PSD prezintă criteriile pentru prima reorganizare administrativ-teritorială a României din 1968

Europarlamentarul și vicepreședintele Partidului Social Democrat (PSD), Dragoș Benea, a prezentat luni, 9 noiembrie 2026, în cadrul unei conferințe de presă susținute după ședința Biroului Permanent Național, matricea de evaluare pentru reforma administrativ-teritorială a României. Demersul, elaborat de grupul de lucru al partidului inițiat de președintele Sorin Grindeanu, vizează crearea primului document de reorganizare administrativă din ultimii 58 de ani, cu scopul de a reduce cheltuielile de funcționare ale aparatului birocratic și de a crește capacitatea localităților de a atrage fonduri europene în exercițiul financiar 2028–2034.

Proiectul propune o analiză aplicată a unităților administrativ-teritoriale (UAT), bazată pe corelarea bazelor de date publice cu ajutorul instrumentelor de inteligență artificială și raportată la populația rezidentă comunicată de Institutul Național de Statistică. Evaluarea localităților se va realiza pe baza a șase criterii scalabile:

• Populația și demografia: analiza structurii demografice și a numărului de locuitori rezidenți;
• Sustenabilitatea economică: compararea veniturilor proprii cu cheltuielile de funcționare într-un an, precum și gradul de colectare a taxelor și impozitelor locale;
• Capacitatea administrativă: evaluarea competențelor în domenii precum urbanismul, achizițiile publice, resursele umane, asistența socială și digitalizarea, alături de volumul investițiilor realizate și al fondurilor naționale sau europene atrase;
• Conectivitatea: distanța UAT-ului față de drumurile principale (autostrăzi, drumuri expres, naționale sau județene), față de cel mai apropiat spital, aeroport și față de unitățile de pompieri, ambulanță și ordine publică;
• Accesibilitatea: cuantificarea accesului cetățenilor la serviciile de bază, incluzând numărul de școli, creșe, grădinițe, dispensare și numărul de medici raportat la mia de locuitori;
• Serviciile publice locale: gradul de acoperire cu rețele de apă și canalizare, alimentare cu gaze, iluminat public, transport în comun și alte servicii edilitare.

Spre deosebire de proiectul comasărilor voluntare destinat comunelor cu sub 1.500 de locuitori, viziunea prezentată de grupul de lucru al PSD extinde analiza către un prag de 3.000 de locuitori, vizând aproximativ 1.600–1.700 de primării din țară. De asemenea, reforma ia în calcul situația orașelor mici, în condițiile în care peste 55% dintre acestea nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori, existând opțiunea ca acestea să fie comasate cu localități limitrofe sau să revină la statutul de comună.

„Foarte important și țin să subliniez că rădăcina noastră, a satului românesc, nu dispare, nu se desființează. De altfel, vom păstra actuala arhitectură administrativă prevăzută în Constituție și anume sate, comune, orașe, municipii și județe. Desființarea unei primării ca instituție nu înseamnă dispariția localității respective”, a declarat Dragoș Benea, comparând procesul cu cel al comasării unităților școlare, unde dispariția personalității juridice a eliminat doar funcțiile de conducere și cheltuielile administrative redundante, nu și activitatea în sine.

Conform estimărilor preliminare prezentate în conferință, aplicarea reformei ar putea conduce la reducerea a 15.000 până la 18.000 de posturi de aleși locali (primari, viceprimari și consilieri locali) și la diminuarea semnificativă a costurilor de mentenanță și funcționare. Pentru cetățenii din comunele vizate de comasare, proiectul prevede o perioadă de tranziție în care preschimbarea documentelor de identitate se va realiza gratuit, costurile fiind suportate de stat.

Pentru implementarea la nivel local, PSD propune înființarea unor Comitete Județene de Reorganizare, construite în jurul Instituției Prefectului și din care vor face parte reprezentanți ai Consiliului Județean, Oficiului de Cadastru, Direcției Județene de Statistică, Inspectoratului Școlar, Poliției și Direcției Agricole. Aceste structuri vor asigura consultarea autorităților locale și vor transmite propunerile de reorganizare către Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Dezvoltării.

Obiectivul grupului de lucru, din care fac parte și reprezentanți ai Ministerului Justiției, este finalizarea documentului până în luna martie, astfel încât proiectul să poată fi adoptat prin angajarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului. Mandatele actualilor aleși locali nu vor fi afectate, noile structuri administrative urmând să devină operaționale începând cu anul electoral 2028.

„Nu putem pretinde că doar comasând 400 de comune, voluntar sau involuntar, cele cu populație sub 1.500 de locuitori, am realizat o reformă. Pe de altă parte, nu poți veni an de an cu acest subiect al reorganizării administrative, anul ăsta 400, la anul încă 200, peste doi ani alte 400, ar fi o probă de neseriozitate în fața cetățenilor acestei țări. Costul inacțiunii este mult mai mare decât mulțumirea de sine și rămânerea într-o păguboasă zonă de confort”, a subliniat vicepreședintele PSD.

În cadrul aceleiași conferințe, Dragoș Benea a precizat că ședințele săptămânale ale Biroului Permanent Național funcționează și ca un mecanism de evaluare constantă a activității miniștrilor. În acest context, membrii cabinetului au fost solicitați să urgenteze transmiterea propunerilor privind reforma companiilor și agențiilor de stat către grupul de lucru coordonat de vicepremierul Marian Neacșu.