Protejarea drepturilor romilor și eficientizarea politicilor de incluziune socială, evaluate în cadrul unor audieri publice la Parlament
Comisia pentru drepturile omului și relații interetnice a Parlamentului Republicii Moldova a organizat marți, 10 noiembrie 2026, audieri publice dedicate evaluării măsurilor de protejare a drepturilor persoanelor de etnie romă și promovării incluziunii lor sociale. Evenimentul, desfășurat la sediul Legislativului, a reunit deputați, reprezentanți ai ministerelor de resort, ai agențiilor guvernamentale și ai autorităților publice locale, alături de lideri comunitari, mediatori și organizații ale societății civile rome, având drept scop analizarea restanțelor instituționale și stabilirea priorităților pentru noul program național de susținere a populației rome pentru perioada 2027–2030.
Controlul parlamentar a fost inițiat la solicitarea comunității romilor din Republica Moldova și a liderului acesteia, Robert Cerari, fiind susținut de membrii comisiei de profil. În deschiderea ședinței, președintele Comisiei pentru drepturile omului și relații interetnice, Grigore Novac, a atras atenția asupra discrepanțelor statistice și a necesității adoptării urgente a noului cadru de politici publice, în condițiile în care Programul pentru susținerea populației de etnie romă pentru anii 2022–2025 a expirat. Potrivit datelor Agenției Servicii Publice, în Registrul de stat al populației sunt înregistrate 9.449 de persoane de etnie romă, însă cartografierea localităților dens populate de romi estimează numărul acestora la 27.074 de persoane, concentrate preponderent în 63 de localități din mediul rural.
Evaluarea programului precedent, aferent perioadei 2022–2025, a evidențiat un progres parțial: din totalul de 74 de acțiuni planificate, doar 22 (30%) au fost realizate integral, 43 de acțiuni (58%) au fost îndeplinite parțial, iar nouă măsuri au rămas nerealizate.
„Concluzia generală a evaluării relevă necesitatea unei reorientări spre finalizarea acțiunilor începute, consolidarea mecanismelor de monitorizare și responsabilizare instituțională, precum și asigurarea unei mai bune corelări între cele planificate și resurse, pentru a transforma progresul parțial în rezultate sustenabile și măsurabile”, a declarat președintele comisiei, Grigore Novac.
La rândul său, reprezentantul comunității romilor, Robert Cerari, a salutat deschiderea Parlamentului și a subliniat importanța unui dialog direct și aplicat cu fiecare instituție responsabilă, astfel încât politicile statului să fie elaborate și implementate împreună cu etnicii romi.
„Ceea ce facem noi astăzi este pe viitor pentru a lucra, nu pur și simplu a veni și a pune bife că ceva am făcut, dar pentru a rezolva problemele care sunt la moment”, a menționat Robert Cerari.
Un subiect central al dezbaterilor l-a constituit funcționarea și consolidarea rețelei de mediatori comunitari, recunoscută de toate instituțiile drept o verigă esențială între autorități și comunitate. Conform datelor prezentate de directorul general al Agenției Relații Interetnice (ARI), Veaceslav Reabcinschi, numărul funcțiilor planificate de mediator comunitar a crescut de la 54 în anul 2022 la 59 în anul 2026, în 45 de localități, dintre care 50 de posturi sunt ocupate în prezent. Totodată, bugetul alocat pentru activitatea acestora a fost majorat de la 4,42 milioane de lei în 2024 la 7,275 milioane de lei în 2026, incluzând în premieră fonduri pentru activități operaționale, instruiri și granturi mici. Pentru anul 2027, ARI a planificat suplimentarea schemelor de personal cu câte o unitate de mediator în orașele Otaci și Edineț, precum și crearea unui hub antreprenorial pentru romi la Edineț.
Cu toate acestea, reprezentanții administrațiilor publice locale din Otaci și Soroca, alături de conducerea Asociației Naționale a Mediatorilor Comunitari (ANMC), au semnalat dificultăți majore în menținerea personalului din cauza salarizării la nivelul minim pe economie, a lipsei resurselor pentru transport și echipamente, a deficitelor bugetare înregistrate la sfârșit de an în unele primării și a tratamentului inegal privind acordarea tichetelor de masă. Directorul executiv al ANMC, Valeriu Căldăraru, a solicitat planificarea resurselor pentru toate cele 82 de unități de mediator identificate ca necesare la nivel național, majorarea claselor de salarizare, instituirea unui subprogram bugetar cu destinație specială și crearea unei structuri specializate de coordonare în cadrul Cancelariei de Stat.
În domeniul educației, reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării (MEC) au prezentat măsurile afirmative introduse în anul 2026, printre care rezervarea unei cote de 10% pentru copiii romi la înscrierea în clasa întâi și la admiterea în învățământul liceal, precum și scutirea de taxe și acordarea unei cote de 10% din locurile bugetate în învățământul superior. Statisticile ministerului indică o creștere a numărului de copii romi în învățământul preșcolar (de la 216 în anul de studii 2023–2024 la 286 în 2026–2027) și în cel primar și gimnazial (de la 1.114 la 1.983 de elevi în aceeași perioadă), în timp ce numărul beneficiarilor de burse de merit a ajuns la 110. Totuși, rata de continuare a studiilor la nivel liceal rămâne redusă, fiind înregistrați doar 32 de elevi. Pentru noul program aferent anilor 2027–2030, MEC propune extinderea burselor de merit pentru elevii din ciclul gimnazial în vederea prevenirii abandonului școlar, scutirea familiilor rome de taxa pentru alimentație în grădinițe, pilotarea programului „Școală după școală” în cinci localități, instituționalizarea studierii limbii romani și lansarea unor programe de alfabetizare pentru adulți.
Provocările educaționale se reflectă direct pe piața forței de muncă. Potrivit Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), rata de participare a persoanelor de etnie romă pe piața muncii este de aproximativ 22%, de două ori mai mică decât media națională, iar 90,4% dintre șomerii romi înregistrați au doar studii primare, majoritatea fiind femei. În anul 2025, la subdiviziunile ANOFM s-au adresat 1.212 persoane de etnie romă, dintre care 64 au fost plasate în câmpul muncii, iar în primul semestru al anului 2026 au fost înregistrate circa 600 de persoane, în timp ce 55 de beneficiari din regiunea de nord au absolvit cursuri de formare profesională. Începând cu 1 ianuarie 2027, agenția va introduce vouchere pentru educația non-formală de scurtă durată, menite să faciliteze calificarea profesională.
La capitolul protecției drepturilor fundamentale, al sănătății și al combaterii discriminării, președintele Consiliului pentru Egalitate, Ian Feldman, și reprezentanții Oficiului Avocatului Poporului au subliniat persistența problemelor sistemice, precum lipsa actelor de identitate, accesul limitat la asigurări medicale (doar 51,6% dintre romi fiind asigurați în 2025, față de 74% în rândul populației generale) și stereotipurile sociale. Reprezentanții Ministerului Sănătății au raportat însă progrese în localitățile-pilot Otaci și Soroca, unde campaniile de informare derulate împreună cu mediatorii și societatea civilă au dus la creșterea ratei de imunizare cu circa 15% în ultimul an. Totodată, secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Interne, Alexandru Bejan, a menționat că 77% dintre victimele infracțiunilor din rândul comunității rome sunt femei și minori, subliniind necesitatea dezvoltării mecanismelor de raportare confidențială și a instruirii continue a polițiștilor.
Reprezentanții societății civile, ai grupului operativ pentru romi și ai tinerilor activiști au cerut ca viitoarele politici să fie însoțite de acoperire financiară clară, stimulente pentru angajatorii care încadrează persoane de etnie romă, programe de împuternicire a femeilor rome în procesele decizionale și recunoașterea explicită a fenomenului de antigipsism în legislația națională privind nediscriminarea.
„Incluziunea romilor nu se măsoară doar prin număr de activități, dar se numără prin accesul real la drepturi fundamentale garantate de către stat, siguranță, educație, servicii și oportunități”, a punctat Elena Sîrbu, reprezentanta Platformei Femeilor Rome „ROMNI”.
În urma audierilor publice, Comisia pentru drepturile omului și relații interetnice va adopta o decizie în care vor fi incluse propunerile și recomandările formulate în cadrul ședinței. Documentul va fi expediat Guvernului, ministerelor și celorlalte autorități publice responsabile, cu stabilirea unor termene-limită de realizare, urmând ca implementarea acestora să fie evaluată într-o ședință ulterioară de control parlamentar.
