Reforma justiției și lupta împotriva corupției în Republica Moldova trec de la arhitectura instituțională la rezultate concrete pentru aderarea la Uniunea Europeană
Conducătorii principalelor instituții din sectorul justiției, anticorupției și puterii legislative din Republica Moldova s-au reunit luni, 9 noiembrie 2026, în cadrul sesiunii plenare „Reforma justiției și lupta împotriva corupției: de la angajamente la rezultate”, organizată la Conferința anuală privind extinderea UE, pentru a analiza constatările Pachetului de extindere 2026 al Comisiei Europene și a stabili prioritățile necesare închiderii capitolelor de negociere aferente Clusterului 1 – Valori fundamentale.
Evenimentul, moderat de Ilie Chirtoacă, director executiv al Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), i-a adus la aceeași masă de discuții pe Vladislav Cojuhari, ministrul Justiției, Sergiu Caraman, președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Dumitru Obadă, președintele Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), Veronica Roșca, președinta Comisiei juridice, numiri și imunități din Parlamentul Republicii Moldova, Serghei Carapunarlî, director adjunct al Centrului Național Anticorupție (CNA), și Marcel Dumbravan, procuror-șef al Procuraturii Anticorupție (PA). Dezbaterile s-au concentrat pe progresele înregistrate de Republica Moldova după deschiderea negocierilor pe primul grup de capitole în iunie 2026, dar și pe soluțiile pentru depășirea deficitului de personal, reducerea duratei procedurilor judiciare și creșterea ratei de recuperare a bunurilor infracționale.
Ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, a evidențiat volumul intens de muncă legislativă și instituțională depus în anul 2026, menționând elaborarea a 80 de acte normative care au transpus 116 directive și regulamente ale Uniunii Europene, precum și definitivarea proiectelor ample privind cooperarea judiciară în materie civilă și penală. Totodată, ministrul a subliniat importanța modernizării și digitalizării sistemului – susținută inclusiv printr-un proiect de 9 milioane de euro obținut în 2026 – prin dezvoltarea unor instrumente precum e-cabinetul digital, menit să faciliteze accesul cetățenilor la justiție, în paralel cu asigurarea securității cibernetice și îmbunătățirea condițiilor de detenție.
„Deschiderea clusterului întâi, celui mai mare cluster, în iunie, a fost și o realizare, dar a fost și o mare responsabilitate asumată de către noi toți. [...] Avem de realizat încă multe activități, dar vorbim deja de activități de închidere a negocierilor”, a declarat Vladislav Cojuhari, ministrul Justiției.
Din perspectiva autoadministrării judecătorești, președintele CSM, Sergiu Caraman, a precizat că raportul Comisiei Europene reflectă în mod realist progresele înregistrate, precum creșterea ratei de soluționare a cauzelor de contencios administrativ în primă instanță de la 101% în 2024 la 148% în 2025 și scăderea duratei medii de examinare a acestora de la 476 la 209 zile. Cu toate acestea, durata examinării cauzelor penale la Curtea Supremă de Justiție a crescut la 1.018 zile în 2025, pe fondul numărului mare de posturi vacante la nivelul curților de apel și al instanței supreme.
„Cred că mesajul central al acestui raport este că noi am reușit totuși să construim o parte importantă din ceea ce înseamnă arhitectura instituțională a reformei, însă trebuie să accelerăm transformarea acestei reforme în rezultate concrete și palpabile pentru cetățenii noștri. [...] Nu putem cere instanțelor să reducă restanțele pe cauzele care le examinează, să soluționeze cauze complexe, să respecte termene și să asigure o calitate net superioară hotărârilor care le emit, fără să le asigurăm capacitatea instituțională care este necesară”, a afirmat Sergiu Caraman, președintele CSM.
La rândul său, președintele CSP, Dumitru Obadă, a subliniat că instituția pe care o conduce și colegiile din subordine sunt funcționale, iar procesul de vetting al procurorilor a accelerat în a doua jumătate a anului 2026. Prioritatea imediată a CSP vizează eliminarea practicii interimatelor prin finalizarea concursurilor pentru funcțiile de procurori-șefi, ceea ce va elibera aproximativ 80 de funcții de execuție și va permite angajarea celor aproape 70 de absolvenți ai Institutului Național al Justiției aflați în registru. De asemenea, CSP dezvoltă sistemul informațional „e-CSP”, care urmează să fie pilotat în primul semestru al anului 2027.
„Noi, din partea CSP-ului, CSM-ului, exponenții executivului și legislativului, facem tot astăzi ca tinerele generații să poată prelua un sistem de justiție funcțional, viabil, adaptat standardelor și rigorilor europene”, a punctat Dumitru Obadă, președintele CSP.
Președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, Veronica Roșca, a accentuat că progresele constatate în raportul din 4 noiembrie 2026 reprezintă rezultatul voinței cetățenilor și al efortului comun depus pentru atingerea obiectivului de aderare. Aceasta a reamintit intervențiile legislative adoptate în martie și iunie 2026 pentru consolidarea garanțiilor de securitate ale magistraților și ofițerilor de urmărire penală, precum și extinderea competențelor CNA și PA pe segmentul spălării banilor și evaziunii fiscale, însoțită de suplimentarea statelor de personal ale CNA cu 50 de unități.
„Raportul lansat pe data de 4 noiembrie 2026 pentru Republica Moldova, în special pentru Parlamentul Republicii Moldova, este tema noastră pentru acasă. [...] Sunt angajamentele noastre, în primul rând în fața cetățenilor, și apoi a demonstra că Republica Moldova, funcționarii, sistemul judiciar [...] este un sistem format din judecători europeni, este un sistem format din procurori europeni”, a menționat Veronica Roșca.
Pe dimensiunea combaterii corupției – desemnată de 41% dintre participanții din sală, în cadrul unui sondaj interactiv, drept prioritatea numărul unu până la aderarea la UE –, reprezentanții CNA și PA au prezentat date statistice care indică o intensificare a activității operaționale și o înăsprire a practicii de sancționare. Directorul adjunct al CNA, Serghei Carapunarlî, a arătat că instituția a depistat aproximativ 800 de infracțiuni de corupție și conexe în 2025, față de 700 în 2024, iar valoarea bunurilor indisponibilizate a depășit 10 miliarde de lei, eforturile fiind acum concentrate pe creșterea ratei de confiscare și recuperare efectivă la bugetul de stat, care se situează în prezent în jurul valorii de 1%.
„Suntem în creștere statistic, dar după cifre se ascunde complexitatea și axarea noastră pe eficiență, atingerea eficacității, ridicarea eficienței, astfel excelența în tot ce facem, de la lansare până la transmiterea cu colegii noștri procurori a dosarelor în instanță, obținerea deciziilor definitive, irevocabile de condamnare și, respectiv, de recuperare finală”, a precizat Serghei Carapunarlî, director adjunct al CNA.
Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a raportat că valoarea amenzilor și confiscărilor dispuse la solicitarea instituției a crescut de aproximativ cinci ori față de anul 2024 și de 90 de ori comparativ cu anul 2020. În plus, 78% dintre dosarele pornite în prezent de PA au la bază autosesizări și investigații proactive. În primele zece luni ale anului 2026, Procuratura Anticorupție a pornit 122 de cauze penale de corupție la nivel înalt, iar în cele patru luni de la restabilirea cooperării procesuale directe cu CNA au fost inițiate 189 de cauze penale, dintre care 80 de dosare, vizând 94 de persoane, au fost deja trimise în judecată. Tot în primele zece luni din 2026, au fost pronunțate 88 de sentințe de condamnare în privința a 128 de persoane, iar în doar două cauze penale prima instanță a admis acțiuni civile în favoarea statului în valoare de peste 2,4 miliarde de lei.
„Dacă în anul 2020 doar 6% din cauzele penale examinate de instanța de judecată se finisau cu sentință cu executare reală cu închisoarea, la moment această cifră a depășit 38%. Prin urmare, ca să fie pe înțelesul tuturor, nu se mai tolerează comiterea infracțiunilor de corupție ca în anii precedenți, și severitatea pedepselor urmează concomitent cu fapta comisă”, a subliniat Marcel Dumbravan, procuror-șef al Procuraturii Anticorupție.
În cadrul sesiunii de întrebări și răspunsuri, șeful Procuraturii Anticorupție a oferit detalii și despre evoluția unor dosare de rezonanță, precizând că în cauza privind finanțarea ilicită a unui partid politic de către Ilan Șor a fost obținută încheierea judecătorului de instrucție care permite trimiterea dosarului în judecată în lipsa învinuitului, după refuzul Federației Ruse de a da curs comisiei rogatorii, în timp ce în dosarul fraudei bancare investigațiile continuă sub coordonarea unui grup de urmărire penală reînnoit, mai multe episoade disjuncte fiind deja expediate în instanță. În încheierea dezbaterilor, vorbitorii au reiterat angajamentul de a menține cooperarea interinstituțională și legătura cu mediul academic pentru a atrage tinerii juriști în sistem și a asigura îndeplinirea standardelor europene.
