat Republica Moldova în august 2025 și noi atunci nu am stat doar în capitală, noi am mers și în afara capitalei pentru a ne întâlni și a discuta cu cetățenii Moldovei și am fost sigură și am fost convinsă de angajamentul extraordinar al acestui guvern, al acestei conduceri și al oamenilor din Moldova. Am văzut adevărați europeni în Moldova, cetățeni care aparțin Uniunii Europene, așa că noi ne-am pus toată energia în a transforma ceea ce numim noi momentum în Bruxelles, a transforma acest momentum în rezultate vizibile. Ne-am confruntat cu obstacole pe parcurs, dar cum le-am depășit? Deci unu, nu există căi scurte care să îți ușureze munca, chiar dacă am știut înainte de a ne asuma președinția că unanimitatea nu exista încă atunci. Noi am lucrat împreună cu Cristina și echipa dumneaei pentru a pregăti anumiți pași și o foaie de parcurs care trebuia urmată pentru a finaliza munca tehnică. Deci noi am început munca din prima zi și viceprim-ministra venea cu regularitate pentru a informa statele membre despre munca importantă pe care a făcut-o Moldova, pentru a atinge criteriile de referință. Și după ce a fost finalizată această activitate și noi am avut o conferință de aderare informală cu toate 27 state membre, noi am început să lucrăm intensiv cu fiecare stat membru, bazându-ne pe transparență și incluzivitate. Nu există scurtături pentru a atrage statele membre. Pentru aceasta este nevoie ca țara candidată să depună eforturi, să demonstreze meritele, aceasta fiind o piatră de temelie a politicii de extindere. Aceasta implică Comisia Europeană, care este cu adevărat angajată față de politica de extindere și atunci când condițiile politice au fost asigurate pentru a avea unanimitatea. Deci atunci când am avut această schimbare, noi am pus oferta pe masa de negociere și am zis: toată munca, toată activitatea tehnică a fost realizată. Trebuie acuma să facem munca pe partea politică pentru a arăta toate pericolele și în așa fel noi am ajuns la decizia de a deschide primul cluster în procesul de negociere de aderare al Republicii Moldova.
Și lecțiile învățate din această experiență sunt următoarele. Deci după cum ziceam, nu există scurtături pentru o țară candidată. Nu există scurtături pentru a atinge consensul și pentru a construi punți de care sunt nevoie în cadrul Consiliului. Noi, Cipru, cunoaștem că nu există nimic mai grav decât să ai surprize aduse statelor membre și noi am respectat acest principiu în discuțiile noastre cu fiecare stat membru. Și uitându-ne înainte, cred că acesta este spiritul care trebuie să ghideze activitatea noastră pe viitor: o muncă intensivă pentru fiecare și angajament față de imaginea mai largă. Deci noi trebuie să înțelegem că extinderea nu este doar o investiție pentru țara membră. Extinderea reprezintă și o investiție în securitatea și prosperitatea Uniunii Europene. Vă mulțumesc.
[00:57:21] — Iulian Groza
Stimate Niklas, ca să continuăm cu ceea ce a menționat Marilena, noi am analizat raportul de analiză a politicilor în care Comisia Europeană a specificat că este gata să accepte, și o propunere pe care a făcut-o Comisia în ceea ce privește asigurarea funcționării politicii de extindere este să avem un vot majoritar, cum să-l extindem. Aceasta este o discuție extinsă, dar vă rugăm să ne spuneți cum credeți dumneavoastră, cum putem noi să asigurăm acest echilibru între avansarea procesului de aderare, asigurându-ne că
[00:58:08] — Niklas
veto funcționează în direcția corectă și în același timp cum să ne asigurăm că Uniunea Europeană cu adevărat este gata pe intern să accepte noi membri?
Mulțumesc mult, Iulian, mulțumesc pentru faptul că ne-ați invitat în acest panel de discuții. Vedeți angajamentul Germaniei față de acest proces, inclusiv prin faptul că a cofinanțat acest eveniment. De asemenea, înainte de a vă răspunde la întrebarea dumneavoastră, vreau să mulțumesc pentru faptul că avem acest eveniment într-o zi foarte importantă pentru Germania. Deci 9 noiembrie este o zi importantă pentru țara mea. Evident, o zi care reprezintă speranța, un viitor deschis, o Germanie Germanie unificată în Uniunea Europeană și sperăm că acest spirit va ghida și procesul de aderare în favoarea progreselor pentru Republica Moldova.
Dacă e să revin la întrebarea dumneavoastră, Iulian, după cum deja s-a menționat de către Marilena, pentru Guvernul Germaniei, extinderea UE este o necesitate politică. Noi considerăm că Moldova, fiind aproape de un conflict fierbinte, războiul Rusiei împotriva Ucrainei, prezintă riscuri suplimentare pentru Moldova, dar și pentru întreaga Uniune Europeană. Deci aceste riscuri nu se referă doar la o singură țară, pun în pericol întreaga securitate a Uniunii Europene. Din acest motiv credem că este mai dificil. Deci dacă asigurăm această extindere, atunci părților terțe le va fi mai dificil să se implice în activitatea internă a Uniunii Europene.
În al doilea rând, referitor la întrebarea dumneavoastră ce ține de reformele instituționale, după cum ați menționat dumneavoastră, Germania promovează votul majoritar. Aceasta este importantă pentru politica de securitate. Inițiat această inițiativă în 2023, cred că este important să avem mai puține veto-uri, o viteză mai mare, inclusiv în domeniile ce țin de securitate. Același lucru putem spune și despre reformele instituționale. Din acest motiv și Julien este aici, fiindcă această propunere a fost susținută și de Franța în ceea ce privește aspectele tehnice ce țin de procesul de extindere. Noi credem că extinderea și reformele sunt parte a aceluiași proces. De fapt, sunt două părți ale aceleiași medalii. Și cred că este foarte important să avem aceasta, fiindcă aceasta va oferi mai multă încredere țărilor candidate care vor să adere la Uniunea Europeană.
Și ultimul lucru care vreau să îl menționez este următorul. Este important ca noi să ținem cont de ce reprezintă procesul de extindere pentru Moldova. Este un proces bazat pe merite. Evident, noi suntem bucuroși dacă Moldova și Ucraina ar putea să se miște împreună în traseul lor de aderare, dar acuma noi vorbim despre aspectele tehnice. Noi analizăm meritele fiecărei țări separat și ce putem face noi, Germania, pentru a ajuta Moldova. Și suntem gata să facem acest lucru. Dumneavoastră cunoașteți că bilateral noi ne-am implicat în promovarea cauzei Moldovei. De asemenea, îl văd aici pe ministrul Apărării. Încercăm să vă ajutăm și pe dumneavoastră în domeniul securității și apărării. Avem colegi din Germania care activează cu voi în cadrul Ministerului pentru a vă ajuta să vă sporiți securitatea țării dumneavoastră. Așa că suntem bucuroși să fim parte relevantă a istoriei de succes a Moldovei. Vă mulțumesc.
Mulțumesc mult, domnule director. Mulțumesc pentru sprijinul în coorganizarea acestei conferințe. Pentru noi acest lucru este foarte important. Domnule ambasador Purlis, Lituania va prelua președinția. Care vor fi prioritățile dumneavoastră pentru a promova negocierile de aderare pentru toate țările candidate? Ucraina, Moldova sunt printre prioritățile președinției lituaniene. Cum ne veți ajuta să reconciliem evaluarea bazată pe merite cu necesitatea geopolitică și viteza de care avem nevoie în procesul de extindere? Mulțumesc.
Mulțumesc mult. Vreau să mulțumesc organizatorilor pentru faptul că ne-au invitat. Este o plăcere pentru noi să ne aflăm aici, să ne aflăm în Moldova și să participăm la această conferință anuală foarte importantă. Eu aș vrea să vă prezint două aspecte extrem de importante. Mai întâi de toate, care este abordarea noastră față de extindere și prioritățile noastre atunci când vom prelua președinția, și numărul doi, care sunt prioritățile imediate din punctul nostru de vedere în ceea ce privește aderarea. De asemenea, referitor la anumite aspecte mai generale în ceea ce privește extinderea UE și capacitatea Uniunii Europene de a asigura aceasta.
Procesul de extindere a Uniunii Europene reprezintă o prioritate pentru Lituania și aceasta este transpusă și în programul nostru național de președinție. Evident, mai există o anumită perioadă de timp până când noi vom prelua președinția. Acum Irlanda este responsabilă și noi susținem Irlanda în ceea ce privește implementarea priorităților lor specifice. Însă referitor la extindere, noi vedem acest proces ca fiind un proces important, strategic, care anterior a avut succes în transformarea vecinătății Uniunii Europene și în consolidarea statelor membre, precum și a Uniunii Europene în general, aceasta devenind mai puternică, mai rezistentă și cu o bunăstare mai ridicată. Respectiv, noi considerăm că prin următoarea extindere trebuie să atingem aceleași obiective. Și atunci când vorbesc despre extindere și negocieri de aderare, vorbesc și din experiența mea personală, dar și în baza evoluțiilor pe care le-am văzut în propria mea țară. Succesul Lituaniei este o consecință sau un rezultat al aderării la Uniunea Europeană. Da, evident, este un rezultat al muncii noastre proprii și a angajamentului care l-am avut față de implementarea reformelor.
Dacă e să vorbim despre prioritățile imediate, eu aș spune că noi trebuie să deschidem următoarele clustere atât cu Moldova, cât și cu Ucraina cât de curând posibil. Eu sunt optimist, cred că vom reuși să facem acest lucru. Comisia a emis rapoarte unde s-a specificat că nu există motive pentru a amâna deschiderea noilor clustere și noi am lucrat în mod consecvent în ultimele luni pentru a ne asigura că acest lucru se va întâmpla, fiindcă aceasta și reprezintă abordarea bazată pe merite. Și noi vom continua acest proces cu închiderea capitolului de negociere și așa mai departe. După care, evident, Moldova este aproape de a atinge criteriile de referință interimare în clusterul valori fundamentale. De asemenea, Ucraina se mișcă spre atingerea acestui obiectiv. Da, evident, există alte țări candidate care se află la o etapă mai avansată și noi vom depune eforturi pentru a promova întreaga agendă de extindere a Uniunii Europene. Echipele noastre de colegi din Bruxelles sunt formate din persoane capabile care lucrează întru atingerea acestor scopuri, inclusiv în grupurile de lucru ad-hoc pentru a elabora acordul de aderare cu Muntenegru. Noi vom coordona și vom supraveghea această activitate, ținând cont de prioritatea acordată extinderii de către Uniunea Europeană. Deci Lituania are aceleași priorități.
Ca și concluzie, noi dorim ca Uniunea Europeană să fie mai puternică după extindere și pentru aceasta trebuie să fie întrunite câteva condiții. Mai întâi de toate, statele candidate trebuie să continue reformele. Este foarte bine că Comisia a elaborat hărți de parcurs, foi de parcurs individuale și noi am sugerat același lucru. Am sugerat ca să fie stabilite termene-limită mai specifice, fiindcă aceasta va facilita procesul. Deci, mai întâi punem accent pe reforme. Noi vom lucra pentru a avea măsuri de protecție, bazându-ne pe setul de instrumente precedent pentru perioadele de tranziție, precum și alte aranjamente, soluțiile inovatoare, fiindcă angajamentul față de reforme, față de valori trebuie să continue și după perioada de preaderare.
Deci există mai multe priorități pe care noi ni le-am stabilit. Evident, extinderea este printre aceste priorități și are un rol important, iar subiectele de importanță majoră sunt securitatea și reziliența Uniunii Europene și extinderea va contribui la atingerea acestor obiective, dar evident mai sunt și alte considerente pe care noi am dori să le vedem, cum ar fi, spre exemplu, faptul ca statele candidate să devină mai reziliente pentru a putea face față presiunilor externe, pentru a putea aborda vulnerabilitățile economice și așa mai departe.
Și pe final vreau să-mi exprim aprecierea pentru eforturile Republicii Moldova și raportul Comisiei reprezintă o dovadă a dedicației și a activității excelente a dumneavoastră. Noi vă vom sprijini în continuare, deja facem acest lucru timp de decenii. Văd aici și mulți colegi în această sală, m-am întâlnit cu mulți dintre ei și ieri, colegi care oferă sprijin Moldovei în fiecare zi prin activități transfrontaliere și avem o relație strânsă între statele noastre. Vă mulțumesc, vă mulțumesc mult, domnule ambasador, pentru cuvintele dumneavoastră.
[01:09:39] — Iulian Groza
De la Lituania mergem spre Franța, iar din Chișinău mergem spre Paris pentru a auzi mesajul lui Emmanuel Puisais-Jauvin, secretarul general Deci dumnealui se va conecta printr-un mesaj video.
[01:10:23] — Emmanuel Puisais-Jauvin
Doamnă ministră, domnilor și doamnelor, dragi colegi, présentes pour leur engagement européen. Je regrette sincèrement de ne pas pouvoir être présent aujourd'hui à vos côtés, d'autant que je garde un souvenir très fort de ma visite à Chișinău en 2023.
Mesdames et messieurs, je souhaite tout d'abord vous redire que les plus hautes autorités françaises soutiennent pleinement la Moldavie dans sa trajectoire européenne. Les progrès accomplis par votre pays depuis la décision en décembre 2023 d'ouvrir les négociations d'adhésion sont remarquables. Le référendum de décembre 2024, qui a inscrit l'objectif de l'adhésion à l'Union européenne dans la Constitution moldave, démontre une ambition européenne extrêmement claire. Des réformes d'envergure ont été conduites à un rythme très soutenu, traduisant un engagement remarquable des autorités moldaves.
Le chemin vers l'adhésion reste toutefois, nous le savons bien, un processus exigeant. Je veux vous dire à cet égard que la Moldavie n'est pas seule et que nous allons continuer à vous accompagner pleinement dans cette dynamique. L'Union européenne vous apporte une assistance concrète pour accélérer la préparation du pays à rejoindre l'Union. Par exemple, la Facilité pour la Moldavie, dotée de 1,9 milliard d'euros, permet de renforcer l'intégration économique, de moderniser les infrastructures ou bien encore d'appuyer vos réformes institutionnelles.
La France apporte son soutien au processus en tant qu'État membre de l'Union, bien sûr, mais également au plan bilatéral. Je suis ainsi très heureux du partenariat que nous avons bâti ensemble à travers la signature, au printemps 2024, d'un accord de coopération entre le Bureau d'intégration européenne de Moldavie et le Secrétariat général des affaires européennes que j'ai l'honneur de diriger. Madame la Ministre, chère Cristina, ce partenariat illustre l'excellence des relations entre nos deux pays. Et concrètement, ce partenariat permet de développer des échanges réguliers, d'accueillir des diplomates et hauts fonctionnaires moldaves en France et de soutenir les demandes d'assistance technique dans le cadre des négociations d'adhésion. Notre partenariat participe ainsi au renforcement des liens entre la Moldavie et la France et à l'amélioration de notre compréhension mutuelle.
Et je souhaite aussi insister sur un autre point. Ce processus d'adhésion, il est aussi exigeant pour l'Union européenne elle-même. En effet, il lui appartient de mener les réformes nécessaires pour être en capacité de vous accueillir dans les meilleures conditions.
Je veux aussi insister sur l'importance politique fondamentale du processus d'adhésion de la Moldavie à l'Union européenne. Ce processus s'inscrit dans un contexte international qui, depuis le début de la guerre d'agression de la Russie contre l'Ukraine en février 2022, a profondément changé. Cela se traduit par de nombreuses actions de déstabilisation sur le continent européen. Et la Moldavie le sait bien pour les avoir vécues elle-même. Face à cela, la seule réponse, c'est de réaffirmer notre solidarité envers celles et ceux qui partagent nos valeurs de liberté. Le soutien que l'Union européenne et ses États membres vous apportent, il n'est pas seulement dans votre intérêt, il est aussi dans l'intérêt de tous les Européens. Car ensemble, nous protégeons nos intérêts stratégiques et la stabilité aux frontières de l'Europe. Nous luttons également contre des défis communs tels que les ingérences étrangères dans nos processus démocratiques. Consolider la famille européenne, c'est donc aussi défendre des valeurs qui nous rassemblent tous en tant qu'Européens.
Car oui, en rejoignant l'Union européenne, la Moldavie ne rejoindra pas uniquement un marché qui comporte aujourd'hui 450 millions de consommateurs. Elle participera étroitement aussi à une communauté de valeurs qui nous unit tous, bien sûr dans le respect de nos différences et de nos identités nationales. Cette union fondée sur des valeurs communes constitue un bien précieux que nous devons cultiver ensemble à l'heure où ces valeurs peuvent être contestées sur la scène internationale. Comme le président de la République française l'a déclaré avec force le 31 mai 2023 à Bratislava, l'adhésion de nouveaux États membres, dont la Moldavie, revêt ainsi une dimension politique et même géopolitique.
Vous l'aurez compris, c'est donc clairement un message d'encouragement, de solidarité et d'optimisme que je souhaitais vous adresser aujourd'hui. Et vous me permettrez d'ajouter que la force de votre engagement européen, que vous ne cessez de démontrer, ne fait qu'ajouter à notre détermination à poursuivre la construction de l'Europe, si fondamentale à l'avenir de nos nations.
Trăiască Moldova, trăiască Uniunea Europeană! Mulțumesc.
[01:16:28] — Iulian Groza
Vă mulțumesc mult. Julien, și acum aș vrea să vă ofer și dumneavoastră șansa de a vorbi un pic. Dacă puteți să ne spuneți, să ne descrieți procesul de integrare graduală. Cred că Moldova este cel mai mare beneficiar al acestui proces grație Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător și altor instrumente care au arătat cetățenilor ce înseamnă Uniunea Europeană. Ce ne puteți spune dumneavoastră? Cum am putea noi obține un acces mai mare la piața Uniunii Europene și ce beneficii ar putea aduce aceasta țării noastre?
[01:17:11] — Julien
Vă mulțumesc mult pentru această întrebare. Vreau la fel să mulțumesc și organizatorilor și vreau să vă laud, vreau să laud autoritățile Moldovei pentru rezultatele obținute până acum.
După cum au vorbit și colegii mei, Franța sprijină parcursul de integrare al Republicii Moldova. Suntem surprinși de progresele înregistrate până acuma și acestea nu sunt doar cuvinte, după cum a menționat și domnul Puisais-Jauvin, pachetul de 1,9 miliarde care deja au fost debursate reprezintă De asemenea, Franța a asigurat experți tehnici care lucrează împreună cu autoritățile Republicii Moldova pentru a spori reziliența democratică și pentru a plasa, pentru a informa Bruxelles-ul despre importanța acestui proces.
Următorii pași importanți sunt deschiderea următoarelor două clustere. Sperăm că această deschidere va fi asigurată cât de curând posibil pe baza meritelor care au fost realizate de Moldova deja.
Dacă este să revin la întrebarea dumneavoastră, dumneavoastră exactă cu privire la integrarea treptată, această idee de integrare treptată a venit în baza unei evaluări simple. Acum, în 2026-2027, este mult mai dificil să aderi la Uniunea Europeană decât în 2004. De ce? Fiindcă Uniunea Europeană este un organism viu. Acum avem mult mai multe regulamente care sunt mult mai complexe și mizele sunt mult mai înalte, ceea ce este normal. Așa că, împreună cu colegii din Germania, am venit cu ideea de a promova acest concept de integrare treptată pentru a ajuta statele candidate să își accelereze procesele și pentru a îi pregăti pentru integrare europeană și pentru a asigura ca acest traseu al integrării europene să devină ireversibil.
Evident, noi lăudăm propunerea Comisiei în raportul său din octombrie pentru a oferi posibilitatea Republicii Moldova de a adera la domeniile sectoriale pe piața internă, în sectorul energetic, sectorul transportului, activităților digitale. Pentru noi acest lucru este foarte important, fiindcă oferă Republicii Moldova posibilitatea de a se deprinde cu regulile europene, fiindcă noi cu toții cunoaștem cât de dificile sunt ele, cât de complexe sunt ele. Deci, cu cât mai devreme obțineți acces și aveți șansa să lucrați cu aceste reguli, cu atât mai multă încredere veți obține în calitate de membru viitor al Uniunii Europene.
În al doilea rând, acest concept de integrare treptată oferă stimulente pentru a realiza reforme, fiindcă guvernele obțin posibilitatea de a arăta cetățenilor rezultate concrete.
Și aspectul numărul trei, acest concept oferă beneficii pentru cetățeni. Deci noi vorbim despre SEPA, despre tarifele de roaming. Acestea sunt lucruri foarte concrete care sunt simțite în viața zilnică a cetățenilor Moldovei și în așa fel ei înțeleg că Uniunea Europeană oferă beneficii comparativ cu alte situații în care unele părți terțe vin cu promisiuni care într-un final se dovedesc a fi antipromisiuni, dumneavoastră înțelegeți la cine mă refer.
Și pe final, Europa vrea ca Republica Moldova să devină stat membru și moldovenii deja sunt văzuți drept europeni. Și aș vrea pe final să insist asupra faptului că da, pentru noi integrarea treptată este doar un prim pas. Pasul final ar fi un statut de membru deplin al Uniunii Europene care să fie câștigat pe baza meritelor și a reformelor realizate de Republica Moldova. Și după cum ziceam, pasul final va fi statutul de membru UE cu drepturi depline. Acesta este scopul spre care noi cu toții mergem. Vă mulțumesc mult.
[01:21:47] — Speaker 6
Deci cred că acum avem un cerc deplin al opiniilor. Avem propunerile făcute de către Comisie și acuma haideți să vedem dacă am primit întrebări de la participanți. Vă încurajăm să adresați întrebări. Noi avem voluntari care pot să vă ajute cu aceasta. Deci vă rugăm să apelați la serviciile voluntarilor dacă doriți să adresați o întrebare. Până atunci, haideți eu să deschid această rundă de întrebări și răspunsuri. Deci haideți să deschidem Slido-ul nostru. Aș vrea colegii să pună codul QR pe ecran și vă invit să îmi scrieți un cuvânt cu care dumneavoastră asociați procesul de extindere.
[01:23:01] — Iulian Groza
Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Un cuvânt îl folosiți în Slido. QR codul acuși va fi pe ecran.
[01:23:13] — Speaker 6
Codul QR va fi plasat pe ecran și vă rog să scrieți un cuvânt cu care dumneavoastră asociați procesul de aderare al Republicii Moldova. Și vorbitorii din panel la fel ar putea face acest lucru dacă își doresc.
[01:23:53] — Iulian Groza
Lucrează? Funcționează?
[01:24:03] — Speaker 7
Iată și rezultatele. Vă rugăm să încercați încă o dată cei cărora nu le-a reușit deocamdată. Rezultatele pe care le vedem sunt: familie, ambițios, libertate, realizabil, spunea doamna comisară Kos anterior. Vedem rezultatele care apar în timp real pe ecran.
Cristina, apare și numele dumneavoastră acolo. Poate e cineva de la birou care a scris asta. Ghenadie, dumneavoastră v-ați străduit?
Libertate, securitate. Astea sunt printre cel mai des introduse. Dezvoltare. Aceste cuvinte sunt în evidență.
[01:24:59] — Iulian Groza
Dezvoltare.
[01:25:03] — Speaker 7
Valori, prosperitate. Libertate. Cred că cu asta putem să finalizăm exercițiul deocamdată, dar la finele celor două zile de conferință mai revenim să vedem dacă ceva se va fi schimbat, dar între timp libertate, securitate sunt cuvinte pe care le asociem cu ce înseamnă aderarea și aici doamna von der Leyen, doamna comisară, președinta Comisiei Europene, doamna von der Leyen au utilizat la fel cam aceste cuvinte-cheie.
Iată că am ajuns la finele acestor discuții și sper că veți rezista întrebărilor care vor urma. Avem cam o oră împreună deja. Vă aduc aminte, este prima sesiune de întrebări și răspunsuri. Cei din sală s-ar putea jena un pic să adreseze întrebările, dar avem și Slido-ul pe aici. Vă rugăm să ne asigurați pe ecran, echipa tehnică, întrebările eventual.
[01:26:06] — Iulian Groza
Vă invit să ridicați mâna, să vă prezentați și să adresați întrebarea.
[01:26:22] — Speaker 7
Vă rugăm să vă apropiați de microfonul pregătit pentru aceasta. Întrebările ar putea să fie adresate în limba română, de aceea va fi nevoie să ascultați traducerea. Vă rugăm cei din echipa tehnică, dacă e nevoie, să aduceți dispozitivele.
[01:26:45] — Arina Spătaru
Doamna Sandu astăzi a spus că noi toți știm câți bani pompează Federația Rusă pentru a deturna parcursul nostru european. Eu știu personal, pentru că m-am implicat în calitate de investigatoare sub acoperire în gruparea finanțată de Federația Rusă și, din păcate, această cauză penală și acest dosar cu privire la Șor, care este deja megacunoscut în toată lumea, care și-a dezvoltat niște resurse financiare care pot să ocolească barierele financiare din Uniunea Europeană, acum, peste trei ani de la investigație, acest dosar încă nu a fost înaintat în instanța de judecată.
Vreau să vă întreb un lucru. Cum credeți, aceste reforme, aceste legi care sună bine pe hârtie și nu sunt implementate, nu riscăm noi oare cu aceste viteze extraordinare să scăpăm fereastra aceasta de oportunități, pentru că pentru mine este o preocupare aparte? Vă mulțumesc.
[01:27:46] — Iulian Groza
Vă rog să vă prezentați.
[01:27:48] — Arina Spătaru
Arina Spătaru, președinta Partidului Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa. Vă mulțumesc.
[01:27:54] — Iulian Groza
Mulțumesc foarte mult. vorbitori, ca să avem o rundă cu întrebări mai multe.
[01:28:15] — Speaker 7
Stimați oaspeți, îmi pare bine să fiu aici. Aș întreba cum reușiți să tratați scandalurile de corupție, bunăoară, dacă se întâmplă asemenea scandaluri în cazul în care lucrurile nu se desfășoară în mod corespunzător. Ați da oarecare sfaturi colegilor noștri din Republica Moldova pentru combaterea acestui fenomen, pentru că, cu siguranță, și țările din care veniți dumneavoastră s-au confruntat cu asemenea probleme? Sergiu Ungureanu, expert în energie.
Ambele întrebări de până acum pun accentul pe statul de drept, lupta cu corupția și, de fapt, avem o sesiune de discuții separată dedicată acestui subiect după pauză, dar oricum sunt importante. Doamnă viceprim-ministră, dacă ați putea ulterior să începeți să răspundeți la întrebări, dar după ce ne asigurăm că nu mai este o a treia întrebare din sală. Se pare că nu, deci întrebările, de fapt, au fost orientate, destinate către toți oaspeții noștri de pe scenă, dar vom da cuvântul doamnei Gherasimov.
Cu siguranță că, așa cum menționam de fiecare dată atunci când este vorba de reforme pentru statul de drept, pentru a asigura lupta cu corupția, pentru asigurarea drepturilor fundamentale, astea toate sunt esențiale pentru pregătirile pentru și în contextul procesului de aderare. Iată de ce aceste sectoare anume de reformă au acele criterii de referință interimare, intermediare, pardon, nu doar cele finale, ceea ce înseamnă că o țară, un stat candidat poate demonstra, dovedi că are coloana vertebrală stabilită, implementată și că este gata să avanseze către negocierile de închidere. Noi foarte mult am muncit în acest sens, asupra acestor aspecte, în ultimele cel puțin 18 luni, ceea ce nu înseamnă că aceste reforme s-au finalizat, însă acestea sunt destul de avansate comparativ cu punctul nostru de pornire de acum cinci ani, comparativ cu cum erau lucrurile la început. Iar Comisia monitorizează foarte atent, cu mare atenție, foarte riguros cum implementăm reforma justiției, lupta cu corupția și în ceea ce privește transparența utilizării mijloacelor financiare care vin din UE.
Din acest punct de vedere, cred iarăși că următoarele discuții, avem un panel de discuții în care vom discuta chestiuni concrete, cazuri concrete pe marginea acestui subiect. Dar pentru Republica Moldova este important să arate nu doar faptul că legi au fost adoptate, lucru pe care l-am menționat în cuvântul meu, în discursul meu inițial, dar că lucrurile se și implementează și ni s-a cerut să arătăm dovada realizărilor noastre. Instituțiile noastre care sunt în domeniul aplicării legii, și unele sunt deja prezente aici, ele pot să confirme faptul că noi raportăm cu regularitate către Comisie în ceea ce privește rezultatele demonstrate în practică, acel bilanț al implementării trimestrial, semestrial, anual, ca să ne asigurăm că Comisia poate vedea tendința, dacă e una pozitivă, dacă lucrurile merg bine sau nu și ce măsuri trebuie să se ia. Din acest punct de vedere, pot doar să confirm încă o dată cât de important este pentru Uniunea Europeană să se asigure că toate statele candidate, inclusiv noi, au instituții care se ghidează de statul de drept bine pus la punct, cu capacitățile de care este nevoie pentru a asigura implementarea legilor, și toate astea pe baza unui bilanț al implementării, al unor rezultate demonstrate în practică.
Marilena.
Mulțumesc pentru întrebările adresate. Așa cum doamna Gherasimov a menționat aspectul elementelor fundamentale, statul de drept, lupta cu corupția, consolidarea sistemului judiciar, acestea sunt, într-adevăr, elemente ale coloanei vertebrale a negocierilor de aderare și iată de ce cele mai solicitante etape sunt reflectate în raportul de evaluare a atingerii criteriilor de referință intermediare. În raport sunt menționate și unele din aspectele care sunt și cele mai solicitante, cele mai dificile pentru statele în curs de aderare. Nu este vorba doar de elaborarea legislației, dar e vorba și de implementare. E vorba de asigurarea faptului că aprobarea reformelor duce la formarea unei culturi în spiritul statului de drept, în spiritul combaterii corupției, în spiritul protejării sistemelor noastre, totodată ținând cont de faptul că nu e vorba doar despre un criteriu de referință pe care UE sau statele membre ale UE le impun statelor în parcurs de aderare și vor ca statele care sunt în curs de aderare să fie răspunzătoare față de ele, ci este mai mult decât atât, este vorba de un standard pe care statele membre, la rândul lor, trebuie să îl respecte și ele. Iar în UE, în tratatele UE există mecanismele care sunt anume pentru aceasta: articolul 7, bunăoară, avem și dialogul anual cu privire la statul de drept în privința fiecărui stat membru și avem Consiliul pentru Afaceri Generale în care se discută aceasta pentru a anticipa în prealabil, a identifica oarecare probleme ca acestea să poată fi soluționate.
Statul de drept reprezintă o parte integrantă a identității Uniunii Europene, deoarece, dincolo de toate, suntem o Uniune Europeană a valorilor și iată de ce cetățenii au așteptări față de noi, față de statele membre.
Ivanka și apoi Julien.
Vă mulțumesc foarte mult pentru întrebările adresate. Așa cum s-a menționat, ele ambele au de a face cu direcția foarte importantă despre care am vorbit la început și am vrut doar să mai adaug pe lângă cele spuse de mine și poate doar să mai subliniez o dată că încă o lecție din experiența Bulgariei este aceea că să aprobi o lege nu este același lucru ca de a asigura că reforma își face efectul și funcționează. Pentru aceasta, de ce e nevoie? Așa cum și Cristina, și Marilena au menționat, e nevoie de implementarea uniformă, eforturi uniforme în acest sens, implicarea instituțiilor, schimbarea de mentalitate, de cultură în rândul instituțiilor care în competențele lor includ această datorie de a lupta cu corupția, apărarea statului de drept, care au aceste atribuții. Și mai este nevoie și de continuitatea eforturilor, pentru ca reformele să nu depindă de mediul politic actual, iar schimbarea celor de la guvernare să nu ducă la schimbări în materie de politici în acest domeniu. Și ceva important menționat de Marilena la fel, ceea ce ne-a ajutat pe noi foarte mult a fost faptul că în anul 2020 noi am reușit să avem un dialog la nivel de UE cu privire la statul de drept și ceva ce e foarte important ce a ieșit din asta este că statul de drept nu este un criteriu de referință doar pentru țările în curs de aderare. Este o problemă, un aspect foarte important pentru statele membre care deja au această calitate de stat membru și eu sper că în anul viitor și Republica Moldova va putea participa la acest eveniment anual în privința raportării cu privire la starea statului de drept în statele membre ale UE. Sper că și Republica Moldova va putea participa la acel eveniment, pentru că ne convingem încă o dată că acesta este un exercițiu continuu și nu unul care ține doar de autoritățile centrale și de alte niveluri. Trebuie să fie și întreaga societate, nivelul academic, tinerii, toată lumea trebuie să muncească cot la cot pentru ca cele dorite să se întâmple.
În privința întrebării adresate la capitolul luptei cu corupția, foarte important pentru Republica Moldova, dar foarte importantă și pentru statele care sunt deja state membre ale Uniunii Europene. După cum știți, în Franța va avea loc un proces de ratificare, se așteaptă să aibă loc unul care e foarte probabil că va necesita realizarea unui referendum, iar unul dintre aspectele de interes pentru populația franceză, pentru francezi, este dacă nou-veniții, noile state vor fi reușit să pună capăt corupției, să lupte cu corupția, pentru că mai mulți bani europeni ar urma să meargă în statele respective, iar contribuabilii vor să fie siguri de faptul că banii europeni merg acolo unde trebuie. Deci este foarte important și pentru noi să avem mai multă claritate la acest capitol. Cea mai bună modalitate de a lupta cu corupția este prin reforma sistemului judiciar și deja foarte multe s-au făcut în acest sens. Știm despre cele trei criterii pe care vom continua să le urmărim. Primul se referă la vetting, exercițiul de vetting. Foarte multe s-au făcut, dar e nevoie ca acesta să se și finalizeze, și apoi un alt criteriu care are de-a face cu reforma Consiliului Procurorilor, ca acesta să fie cât mai echitabil, just posibil și apoi distribuirea dosarelor către procurori, pentru asigurarea faptului că și acest lucru se face în mod just și transparent. Și în baza acestor criterii, dacă autoritățile din Republica Moldova vor continua cu reformele în aceste domenii, avem încredere că lupta cu corupția va putea să fie încununată de succes. Mulțumim.
Am vrut și eu să menționez câteva aspecte ca să mai subliniez poate încă o dată mesajele transmise că Comisia, statele membre cu toată seriozitatea abordează procesul. Când vedem anumite direcții în care, vectori în care merge o anumită țară, atragem atenția acestui aspect. Statele candidate, de exemplu, au început să lucreze la legislație. A fost anul trecut discuție despre dacă nu cumva ar fi subminate unele aspecte de transparență în acest sens. Am atras atenția la investigarea diverselor dosare pentru ca să nu fie afectată independența sistemului judiciar în examinarea dosarelor de corupție și legislația care venea cu unele pericole în acest sens nu a mers înainte, pentru că totuși s-a avut grijă de independența organelor care examinează dosare unde este vorba de corupție, așa cum s-a menționat. Este foarte important în contextul celor care se întâmplă când sunt ingerințe din părți terțe. Trebuie să avem reziliență la nivel de state membre și nu doar, că nu putem să permitem părților terțe să se implice pentru a influența prin diferite modalități care implică corupția, ca ele în cele din urmă să influențeze Uniunea Europeană, să aibă un impact asupra familiei europene.
Vă mulțumesc tuturor pentru răspunsurile oferite. Într-adevăr, statul de drept este ca sabia lui Damocles, care are menirea de a se asigura faptul că reformele sunt durabile și implementabile. Iată de ce avem două grupuri de discuții în această zi. După-masă vom mai avea un grup de discuții, Marc Leclere va facilita discuțiile și instituțiile din domeniul statului de drept vor avea cuvântul, pentru că, așa cum vedem și ce au menționat aici colegii pe slide-uri, de exemplu, stăm foarte bine la capitolul adoptării legislației, dar când e vorba de implementare, instituțiile trebuie să o facă. Vom avea reprezentanți care vor lua cuvântul, iar mâine vom avea reprezentanți ai indicelui statului de drept al World Justice Project și vom avea o discuție mai aprofundată despre aceasta, despre cum putem acele măsurători pe care le facem să le valorificăm pentru a ne da seama unde suntem și cum să valorificăm mai bine reformele, să implementăm mai bine.
Dar revenind la discuțiile acestui grup și la întrebările care au fost adresate, continui să vă încurajez pe toți și pe toate să formulați întrebări, dar atunci când o faceți vă rugăm să vă și prezentați. Înainte de aceasta, iată că avem și întrebările din Slido aici. Vă aduc aminte că puteți să votați pentru ele. Cele mai votate până acum au fost într-o oarecare măsură, și-au găsit răspunsul în cele spuse de Cristina și Ivanka, însă dacă totuși ați vrea să mai spuneți ceva ca să răspundeți la întrebarea aceea despre faptul că unele ONG-uri ar fi subliniat că multe reforme pe hârtie sunt indicate, însă în practică nu se implementează, cum ne asigurăm că în practică acestea se și fac? Iarăși, ați răspuns într-o oarecare măsură, dar dacă cumva v-a mai venit vreo idee în acest sens despre cum să se facă lucrurile, dacă aveți ceva de adăugat, poftim.
O altă întrebare este în limba română, dar o voi traduce pentru toți atunci când avem o discuție despre extindere, mereu apare și acest aspect al Transnistriei, al integrării și cum ne asigurăm despre faptul că procesele vor avea rezultatele scontate. În cazul în care aveți vreun răspuns, cum să ne asigurăm că Moldova aderă la UE având în vedere că avem trupe rusești prezente pe o parte din teritoriu? De aceea, cum ne asigurăm în acest context că Republica Moldova va adera la UE? Să fim atenți la semnalele pe care le transmitem, bunăoară, ce acceptăm și ce nu, ce îi spunem, ce mesaj transmitem Rusiei. Cam astea ar fi întrebările.
Una poate mai ușor de răspuns pentru Cristina s-ar putea să fie care capitole actualmente reprezintă, vin cu cele mai mari provocări pentru procesul de aderare și cine ar purta răspunderea pentru cazul în care nu se realizează progresul dorit. Și încă o întrebare se referă la securitate și în care mod integrarea în UE va însemna mai bună securitate pentru Moldova. Eu cred că totuși cumva la fel a fost într-o oarecare măsură răspuns întrebarea, deoarece aderarea este văzută ca o cale către securitate la fel, dar securitatea însăși este una dintre cele mai mari preocupări în ziua de astăzi pentru această parte a Europei și noi am auzit despre cum aderarea înseamnă și securitate, dar dacă doriți să mai menționați ceva, poftim. Revenind la grup aici: Transnistria, implementarea reformelor, diferite capitole și cum securitatea se asigură prin politicile de extindere. Aveți mai multe întrebări, puteți să hotărâți cine și la ce ar vrea să răspundă. Domnule ambasador, poftim.
Mulțumesc. Eu s-ar putea să încep cu securitatea din toată lista de întrebări pe care ați menționat-o, m-am gândit că aș putea începe de aici. Totuși, desigur că sunt două aspecte în ceea ce privește securitatea în momentul în care ne pregătim pentru calitatea de membru. Statul candidat devine mai puternic. În ce sens? Sigur că și pe intern devine mai puternic, deoarece trece prin procese de modernizare, de reformă foarte importante în toate domeniile. Multe discuții s-au purtat despre reformă toată această parte a zilei. Reforme ce țin de statul de drept, lupta cu corupția, fortificarea instituțiilor, sporirea prosperității, asigurarea gestionării financiare, asigurarea controlului și toate celelalte de rigoare. Instituții puternice înseamnă un stat puternic, înseamnă securitate în cele din urmă. Și desigur că Uniunea Europeană pe parcursul anilor a reușit să vină cu evoluții fără precedent în acest sens, mai ales după debutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei din 2022 încoace. Acesta încă continuă să se desfășoare, și-a dezvoltat, a creat un instrumentar cu ajutorul căruia să poată interveni în privința diferitelor provocări la capitolul securitate. În cazul Lituaniei și altor state membre, NATO este pentru securitatea colectivă, dar UE vine cu un rol puternic complementar în ceea ce privește reziliența democratică, în ceea ce privește contracararea intervențiilor, ingerințelor străine în spațiul informațional și manipulărilor în acest sens, la fel amenințări hibride, vedem și presiuni, tensiuni hibride care sunt foarte bine cunoscute aici în Republica Moldova, dar și în alte părți în Europa cu domeniul aviației și nu doar, am auzit cazurile recente în acest sens. Trebuie să ne pregătim pentru a putea interveni și reacționa într-o modalitate la rândul ei foarte eficace. Așadar, când e vorba de achiziții pentru apărare, cooperare în domeniul industriilor de apărare, acesta este încă un domeniu în care UE vine cu o valoare adăugată: piața sa internă, cooperare industrială, un set unic de reguli, în așa fel încât să fie mult mai... Ca prioritățile în materie de cheltuieli ale UE s-au schimbat și ele, deoarece acum purtăm negocieri pentru cadrul financiar multianual care urmează și se știe că domeniul apărării în contextul acestei finanțări este foarte mult în evidență, incomparabil cu ceea ce avem actualmente. Deci în ceea ce privește securitatea, reziliența, apărarea, multe se fac.
Mulțumesc, domnule ambasador. Domnule director?
Să adaug la cele spuse de domnul ambasador. Securitatea este un element de importanță crucială. Știm că Republica Moldova este foarte mult expusă în ceea ce privește acțiunile Rusiei, inclusiv cele întreprinse în Ucraina, și știm că resturi ale munițiilor ajung pe teritoriul Republicii Moldova, ceva ce ne îngrijorează pe toți. Este îngrijorător nu doar pentru Republica Moldova. Noi suntem cu gândul la asta și investim mai mult în securitate în diferite feluri, prin acorduri bilaterale. Bunăoară, am încercat și într-un cadru bilateral să contribuim la armata Republicii Moldova pentru modernizarea activelor, procedurilor și așa mai departe. Vorbim despre Transnistria însă, pentru că tot ați menționat-o, nu poate nu atât de mult s-a abordat în raportul Comisiei, dar cumva din perspectiva tehnică mai mult. Ați menționat că este un subiect evident, cumva la care toți se gândesc, pentru că sunt anumite aspecte de luat în considerare, cu siguranță. Nu putem să dăm Rusiei dreptul de veto în ceea ce privește aderarea Republicii Moldova. Pe de altă parte, sunt și întrebări legitime care au dreptul să fie adresate de statele membre, cele care privesc această situație cu mare interes în contextul prezenței ruse fizice la Cobasna. Este bine de văzut că Republica Moldova încearcă să abordeze problema în discuții 1+1 și noi încercăm și noi să vedem cum putem să ne facem utili în contextul acestor discuții, dar e o problemă de care în primul rând se poate ocupa doar Republica Moldova.
Mulțumesc. Marilena?
[01:49:15] — Marilena
Mulțumesc foarte mult. Eu adesea primesc asemenea întrebare atunci când vin în Republica Moldova. Primul lucru pe care să-l luăm în considerare este acela că în circumstanțele pe care le avem, ele nu sunt neapărat identice cu altele, dar sunt lecții pe care le putem, învățăminte pe care le putem extrage. Atunci când Cipru a aderat la UE în 2004, atunci a făcut-o în calitate de stat membru care încă se află sub o ocupare militară, deci o proporție din acel teritoriu fiind sub ocupația turcă. Însă atunci când s-a aderat, s-a aderat totuși cu întregimea teritoriului. Acea învoială care s-a făcut la acel moment, în contextul Protocolului 10 al Actului de aderare al Ciprului la UE, a constat în aceea că aplicarea legislației Uniunii Europene a fost suspendată în acele zone ale Republicii Cipru în care guvernul nu își poate exercita controlul efectiv din cauza ocupației militare. Și acea învoială a fost una cu titlu de excepție care a fost negociată între Cipru și UE cu scopul de a putea să continue pe calea aderării și fără a aduce prejudicii obiectivului general de a avea o soluționare cuprinzătoare pentru Cipru în conformitate cu rezoluțiile UE. Totuși, o lecție importantă în acest sens ar fi că un conflict teritorial nesoluționat nu înseamnă neapărat că și nu reprezintă neapărat un obstacol imposibil de depășit în calea aderării la UE. Nu este o chestiune de a avea copiat modelul din Cipru, pentru că circumstanțele sunt cumva tipice, specifice Ciprului și orice învoieli în privința Transnistriei, orice învoieli în acest sens vor trebui să reflecte circumstanțele specifice ale Republicii Moldova în ceea ce privește regiunea transnistreană. Cadrul de reglementare a situației de conflict, astea sunt foarte importante, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. Eu cred că în ceea ce privește implicațiile, consecințele practice pentru cei care locuiesc pe ambele maluri ale râului Nistru ar fi ca să se acorde atenție evitării unor noi diviziuni, iar integrarea europeană poate de fapt să ofere un instrumentar de motivații foarte puternice pentru reintegrare. Și încă o lecție pe care o putem însuși din experiența Ciprului: și pentru noi aderarea la Uniunea Europeană a fost realmente o chestiune de securitate, a fost cea mai bună garanție de securitate și continuă să fie cea mai bună garanție de securitate pentru țara noastră. Însă aderarea la UE nu înseamnă în mod automat soluționarea conflictului. Pentru aceasta e nevoie de implicare politică în mod uniform, consolidarea încrederii și e nevoie de un angajament autentic față de soluționarea pe cale pașnică.
Mulțumesc. Ivanka?
Mulțumesc foarte mult și tot în privința
[01:53:00] — Ivanka Tașeva
acestei întrebări și cred că cel mai dificil capitol, probabil că Cristina va cunoaște toate detaliile în acest sens, dar din experiența noastră aș putea să spun că nu întâmplător se întâmplă așa că elementele fundamentale reprezintă capitolul cel mai important, cel mai important cluster, mai bine zis, și cel care se va închide la finalul procesului de negocieri. Deoarece problemele despre care noi vorbim, reforma sistemului judiciar, lupta cu corupția, ele sunt esențiale, însă aspectele solicitante sunt cele care au de-a face cu protecția drepturilor omului, protecția drepturilor minorităților. Acestea sunt printre subiectele care necesită o implicare deplină din partea autorităților statului și o viziune pe termen lung și un angajament solid și în acest sens aș vrea să îmi exprim încă o dată această recunoaștere a abordării autorităților statului față de minoritățile din Republica Moldova, condițiile pentru păstrarea minorităților noastre în mai multe sensuri, celor lingvistice printre altele, culturale la fel. Alte aspecte importante din experiența noastră sunt cele care vor fi relevante în contextul capitolelor patru și cinci, deoarece acolo se pune accentul pe mediul înconjurător și multe aspecte continuă să fie însoțite de provocări. Este unul dintre domeniile în care avem cele mai multe încălcări în multe state membre, și anume subliniez în domeniul mediului înconjurător. O altă provocare, agricultura, a sectorului respectiv. Republica Moldova e puternică la acest capitol și sunt sigură că în acest sens statele membre vor continua să fie atente la evoluțiile în acest domeniu, dar fiți gata și pentru energie și transport și aici să vină în calea dumneavoastră provocări de depășit. Iar în ceea ce privește regiunea transnistreană, așa cum a zis și Marilena, acestea sunt probleme care sunt foarte specifice țării afectate și e Republica Moldova cea care să vină cu comentariile în acest sens, însă eu vreau să cred că această forță de atracție a Uniunii Europene, care a stat la inima acestui proiect în sine, care a fost creat ca un proiect pentru vindecarea unor răni mai vechi și cu proiecte foarte concrete în domenii economice în primul rând, unde oamenii pot să vadă deja beneficiile, dacă e ceva tangibil care schimbă viețile oamenilor și pot să aprecieze acest lucru, atunci procesul de schimbare a mentalității, a viziunilor poate începe de acolo. Iar politica, da, are un rol important, dar dacă schimbările se trag și se văd în ochii oamenilor de rând, și având în vedere istoria Uniunii Europene, e o dovadă a acestui fapt că atunci o autentică schimbare se poate întâmpla și chiar și așa situațiile se pot soluționa. Și pentru toate celelalte voi da cuvântul, probabil o voi lăsa pe Cristina să abordeze, e în cea mai bună poziție să comenteze.
[01:56:40] — Cristina Gherasimov
Mulțumesc mult. Eu voi vorbi despre provocări. Întrebările care s-au referit la provocări au fost două. Deci prima se referea la capitole și a doua a fost mai generală: care au fost principalele trei probleme sau provocări cu care ne-am confruntat? Deci clusterul patru, deci agenda verde cu conectivitate durabilă, rețelele, deci acestea au fost cele mai dificile, nu doar din perspectiva volumului. Deci agenda verde a fost problematică pentru... nu a fost atât de problematică la rundele precedente de aderare, însă acest domeniu a devenit mult mai complicat ulterior și noi acum a trebuit să nu doar adoptăm, dar și să implementăm un volum foarte mare de acquis european, iar implementarea necesită foarte multe investiții din partea guvernului, din partea sectorului privat și în contextul în care Moldova cu adevărat are acces la 1,9 miliarde euro ca parte a planului de creștere și acești bani noi ne-am dori să fie utilizați pentru creșterea economică, pentru a atinge toate scopurile despre care vom discuta și pe parcursul zilei, dar și pentru a depăși problemele cu care țara se confruntă. Dar noi încă nu avem acces la fondurile clasice de preaderare, așa cum au avut acces alte țări candidat pentru a ne putea prioritiza reformele ce țin de extinderea UE. Deci aici foarte multe investiții vor trebui să fie absorbite în mod direct de către guvern sau de către sectorul privat în domeniul mediului, în domeniul energiei, al transportului. Acestea se vor traduce în dificultăți sau obstacole economice care ar putea împiedica absorbția. Aceasta aș spune că acestea sunt capitolele care, din punctul meu de vedere, vor fi cel mai dificil pentru noi ca și societate ca să le realizăm. Însă, în linii generale, referitor la dificultățile în procesul de extindere, aș putea să le separ în dificultăți interne și dificultăți externe. Și mă voi referi la două dintre ele.
Pe plan extern, cred că este foarte dificil să faci previziuni ținând cont de dinamicile geopolitice la nivel regional, dar și întregul continent sau chiar și la nivel global. Este foarte dificil să prezici cum va arăta Uniunea Europeană în următorul an. Există foarte multe alegeri care urmează curând și cum să ne asigurăm că cele 27 state membre vor vota în mod unanim pentru închiderea fiecăruia dintre cele 33 de capitole, plus semnarea tratatului, și nu mă refer acum la ratificarea tratatului atunci când va sosi acest moment. Ceea ce vreau să spun eu acum este că decizia finală cu privire la aderarea Moldovei la Uniunea Europeană va fi luată de cele 27 state membre și este foarte important ca această fereastră a oportunității pe care o avem noi acum, în momentul în care ne bucurăm de sprijinul și asistența tuturor statelor membre și poate cel mai important deschiderea față de extinderea Uniunii Europene, la fel trebuie să fie valorificată. Sper foarte mult că anul viitor, ținând cont de toate aceste provocări cu care noi ne confruntăm, regiunea se confruntă, Uniunea Europeană se confruntă, în general lumea vestică se confruntă, sper foarte mult că această fereastră a oportunității va rămâne deschisă pentru noi.
Dacă este să vorbim despre provocările sau dificultățile cu care ne confruntăm pe interior, eu aș vrea să menționez una, și anume asigurarea unui echilibru potrivit între viteză, calitate și încrederea cetățenilor în reformele realizate. Fiindcă, după cum ați auzit probabil și din întrebări, cum să ne asigurăm că aceste reforme nu vor rămâne doar pe hârtie? Și cred că aceasta este o întrebare validă ținând cont de faptul că viteza noastră cu adevărat este înaltă. Viteza este înaltă fiindcă, iarăși, din nou, avem această fereastră a oportunității deschisă, avem o Comisie care este deschisă față de extindere și este deschisă să ajute statele candidate să se pregătească pentru extindere și cred că este sarcina noastră și responsabilitatea noastră să valorificăm la maximum această oportunitate. Dacă am fi început în 2008, 2009 sau 2010 ca și statele din Balcanii de Vest, poate acum am fi fost într-o altă situație. Poate am fi fost mai bine pregătiți, poate am fi avut o parte mai mare a acquis-ului comunitar transpus și implementat. Noi însă am început destul de târziu: am început oficial în 2022, neoficial am început odată cu semnarea Acordului de Asociere, chiar dacă acel acord nu ne-a oferit nicio perspectivă europeană, însă pentru noi aceasta a presupus absorbția unei părți mari a acquis-ului european în ceea ce privește oportunitățile oferite de Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător pentru ca țara să poată exporta către Uniunea Europeană. Așa că din acest punct de vedere cel mai dificil lucru este să asigurăm acest echilibru între viteză, calitatea așteptată și să asigurăm încrederea cetățenilor în proces și ca cetățenii să simtă, să cunoască că acest proces este întru beneficiul lor și nu se face doar de dragul bifării anumitor căsuțe în Bruxelles. Aceasta ar fi provocarea internă cu care noi ne confruntăm. Mulțumesc.
Și acum revin la participanți. Noi mai avem timp pentru încă două, trei întrebări.
[02:03:38] — Iulian Groza
Vă încurajez să le scrieți prin intermediul codului QR. Deci dacă cineva dintre participanți ar dori să adreseze o întrebare, vă rugăm să ridicați mâna. Nu sunt întrebări? Pentru că eu am multe. Însă oricum, atunci revenim la Slido. O întrebare este următoarea: în multe state membre din Europa Centrală sprijinul cetățenilor cumva se atenuează. Deci întrebarea în sine este: cum ne putem pregăti pentru a preveni creșterea politicienilor populiști de dreapta extremă? Ce putem face pentru a ne pregăti, ce putem face pentru a atenua, ce putem face pentru a păstra acest momentum? Fiindcă cu certitudine aceasta ar putea reprezenta o problemă.
Aș spune că drepturile fundamentale, principiile care au fost formulate după Al Doilea Război Mondial au fost menite pentru o lume postbelică, Actul de la Helsinki și așa mai departe. Însă acum noi trăim într-o altă lume care în continuare trebuie să se concentreze pe valorile fundamentale care sunt de importanță extremă pentru societatea noastră, pentru lumea din Vest. Dar în același timp noi vedem că toate aceste valori sunt cumva provocate, se încearcă să fie discreditate: libertatea de expresie, libertatea de întrunire, alegerile democratice. Toate acestea sunt testate acum. Suntem noi ca și societate vestică, suntem noi oare gata să depășim aceste provocări? Suntem noi oare gata să reinventăm sau să reafirmăm aceste valori în lumea în care ne aflăm acuma și să ne asigurăm că asigurăm securitatea de care avem nevoie? Este o întrebare filosofică, dar aș spune că este una de o importanță majoră fiindcă noi cumva suntem presați de timp. Agresorii, adversarii folosesc aceste puncte de intrare pentru a sabota de pe interior structurile noastre. Ce putem face noi pentru a ne fortifica reziliența? Ce putem face pentru a apropia politicienii de oameni? Părțile tradiționale, actorii tradiționali, sunt ei oare conștienți de necesitatea de a asigura această regândire, reformulare? Nu știu dacă... Cine vrea să răspundă la această întrebare? Cine este gata să primească această provocare de a răspunde la întrebare? Julien este cel mai aproape de mine, dar lasă să gândească un pic poate la răspunsul dumnealui. Marilena, vă rog.
[02:07:08] — Marilena
Eu voi reversa cumva și voi transforma această întrebare din una filosofică în practică. Da, există o componentă filosofică a acestei discuții, însă întotdeauna trebuie să ne întrebăm cum eforturile noastre influențează viețile de zi cu zi a cetățenilor și cred că unul dintre motive de ce noi avem aceste forțe politice care apar în prim-plan este că există presiuni sociale cu care se confruntă cetățenii noștri. Și pentru mine, și de fapt și noi în Cipru încercăm să găsim răspunsuri la aceste întrebări și cred că unicul răspuns ar fi următorul: ce putem face noi pentru a soluționa aceste probleme, aceste dificultăți cu care se confruntă cetățenii în viețile lor de zi cu zi? Exemple ar fi prețurile la resursele energetice, care reprezintă o problemă în Cipru și știu că și în Moldova. Ce altceva poate face Uniunea Europeană pentru a soluționa această problemă a prețurilor în creștere pentru resursele energetice care au început să crească în rezultatul războiului de agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei, de asemenea și războiul din Iran, blocarea strâmtorii Hormuz? Și în ultimele Consilii Europene acest subiect a avut un rol cheie în discuțiile noastre. Ce măsuri putem lua noi, măsuri proporționale pentru a permite micșorarea prețurilor la surse energetice, fiindcă aceasta influențează și situația gospodăriilor noastre, a afacerilor, a familiilor? Situația cu locuințe la fel este o problemă a întregii Europe acum. Cred că președinția Ciprului a fost prima care a menționat această prioritate și noi am introdus strategia de către Comisia Europeană, strategia pentru oferirea unor locuințe la un preț accesibil. Dar aceasta rămâne în continuare o provocare care trebuie să fie soluționată. Deci măsurile de răspuns trebuie să ne permită nouă, statelor, guvernelor să găsim soluții pentru problemele cu care se confruntă cetățenii noștri în viața lor de zi cu zi. Și trebuie să venim cu măsuri concrete.
Julien și după asta e Niklas.
[02:09:55] — Julien
Mulțumesc mult. Cred că de fapt avem aici două întrebări. Prima se referă, cum ați menționat și dumneavoastră, trebuie să implementăm reformele care influențează viața de zi cu zi a cetățenilor. Trebuie să micșorăm această diferență între așteptări și realități, fiindcă uneori promisiunile se fac în ziua unu, iar rezultatele sunt livrate mai târziu. Deci așa funcționează o reformă, nu putem face prea multe în acest sens. Ceea ce putem face este să încercăm să accelerăm viteza de implementare a reformelor. Referitor la cel de-al doilea aspect al întrebării dumneavoastră, de ce există acest sentiment de furie care apare în Europa atât de vest, cât și de est? Din cauza războiului informațional. Și orice dificultate mică care apare într-o democrație europeană este cumva amplificată de anumite forțe externe, în special de ruși, pentru a încerca să creeze probleme, pentru a încerca să ajute anumite forțe antidemocratice să își consolideze pozițiile lor în țările noastre. Acest lucru este adevărat în țările candidate, dar și în statele membre UE. Da, evident, există anumite instrumente în acest sens. Franța a dezvoltat instituții, este o instituție specială care are scopul să combată dezinformarea. Noi suntem gata să cooperăm, dar cred că deja am început să cooperăm. Am început să cooperăm cu autoritățile Republicii Moldova pentru a identifica atacurile și a răspunde la ele. De asemenea, avem instrumente pe care le utilizăm în Franța pe rețelele de socializare. Încercăm să abordăm toate atacurile cu umor, încercând să arătăm că atacurile sunt nefondate, nu sunt bazate pe realitate. Și în același timp noi încercăm să informăm populația despre eforturile pe care le facem, măsurile pe care le luăm pentru a ne asigura că opinia publică nu este influențată de actori externi, scopul cărora este, după cum am menționat deja, să pună accent primordial pe dificultăți, punând în urmă progresele. Însă, din punct de vedere a progreselor, cred că am văzut ce s-a întâmplat în țările care au aderat la Uniunea Europeană în 2004. Deci PIB-ul lor practic s-a dublat, ceea ce a fost un lucru foarte benefic pentru ei, dar a fost benefic și pentru întreaga Uniune Europeană, fiindcă PIB-ul întregii Uniuni Europene a crescut cu o pătrime și comerțul între estul și vestul continentului a crescut mai mult decât dublu. Deci toată lumea a beneficiat. Deci este un progres treptat și trebuie să îl comunicăm. Trebuie să arătăm cetățenilor noștri că integrarea oferă beneficii tuturor.
[02:13:11] — Iulian Groza
Niklas?
[02:13:17] — Niklas
Ca să continui ideea, cred că este extrem de important să explicăm publicului național că timpurile s-au schimbat, lucrurile s-au schimbat. Dacă să analizăm situația chiar și până la 2022, vedem că acum lucrurile sunt total diferite. Avem un război agresiv în Ucraina. Am văzut situația în ceea ce privește strâmtoarea Hormuz și în această lume instabilă, autocrațiile încearcă să submineze modelele noastre democratice. Din acest motiv, noi, miniștrii de afaceri externe în Germania, credem că este sarcina noastră să explicăm cetățenilor țărilor noastre situația, ce se întâmplă. Noi ne implicăm în discuții cu cetățenii pentru ca ei să înțeleagă ce se întâmplă. În același timp nu trebuie să uităm că Europa este puternică și când zic Europa nu mă refer doar la Uniunea Europeană, dar și la statele candidat. Noi avem o suprafață destul de mare și nu trebuie să subestimăm realizările noastre în ultimii ani. Deci noi trebuie să fim mai vocali, trebuie să le prezentăm în voce mai tare, fiindcă dacă să analizăm securitatea, apărarea, am văzut că au fost făcute schimbări majore. Da, pentru aceasta s-au consumat foarte multe resurse. Deci vedem că statele NATO și-au asumat angajamentul de a contribui cu 5% din bugetul național pentru apărare și securitate. Aceasta reprezintă o schimbare semnificativă, o schimbare majoră, inclusiv pentru țara mea. Și noi ne vom păstra această tendință de creștere și poate ultimul punct care să-l menționez este că Uniunea Europeană și-a asumat angajamente să investească mai mult în vecinătate, în aderare și cred că dumneavoastră în acest sens ați menționat că avem un comisar UE care lucrează pentru această cauză și acest lucru s-a întâmplat fiindcă noi, cele 27 de state membre, am înțeles că aceste lucruri sunt importante pentru noi, nu putem lăsa părți terțe cu interese rău intenționate să ne influențeze. Noi considerăm că mergem în direcția corectă. Da, toate acestea costă, însă noi credem că suntem pe calea corectă și acum este important să le putem explica corect cetățenilor noștri situația de acasă.
[02:16:00] — Iulian Groza
Mulțumesc mult. Mai avem încă 10 minute. Care ar fi concluziile voastre? Dar văd că mai sunt încă întrebări la care nu s-a răspuns. Comunicarea în Europa este foarte importantă. Liuba ne întreba, în acest context de aderare accelerată, gestionarea și întrunirea așteptărilor, cum putem să asigurăm aceasta? Cum putem comunica pentru a ne asigura că oamenii înțeleg procesele? Cum putem aduce oamenii mai aproape de acest momentum care trebuie să-l valorificăm, fiindcă există și acolo un decalaj între ceea ce prevede legislația, între modul în care funcționează instituțiile și așteptările oamenilor, fiindcă toate aceste reforme nu se fac doar de dragul reformelor, le facem pentru a aduce beneficii oamenilor. Deci cum să ne asigurăm că oamenii sunt informați despre ceea ce se întâmplă? De asemenea, mai avem o întrebare care se referă la rezultate concrete. Poate am putea să explicăm... Deci mai avem o întrebare pentru Cristina cu privire la piața internă. Vom sări peste ea, fiindcă vom avea o sesiune dedicată cu privire la piața internă după prânz. Doar dacă Cristina vrea să răspundă, este binevenită. Domnule ambasador Burles și după aia Cristina, vă rog.
[02:17:44] — Burles
Deci communicating Europe ține de întrebările pe care le-am discutat deja anterior. Deci noi avem nevoie de o comunicare onestă, în special din partea politicienilor și a profesioniștilor. Uneori credem că este ușor. Și uneori cumva este atât de ușor să pui sub dubiu toate realizările care au fost obținute de către Uniunea Europeană în ceea ce privește crearea de avuție, securitate, oportunități, progresele extraordinare pe care le-am avut, Erasmus, Horizon Europe, dar și altele. Și pe de altă parte, noi atribuim Uniunii Europene funcții care țin de competența sa. Uniunea Europeană nu se implică în educație prea mult sau în domeniul social, nu reglementează viața și activitatea familiilor și așa mai departe, însă populiștii cumva exploatează aceste subiecte și se implică prea mult în discuțiile în societate și noi trebuie să dezbatem aceste idei eronate. Uniunea Europeană se bazează pe reguli. Avem competențe, structuri, fonduri structurale, piața internă și așa mai departe. Competența s-a extins. Da, acest lucru este adevărat, însă factorii de decizie, atunci când ei au anumite probleme, solicită ajutor din partea Uniunii Europene în domenii cum ar fi, spre exemplu, prețurile pentru resurse energetice, prețurile pentru locuințe și așa mai departe. Deci totul se discută la nivel european și cumva Uniunea Europeană devine extrem de relevantă, însă responsabilitatea pentru foarte multe din aceste decizii și implementarea lor este responsabilitatea guvernelor naționale. Și cumva avem acest joc al blamării. Este cumva natural, dar trebuie să fim conștienți de situația reală. Avem 10 țări candidate care doresc să devină parte a Uniunii Europene, ceea ce înseamnă că Uniunea Europeană este importantă. Există foarte multe țări care doresc să inițieze diverse relații contractuale cu Uniunea Europeană, cum ar fi, spre exemplu, acorduri de liber schimb, acorduri de comerț în Pacific, precum și alte țări care doresc să colaboreze cu noi. Și aceasta ne arată că mergem în direcția corectă, realizăm reformele necesare, așa că haideți să nu cedăm atât de ușor atunci când comunicăm, atunci când vorbim despre Europa.
[02:20:57] — Cristina Gherasimov
Da, mulțumesc. Da, cu adevărat, pentru prima întrebare încurajez pe toți cei interesați să participe în grupul de discuții pentru clusterul doi. Noi acolo vom discuta mai detaliat cum vor fi internalizate schimbările ce țin de piața internă și cum acestea vor influența sectorul privat, economia noastră și așa mai departe. Referitor la transparență, toate angajamentele noastre sunt incluse în Programul național pentru adoptarea și implementarea acquis-ului european. Este un document pe care noi îl actualizăm anual și, referitor la clusterul doi, acolo puteți găsi informații publice cu privire la ce vom adopta noi și când se va adopta. Referitor la comunicare, cred că este foarte important să diferențiem între aceste frici generale, care sunt cumva naturale oamenilor, și frici fabricate, falsificate. Eu cred că acum noi trebuie să atragem mai mult atenția acestor frici create artificial și ne sustrage atenția de la însăși procesul pe care trebuie să-l parcurgem. Și aici ceea ce încercăm noi să facem este să comunicăm cu toți actorii la fiecare pas, prin consultări publice, prin discuții. Noi mergem în țară, în teritoriu, nu stăm doar în Chișinău, încercăm să fim cât de aproape de cetățeni posibil, însă oricum cred că trebuie să avem mai multă comunicare pe marginea îngrijorărilor reale ale oamenilor, nu să ne concentrăm doar pe cele inventate. Referitor la ultima întrebare, care sunt avantajele integrării treptate? Deci deja noi cumva am previzionat sau vedem beneficiile care pot fi obținute de către o țară atunci când devine stat membru al Uniunii Europene. Și aici, referitor la a doua întrebare cu privire la comunicare, noi cu adevărat avem mai multe lucruri de care ne bucurăm și cumva le-am luat așa natural. Câți dintre voi vă aduceți aminte de rândurile la care trebuia să stați pentru a obține o viză? Cum era Moldova fără Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător? Mai țineți minte acele timpuri? 1 milion de cetățeni moldoveni deja au drepturile și cetățenia cetățenilor UE. Noi înțelegem oare ce înseamnă aceasta pentru mai mult de o treime din moldovenii noștri? Toate acestea sunt beneficii pe care noi, din păcate, nu le apreciem. Noi trebuie să vorbim mai mult despre aceasta. Sunt lucrurile, sunt beneficiile de care noi deja ne bucurăm, dar noi cumva le-am internalizat atât de mult încât nu le mai vedem deja ca valori sau beneficii care sunt oferite de o relație mai apropiată cu Uniunea Europeană și de apartenența la familia europeană.
[02:24:05] — Iulian Groza
Vă mulțumesc, Cristina. Cred că acum putem finaliza prima sesiune de discuții, dar înainte de aceasta vreau să ofer șansa tuturor vorbitorilor să vină cu un cuvânt de închidere, un lucru pe care poate ați dorit să îl spuneți în timpul discuțiilor sau, poate mai important, câteva cuvinte pentru viitor. Vă rugăm, Ivanca.
[02:24:40] — Ivanka Tașeva
Mulțumesc. Deci, ca și concluzie, cred că noi cu toții am înțeles că există două fronturi pe care trebuie să lucrăm simultan. Primul este să valorificăm acest momentum și ca Moldova să continue reformele cu același nivel de determinare și concentrare și cu acel spirit de a depăși, de a realiza deciziile dificile. Cel de-al doilea front este evident Uniunea Europeană, care trebuie să fie gata pentru extindere. Procesele decizionale, cadrele instituționale, cadrele financiare să fie gata, să fie pregătite pentru a primi noi state membre. Din perspectiva Bulgariei vreau să accentuez că noi considerăm că este extrem de important ca deciziile să fie luate pe merite pe de o parte, însă pe de altă parte cred că luarea deciziilor pe baza consensului este extrem de importantă pentru întregul proces, nu doar pentru legitimitatea politică, dar și pentru ratificarea ulterioară a tratatelor de aderare. Și din perspectiva noastră, a Bulgariei, noi suntem gata să lucrăm în continuare în mod constructiv pe ambele fronturi și cred că obiectivul final al procesului de extindere este ca întreaga Europă să fie mai sigură, mai unită, să avem o Uniune Europeană mai puternică și cred că Moldova este parte a acestei Uniuni Europene mai puternice. Este un obiectiv strategic care trebuie să fie bine ancorat pe agendă.
[02:26:43] — Marilena
Mulțumim foarte mult, iar eu pe final voi spune următoarele, că este absolut clar faptul că Republica Moldova este una din campioanele în materie de procesul de aderare și vorbesc despre asta ca cineva căreia, unei țări care reușește asta datorită meritelor pe care le are, datorită angajamentului de care a dat dovadă președintele, toți cei de la nivelul autorităților, cetățenii Republicii Moldova au investit atât de multe în acest proces și asta se vede. Nu putem să ne complacem și să considerăm că acest avânt pe care îl observăm la capitolul aderare ar fi unul perpetuu. Circumstanțele se schimbă, la fel și mediile politice, circumstanțele în acest sens, iar acum e un moment propice, un moment bun, trebuie cât de curând să luăm măsurile necesare. E nevoie să implementăm reformele la fel cât de curând. E un aspect de responsabilizare, de răspundere pe care o au statele care doresc să devină state membre și din partea Uniunii Europene când vedem că partenerii noștri livrează și UE înțelege că va livra.
Nu știu dacă aș fi putut să spun mai bine decât ce a zis Marilena. Germania se străduie la fel pe partea sa să realizeze toate cele de rigoare. Avem un
[02:28:12] — Niklas
angajament puternic față de a menține deschiderea clusterelor în ceea ce privește pe Republica Moldova, pe Ucraina și avem peste 17 proiecte cu câteva sute de mii de euro, portofolii la fel de voluminoase și doar pe final să mai zic ceva ce poate n-am reușit să văd pe ecran în ceea ce privește ce înseamnă aderarea la UE. Totuși, un cuvânt care aș fi vrut să iasă mai mult în evidență este cel de acasă. Adică noi încercăm aceste cărămizi să le clădim, reprezentate prin urmare în Republica Moldova, să ne construim aceste ziduri ale casei noastre.
Mulțumesc. Mie mi-a făcut plăcere să particip în acest grup de discuții, schimbul de idei mi-a făcut la fel. Punem foarte mare accent pe discuțiile despre aderare, negociere în acest sens. Noi la fel suntem entuziasmați de închiderea capitolelor cu Republica Moldova în contextul mandatului pe care îl avem în primul semestru din 2027, dar cu siguranță că războiul de agresiune început de Rusia împotriva Ucrainei este chiar aici, după graniță, foarte aproape. Este un factor important în ceea ce privește avântul pe care îl avem ca lucrurile să meargă înainte și pe lângă extindere să oferim asistență Ucrainei într-o modalitate cuprinzătoare, deci aceasta va fi de asemenea o prioritate solidă și securitatea, reziliența Uniunii Europene ne va ghida în
[02:30:00] — Julien
activitățile noastre de oferire a direcției tuturor procedurilor care vor urma în aceste domenii de interes pentru noi.
Julien.
Doar vreo trei mesaje am. Primul este acela că aceste schimburi de informații cu privire la extindere ne oferă ocazia să vedem mult mai clar progresul substanțial făcut de autoritățile Republicii Moldova în contextul reformelor. Cu această ocazie, felicitări și țineți-o tot așa. Al doilea mesaj pe care vreau să-l transmit este că noi împreună stăm uniți, împreună cu autoritățile, ca aceste reforme să se aprofundeze, înrădăcineze cât mai adânc, mai ales în contextul deschiderii următoarelor clustere și altor acțiuni de interes. Iar alt mesaj din partea mea ar fi acela că sprijinul nostru pentru Republica Moldova pe traseul său proeuropean e unul foarte important. Aveți sprijinul nostru care va fi în continuare puternic, ferm.
Mulțumesc, Julien. Mulțumesc tuturor. O adevărată onoare și plăcere să
[02:30:59] — Iulian Groza
facilitez discuțiile în cadrul acestui grup de discuții, un grup foarte interesant, deși mic. Să mulțumim oaspeților noștri de la acest grup de discuții cu o rundă de aplauze. Vă mulțumesc.
Iar acum voi da cuvântul Aurei, care ne va spune ce urmează.
[02:31:20] — Aura
discuția asta plăcută și vreau să vă invit pe toți la o pauză scurtă de cafea, după care ne revedem aici exact în 28 de minute pentru următorul panel care va fi despre sau dedicat clusterului 1, valori fundamentale.
