România și Comisia Europeană accelerează măsurile de securitate la Marea Neagră prin noi investiții strategice

Președintele României, Nicușor Dan, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au susținut luni, 9 noiembrie 2026, la București, declarații comune de presă în urma discuțiilor bilaterale dedicate securității în regiunea Mării Negre și apărării flancului estic european. Întâlnirea a avut loc în contextul intensificării amenințărilor hibride și al incidentelor maritime recente, cei doi lideri anunțând măsuri concrete și alocări financiare suplimentare pentru protejarea navigației, a infrastructurii critice și a granițelor Uniunii Europene.

În cadrul declarațiilor, președintele Nicușor Dan a subliniat rolul strategic al Mării Negre atât pentru comerțul global, inclusiv prin dezvoltarea viitorului Coridor de Mijloc, cât și pentru securitatea energetică a Europei, prin proiectele de extracție din zonă și conexiunea cu regiunea Caspică. Totodată, șeful statului a atras atenția asupra spectrului de război hibrid desfășurat de Federația Rusă în ultima perioadă, manifestat prin incursiuni cu drone, acțiuni de sabotaj, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare.

„Dacă vorbim de conflictul din Ucraina și de reconstrucția Ucrainei, nu putem să vorbim nici de o pace stabilă în Ucraina, nu putem să vorbim nici de un mod eficient de a reconstrui Ucraina fără o Mare Neagră sigură”, a declarat președintele României, Nicușor Dan.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a exprimat solidaritatea deplină a Uniunii Europene cu România în fața provocărilor recente din spațiul aerian și maritim al Mării Negre, unde atacurile cu drone au vizat inclusiv nave comerciale, și a prezentat șase direcții prioritare de acțiune pentru un răspuns european unitar:

• Accelerarea hub-ului de securitate maritimă de la Marea Neagră: În acord cu România și Bulgaria, inițiatoarele proiectului, Comisia Europeană va urgenta operaționalizarea acestui centru strategic, stabilind un calendar clar de finalizare și o alocare financiară de 50 de milioane de euro.
• Sprijin pentru operațiuni de căutare și salvare: Alocarea unei finanțări europene de 10 milioane de euro pentru consolidarea capacității de răspuns rapid la crizele și incidentele maritime de la granițele Uniunii.
• Investiții majore în apărare prin programul SAFE: România urmează să beneficieze de peste 16 miliarde de euro prin programul european de achiziții comune în domeniul apărării (SAFE), fonduri care includ echipamente pentru protejarea țărmului Mării Negre. De asemenea, statele membre au la dispoziție un al doilea apel, în valoare de peste 21 de miliarde de euro, pentru dezvoltarea capacităților de producție de drone, sisteme antidronă și protecția infrastructurii portuare. În acest context, a fost evidențiată drept exemplu de bune practici inițiativa comună a României cu Ucraina privind producția de drone.
• Consolidarea supravegherii maritime: Furnizarea imediată de sprijin pentru regiune prin imagini satelitare asigurate prin programul european Copernicus.
• Apărarea spațiului informațional: Sprijinirea statelor membre prin intermediul Centrului European pentru Reziliență Democratică, lansat la începutul anului pentru identificarea și contracararea manipulării informaționale externe și a interferențelor care însoțesc incidentele de securitate.
• Restabilirea libertății de navigație: Menținerea fluxurilor comerciale vitale pentru economia europeană și pentru securitatea alimentară globală, concomitent cu apelul la un armistițiu în Marea Neagră și susținerea discuțiilor de pace de la Abu Dhabi, desfășurate cu prezență europeană.

„România se află în prima linie a securității europene și ajutați la protejarea aerului, granițelor și a Mării Negre și sunteți un partener vital pentru statele membre, UE și NATO”, a afirmat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, adăugând că țara noastră dispune de unul dintre cele mai puternice sisteme de protecție civilă din Europa.

În ceea ce privește negocierile de pace și garanțiile de securitate post-război pentru Ucraina, președinta Comisiei Europene a precizat că instituțiile europene lucrează la un plan de prosperitate și reconstrucție, subliniind că orice discuție substanțială privind arhitectura de securitate a Europei poate avea loc doar după obținerea unui acord de încetare a focului și într-un format corespunzător, în prezența aliaților din Uniunea Europeană și NATO.

La rândul său, președintele Nicușor Dan a punctat faptul că România a acționat constant pentru includerea Mării Negre pe agenda strategică a aliaților și pentru dotarea corespunzătoare a forțelor de apărare.

„Poate că nu am fost întotdeauna atât de rapizi cum s-ar fi așteptat românii, însă am fost predictibili și am înțeles că Marea Neagră este un loc important”, a menționat șeful statului român, făcând referire la demersurile României în cadrul formatelor Uniunii Europene și NATO pentru securizarea zonei.

Agenda convorbirilor de la București a mai cuprins negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034, precum și susținerea parcursului european al Republicii Moldova și al Ucrainei. În încheierea declarațiilor, Ursula von der Leyen a salutat apropiata aniversare, la 1 ianuarie 2027, a două decenii de la aderarea României la Uniunea Europeană: „România a devenit mai puternică în interiorul Europei și Europa a devenit mai puternică împreună cu România.”