Președintele Nicușor Dan explică deciziile care au pus capăt crizei politice și avertizează asupra necesității menținerii stabilității fiscale a României
București, 11 noiembrie 2026 - Președintele României, Nicușor Dan, a susținut marți, 10 noiembrie 2026, la Palatul Cotroceni, o conferință de presă dedicată încheierii crizei politice care a durat aproape șase luni și priorităților economice și de securitate ale țării. Șeful statului a explicat motivele care au stat la baza deciziilor sale privind formarea noului executiv, subliniind necesitatea păstrării direcției pro-occidentale, a evitării retrogradării ratingului de țară și a menținerii stabilității financiare.
În deschiderea conferinței, președintele Nicușor Dan a făcut un bilanț al primelor trei săptămâni de activitate a noului guvern condus de prim-ministrul Luca Niculescu, format din miniștri PSD și învestit cu sprijinul parlamentar al PNL, UDMR și al altor parlamentari. Șeful statului a evidențiat faptul că executivul a realizat deja o rectificare bugetară care a păstrat anvelopa asumată, reconfirmând angajamentele financiare ale României. Acest pas a permis desfășurarea cu succes, în săptămâna precedentă, a unei emisiuni de obligațiuni pentru finanțarea datoriei curente, demonstrând că țara beneficiază în continuare de încrederea piețelor financiare.
„Am considerat util să avem un dialog la sfârșitul crizei politice. A fost o perioadă dificilă pentru români, am avut un an în care nivelul de trai a scăzut și după aceea am mai avut șase luni în care nivelul de trai a continuat să scadă, dar am mai avut și o incertitudine pe care toate dezbaterile politice, multe inutile, ale partidelor au generat-o”, a declarat președintele Nicușor Dan.
Situația bugetară și importanța crucială a agențiilor de rating
Un punct central al intervenției prezidențiale a vizat situația financiară a României în anul 2026. Potrivit datelor prezentate de șeful statului, bugetul național din acest an prevede venituri de 730 de miliarde de lei și cheltuieli de 860 de miliarde de lei, generând un deficit de aproximativ 150 de miliarde de lei — sumă echivalentă cu întreaga alocare din PNRR pe cinci ani. Din acest deficit, 60 de miliarde de lei reprezintă exclusiv dobânzile aferente datoriei deja acumulate.
Președintele a atras atenția că România se află exact la limita dintre categoria recomandată investițiilor și cea nerecomandată de către marile agenții de rating (Fitch, Moody's și Standard & Poor's). O eventuală retrogradare ar determina retragerea automată a unor fonduri de investiții și de pensii, creșterea costurilor de împrumut pentru stat, populație și companii, riscul închiderii multor firme și necesitatea unor ajustări fiscale mult mai agresive, inclusiv prin posibila intervenție a Fondului Monetar Internațional. Totodată, datele istorice arată că recuperarea ratingului de țară durează, în medie, între șase și șapte ani.
„Este absolut obligatoriu ca traiectoria fiscală pe care ne-am asumat-o față de piețe să fie menținută. Orice abatere de la această traiectorie înseamnă că România nu e credibilă și este în risc de a nu putea să-și plătească datoriile”, a subliniat șeful statului.
Pentru perioada următoare, Nicușor Dan a precizat că miza financiară majoră a României o reprezintă creșterea gradului de colectare a veniturilor la buget și reducerea cheltuielilor neesențiale ale statului, la care se adaugă necesitatea unei discuții privind comasarea comunelor mici care nu își pot susține singure funcționarea. În ceea ce privește anul 2027, președintele a arătat că susține indexarea pensiilor pentru a compensa scăderea puterii de cumpărare, însă procentul exact va rezulta din construcția bugetului pe 2027, cu condiția obligatorie a încadrării în ținta de deficit.
Argumentele împotriva aducerii AUR la guvernare și a alegerilor anticipate
Președintele Nicușor Dan a explicat în detaliu de ce a impus ca singură condiție pentru formarea noului executiv excluderea partidului AUR de la guvernare. Deși a menționat că înțelege revolta cetățenilor care simpatizează cu această formațiune din cauza disfuncționalităților statului, șeful statului a avertizat că intrarea AUR la guvernare ar fi condus, în decurs de o săptămână, la scăderea ratingului de țară al României.
Conform analizei prezentate, piețele financiare și toate cele trei mari agenții de rating evaluează accederea AUR la putere drept un risc major, din cauza lipsei unui plan economic sustenabil și a retoricii îndreptate împotriva investitorilor străini, băncilor și partenerilor occidentali. În plus, pe plan extern și de securitate, pozițiile izolaționiste ale partidului — precum votul împotriva prezenței trupelor americane în România și împotriva legii privind doborârea dronelor, dar și atacurile la adresa liderilor europeni, a Franței și a Republicii Moldova — ar fi afectat grav încrederea aliaților din NATO și Uniunea Europeană.
În mod similar, președintele a argumentat că declanșarea alegerilor anticipate ar fi lăsat țara timp de încă patru sau cinci luni cu un guvern demis, în plină campanie electorală, ceea ce ar fi determinat investitorii să înceteze finanțarea datoriei suverane, provocând o prăbușire economică rapidă.
Aritmetica parlamentară și formarea majorității pro-occidentale
Referindu-se la așteptările electoratului PNL și USR privind o guvernare exclusivă a celor două partide după demiterea prin moțiune de cenzură a guvernului condus de Ilie Bolojan, Nicușor Dan a arătat că o astfel de variantă nu avea susținere matematică în Parlament, în absența unui dialog cu PSD. După ce desemnările anterioare, printre care cele ale lui Adrian Veștea și Siegfried Mureșan, nu au întrunit numărul necesar de voturi, desemnarea lui Luca Niculescu a permis deblocarea situației și învestirea unui guvern pro-occidental.
„Ca să guvernezi o țară trebuie să ai 50%. Și niciun președinte din nicio țară democratică nu poate să suplinească diferența între 30% și 50%”, a punctat președintele României.
Politică externă, securitate la Marea Neagră și justiție
Pe dimensiunea de politică externă și apărare, șeful statului a reafirmat că România menține un angajament ferm atât în cadrul Uniunii Europene, cât și în Parteneriatul Strategic cu Statele Unite.
„Relația transatlantică este extrem de importantă pentru România, evident, dar extrem de importantă pentru Europa din perspectiva Statelor Unite și invers”, a afirmat Nicușor Dan.
În contextul procesului de reevaluare a posturii militare americane în Europa derulat de Pentagon, președintele a precizat că România a transmis o ofertă consistentă — care include partajarea costurilor financiare, punerea la dispoziție de echipamente și facilități, precum baza de la Mihail Kogălniceanu — pentru menținerea și consolidarea prezenței trupelor SUA.
Totodată, România colaborează strâns cu Bulgaria și Turcia în operațiunile de deminare și de protejare a infrastructurii critice din Marea Neagră, precum și pentru operaționalizarea hub-ului de securitate maritimă cu locație mixtă la Constanța și Varna, proiect pentru care Comisia Europeană a anunțat o contribuție de 50 de milioane de euro. De asemenea, România participă activ la programul european SAFE pentru înzestrare militară, urmărind ca o parte importantă din producție să fie realizată pe teritoriul național, și continuă discuțiile tehnice cu Ucraina privind producția comună de drone.
În privința funcționării justiției și a combaterii corupției, președintele a anunțat că, la șase luni de la numirea noilor procurori-șefi, aceștia elaborează un raport de activitate care va fi prezentat public în cursul acestui an, apreciind că există deja semnale privind o dinamizare a activității parchetelor. În paralel, instituțiile statului își vor relua lucrul la raportul cuprinzător privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024 și acțiunile din spectrul războiului hibrid derulat de Federația Rusă.
