Republica Moldova avansează în indicele WJP 2026 privind statul de drept, însă experții subliniază nevoia unor rezultate durabile pentru cetățeni

Reprezentanți ai instituțiilor statului, experți internaționali, parteneri de dezvoltare și membri ai societății civile s-au reunit marți, 10 noiembrie 2026, la Chișinău, în cadrul celei de-a XII-a ediții a Forumului de Integrare Europeană, pentru a analiza concluziile Indicelui WJP 2026 privind respectarea statului de drept în Republica Moldova. Sesiunea, moderată de Iulian Groza, a vizat evaluarea funcționării instituțiilor democratice, tendințele din ultimii cinci ani și prioritățile de reformă necesare pentru ca progresele legislative înregistrate în procesul de aderare la Uniunea Europeană să genereze beneficii tangibile și ireversibile pentru cetățeni.

Prezentând constatările raportului pentru anul 2026, Mark Lewis, reprezentant al organizației internaționale independente World Justice Project (WJP), a subliniat că evoluția Republicii Moldova se distinge pozitiv într-un context global dificil, în care 62% dintre cele peste 140 de state evaluate au înregistrat un regres în domeniul statului de drept. În timp ce opt dintre primele zece țări din clasamentul mondial sunt state membre ale Uniunii Europene, Republica Moldova a demonstrat o traiectorie ascendentă constantă în perioada 2021–2026, depășind mai multe state vizate de procesul de extindere.

Analiza WJP, care măsoară opt factori și 44 de subfactori axați pe aplicarea practică a legilor și experiența directă a cetățenilor, arată că Republica Moldova a redus semnificativ decalajul față de media Uniunii Europene în domenii precum respectarea drepturilor fundamentale, libertatea de exprimare și de asociere, ordinea și securitatea, dar și limitarea puterilor guvernamentale. De asemenea, datele relevă progrese importante în justiția penală și în diminuarea influenței politice necorespunzătoare sau a corupției în sistemul judiciar. În schimb, sunt necesare eforturi suplimentare pentru recuperarea decalajelor față de standardele europene în administrarea justiției civile, aplicarea reglementărilor și combaterea corupției la nivel instituțional.

În cadrul dezbaterii, Stela Braniște, reprezentantă a Ministerului Justiției și președintă a grupului de lucru privind funcționarea instituțiilor democratice, a precizat că Republica Moldova a urcat două poziții în clasamentul global din 2026, situându-se pe locul 66, cu un scor general de 0,53, și a avansat de pe locul al șaselea pe locul al cincilea în regiunea Europei de Est și Asiei Centrale. Aceasta a explicat că datele WJP sunt utilizate ca instrument de diagnostic și monitorizare în dialogul cu Comisia Europeană și în elaborarea noului document de politici pentru sectorul justiției, în linie cu foaia de parcurs pentru anul 2027.

„Poziția 66 este confirmarea faptului că, într-adevăr, au fost întreprinse măsuri semnificative, că există progres, iar scorul ne demonstrează necesitatea să asigurăm sustenabilitate acelor procese care au avut loc”, a declarat Stela Braniște. Ea a adăugat că prioritatea actuală este trecerea de la transpunerea legislației la livrabile concrete care să crească încrederea în actul de justiție, completarea resurselor umane din instanțe și procuraturi, precum și consolidarea mecanismelor democratice și a transparenței decizionale: „Noi trebuie să ne asigurăm că acele reforme care au fost implementate până acum au durabilitate. Iată asta ar însemna perspectiva noastră pe termen lung: consolidarea tuturor actorilor implicați la nivel național pentru a putea livra potrivit așteptărilor.”

La rândul său, Veronica Mihailov, consilier prezidențial în domeniul justiției și fostă ministră a justiției, a evidențiat lecțiile învățate în ultimii cinci ani, perioadă marcată de reforme structurale complexe — de la evaluarea externă a integrității judecătorilor și procurorilor până la reorganizarea hărții judiciare și combaterea corupției electorale — desfășurate pe fondul unor crize multiple. Ea a subliniat importanța trecerii de la o abordare reactivă la o cultură a planificării anticipative și a alocării adecvate de resurse umane și financiare.

„Cea mai mare provocare este nu doar să modifici legi, să constitui mecanisme care să implementeze aceste legi, dar și să asiguri sustenabilitatea pe termen lung, fiindcă prin sustenabilitate, de fapt, ne asigurăm de ireversibilitatea reformelor”, a afirmat Veronica Mihailov, punctând totodată rolul esențial al comunicării interinstituționale și al alinierii acțiunilor la Planul Național de Aderare.

Din perspectiva partenerilor de dezvoltare, Bastian Veigel, director al diviziei pentru Germania, Europa și Caucazul de Sud în cadrul Agenției Germane pentru Cooperare Internațională (GIZ), a remarcat că așteptările față de Republica Moldova sunt ridicate, însă succesul integrării europene depinde de măsura în care cetățenii resimt schimbarea în viața de zi cu zi, inclusiv prin reducerea duratei proceselor în instanțe. Acesta a evidențiat valoarea schimbului de experiență cu statele membre și candidate din Balcanii de Vest, coordonarea eficientă a asistenței externe și implicarea largă a societății civile. În acest context, reprezentantul GIZ a anunțat organizarea unui atelier de lucru în luna decembrie, cu participarea World Justice Project și a instituțiilor naționale responsabile de capitolele 23 și 24, pentru a transpune constatările Raportului de extindere al Comisiei Europene în acțiuni practice.

Realitățile de la firul ierbii și percepția cetățenilor au fost aduse în discuție de Valentin Roșca, adjunct al Avocatului Poporului, și de Vadim Vieru, avocat în cadrul Asociației Promo-LEX. Valentin Roșca a prezentat datele studiului bienal privind percepția asupra drepturilor omului realizat de Oficiul Avocatului Poporului, care confirmă tendințele identificate de WJP. Potrivit studiului, ponderea cetățenilor care percep o schimbare spre bine a crescut de la 18% în 2023 la 24% în 2026, iar peste jumătate dintre respondenți apreciază că sunt tratați cu respect (53%) și în mod echitabil (55%) în interacțiunea cu autoritățile, evoluție susținută și de digitalizarea serviciilor publice. Cu toate acestea, circa 70% dintre respondenți consideră că încălcările drepturilor omului rămân frecvente, cele mai multe plângeri vizând dreptul la un proces echitabil, dreptul de proprietate, dreptul la muncă și inegalitățile față de grupurile vulnerabile.

Completând tabloul din perspectiva practicii juridice și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), Vadim Vieru a atras atenția că cetățenii moldoveni continuă să se adreseze la CEDO de cinci ori mai frecvent decât media europeană, în anul 2025 fiind pronunțate 48 de hotărâri care reflectă probleme sistemice vechi. Deși a salutat progrese precum încetarea practicii de casare a hotărârilor irevocabile la Curtea Supremă de Justiție și evoluția contenciosului administrativ, reprezentantul Promo-LEX a semnalat menținerea unei rate excesive de admitere a demersurilor privind arestul preventiv (peste 95%) și interceptările telefonice (98%), alături de deficiențele din sistemul penitenciar.

„Avem progrese importante, dar trebuie să punem accent pe procesul de executare și pe un proces legislativ calitativ. Este nevoie de muncă, este nevoie de colaborare, este nevoie de deschidere și din partea celor care aplică legea zi de zi”, a concluzionat Vadim Vieru, subliniind că soluționarea cauzelor sistemice presupune asumarea standardelor Convenției Europene a Drepturilor Omului de către toți actorii din lanțul justiției și administrației publice.

World Justice Project (WJP) este o organizație internațională independentă și multidisciplinară dedicată promovării statului de drept la nivel global. Indicele statului de drept realizat anual de WJP evaluează calitatea și implementarea practică a cadrului legal și instituțional în peste 140 de țări și jurisdicții, oferind date comparative esențiale pentru factorii de decizie, societatea civilă și mediul academic.