Curtea Constituțională examinează prevederile legale care echivalează demisia judecătorilor și procurorilor cu nepromovarea evaluării externe

Chișinău, 12 noiembrie 2026 — Curtea Constituțională a Republicii Moldova s-a întrunit joi, 12 noiembrie 2026, în ședință publică pentru a examina sesizarea nr. 205g/2025 privind excepțiile de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Demersul juridic vizează verificarea constituționalității normelor prin care depunerea cererii de demisie după expirarea termenului legal de 20 de zile de la notificarea inițierii evaluării este echivalată automat cu nepromovarea vettingului, indiferent de motivele invocate de magistrat sau procuror.

La originea cauzei se află două excepții de neconstituționalitate conexate, ridicate în cadrul unui dosar pendinte la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), în care parte în proces este Veronica Dragalin. Prima excepție a fost ridicată din oficiu de completul de judecată al CSJ format din judecătorii Stela Procopciuc, Ion Munteanu și Vladislav Gribincea, iar cea de-a doua a fost formulată de avocatul Vladimir Grosu, în interesele Veronicăi Dragalin. Sesizarea a fost declarată admisibilă la 12 martie 2026, iar în deschiderea ședinței, președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a anunțat admiterea cererii de abținere de la examinarea cauzei depuse de judecătorul Sergiu Litvinenco.

Conform raportului prezentat în ședință de judecătoarea Viorica Puică, autorii excepțiilor contestă în principal articolul 3 alineatul (4) din Legea nr. 252/2023, care prevede că cererea de demisie poate fi retrasă doar în interiorul termenului de 20 de zile, iar depunerea acesteia după expirarea termenului se echivalează cu nepromovarea evaluării. Această calificare atrage după sine consecințe juridice directe, precum interdicția de a ocupa funcții de demnitate publică pe o perioadă de la cinci la șapte ani, pierderea pensiei speciale și a indemnizației de concediere.

În pledoaria sa, avocatul Vladimir Grosu a invocat încălcarea articolelor 16, 28, 39 și 43 din Constituție, susținând că legea comportă o omisiune legislativă în articolele 17, 18 și 19. Potrivit acestuia, comisiile de evaluare, Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Superior al Procurorilor și Curtea Supremă de Justiție au doar competența de a emite sau valida decizii de promovare ori de nepromovare, fără a avea pârghia legală de a dispune încetarea procedurii atunci când persoana demisionează din motive obiective, cum ar fi reorganizarea ori lichidarea instituției sau starea de sănătate.

„Depunerea cererii de demisie după expirarea acestui termen, indiferent de motivul invocat, se echivalează cu nepromovarea evaluării — această normă este neconstituțională, deoarece încalcă dreptul la viață privată, dreptul la muncă și dreptul de acces la funcții publice, toate combinate. [...] Dreptul la muncă presupune nu numai dreptul de a te angaja și a munci, ci presupune și dreptul de a decide momentul când să pleci dintr-o anumită funcție”, a declarat avocatul Vladimir Grosu în fața plenului Curții.

De cealaltă parte, judecătorul CSJ Vladislav Gribincea a precizat că instanța supremă contestă doar teza a doua din articolul 3 alineatul (4) al legii, prin prisma articolului 28 din Constituție, care garantează respectarea vieții private și a reputației profesionale. Reprezentantul completului CSJ a subliniat că instanța nu contestă scopul legitim al normei — acela de a evita risipirea resurselor publice și de a prognoza din timp vacanțele din sistemul de justiție —, însă pune sub semnul întrebării caracterul absolut și inflexibil al sancțiunii, care nu permite aplicarea unui test de proporționalitate.

Spre deosebire de poziția apărării, completul Curții Supreme de Justiție nu susține încetarea simplă a procedurii de evaluare în caz de demisie tardivă, ci propune ca subiectul evaluării să aibă dreptul de a solicita finalizarea verificării integrității sale chiar și după părăsirea funcției, pentru a înlătura stigmatul profesional.

„Această soluție cvasi-automată exclude testul de proporționalitate, iar excluderea testului de proporționalitate ar putea trezi dubii destul de serioase prin prisma articolului 54 alineatul (4) din Constituție. [...] Una din soluțiile echitabile, cu respectarea vieții private, ar fi continuarea procedurii de evaluare când subiectul evaluării solicită continuarea evaluării chiar și după demisie, ceea ce s-a întâmplat în cazul pe care Curtea Supremă trebuie să-l examineze”, a menționat judecătorul Vladislav Gribincea.

La ședința plenului Curții Constituționale, format din judecătorii Domnica Manole, Ion Malanciuc, Viorica Puică, Nicolae Roșca și Liuba Șova, au participat și reprezentanții autorităților publice chemate să își expună opiniile juridice asupra sesizării: Radu Radu, șef al Serviciului reprezentare la Curtea Constituțională și organele de drept din cadrul Parlamentului, și Eduard Serbenco, secretar de stat al Ministerului Justiției și reprezentant al Guvernului.