Viitorul națiunilor suverane și rolul identității culturale, în centrul dezbaterilor la Forum Europa „Viziune, Identitate, Educație”

Vineri, 13 noiembrie 2026, la Palatul Parlamentului din București, s-au deschis lucrările conferinței internaționale Forum Europa „Viziune, Identitate, Educație”. Evenimentul, desfășurat pe parcursul a trei zile, reunește peste 280 de invitați străini din mai mult de 55 de țări — parlamentari, europarlamentari, profesori universitari și reprezentanți ai mediului de afaceri — alături de mii de participanți din România, cu scopul de a dezbate arhitectura instituțională a Uniunii Europene, protejarea suveranității naționale și lansarea unui manifest comun dedicat viitorului continentului.

Ceremonia de deschidere a debutat cu intonarea Imnului Național al României de către maestrul Nicolae Voiculeț. În discursul inaugural, George Simion, președintele partidului organizator și vicepreședinte al Partidului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), a prezentat agenda celor trei zile de lucrări, care include dezbateri tematice, mese rotunde, cursuri în cadrul unei academii politice și reuniuni a 70 de grupuri bilaterale de prietenie. De asemenea, a fost anunțată lansarea la București a „Manifestului pentru o Europă a națiunilor suverane”, document inspirat și din viziunea liderului politic polonez Jarosław Kaczyński.

„Bine ați venit la trei zile dedicate unei întrebări care nu mai poate fi lăsată în seama birocraților nealeși de la Bruxelles: cine ar trebui să decidă viitorul Europei? [...] Oamenii cer energie la prețuri accesibile, granițe sigure, străzi sigure și locuri de muncă ce le permit să își crească familia în propria țară, în propriile case. Cer pace și o cultură pe care să o poată transmite copiilor lor. Acestea nu sunt cerințe extravagante, ci responsabilitățile de bază ale unui guvern. Europa nu aparține unui președinte de Comisie, unei familii politice sau unei birocrații, ci aparține popoarelor și națiunilor sale”, a declarat George Simion în deschiderea evenimentului.

La rândul său, Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte al formațiunii, a evidențiat discrepanța dintre discursul politic axat pe federalizare și realitatea sociologică de pe continent. Acesta a citat datele Eurobarometrului standard al Comisiei Europene publicat în 2026, conform cărora doar 3% dintre cetățenii Uniunii se identifică exclusiv drept europeni, în timp ce 90% își plasează identitatea națională pe primul plan.

„Națiunea nu este slăbiciunea Europei, ci sursa ei de putere. Energia Europei provine din națiunile sale, din istoriile lor, din identitățile lor culturale, din tradițiile democratice și din extraordinara lor diversitate. Această energie trebuie păstrată și consolidată, nu suprimată. Europa trebuie construită pe baza națiunilor, nu împotriva lor. Nu avem nevoie de un nou imperiu european, ci de o Europă a națiunilor libere și suverane, a democrației, a pluralismului politic, a libertății de exprimare și a drepturilor fundamentale”, a subliniat Dan Dungaciu.

Primul panel de dezbateri, moderat de Dan Dungaciu, i-a avut ca invitați pe Zdzisław Krasnodębski, sociolog polonez și fost vicepreședinte al Parlamentului European, Gheorghe Piperea, profesor la Universitatea din București și vicepreședinte al grupului ECR din Parlamentul European, James Heckman, antreprenor american în domeniul media și tehnologiei, fondator și CEO al Roundtable, și Michał Tomasz Kamiński, vicepreședinte al Senatului Poloniei și fost europarlamentar.

În cadrul sesiunii, profesorul Zdzisław Krasnodębski a susținut necesitatea formulării unei viziuni instituționale pozitive care să readucă Uniunea Europeană la statutul de organizație interguvernamentală, menționând că promisiunea inițială a proiectului european din anii ’90 viza prosperitatea, pacea, libertatea și statul de drept. Profesorul Gheorghe Piperea a abordat tema transparenței decizionale la nivelul Comisiei Europene și a subliniat că tratatele fundamentale consfințesc o alianță de state suverane, accentuând totodată importanța strategică a parteneriatului transatlantic dintre Europa și Statele Unite ale Americii. Din perspectivă mediatică, James Heckman a atras atenția asupra rolului esențial pe care îl are presa liberă și independentă în informarea corectă a cetățenilor din statele democratice, iar Michał Tomasz Kamiński a punctat relevanța anului electoral 2027 pentru reconfigurarea politică a continentului.

„Numeroase bariere și granițe vor dispărea în viitor, însă identitatea națională va supraviețui. Doar fiind polonez, român, german sau francez poți fi cu adevărat european”, a afirmat Michał Tomasz Kamiński.

Cel de-al doilea panel, moderat de Cosmin Corendea, membru al Comisiei pentru politică externă, a analizat evoluția Uniunii Europene de la fundamentele sale economice — stabilite prin Tratatul de la Paris din 1951 și Tratatele de la Roma din 1957 — către tendințele actuale de centralizare politică. În deschiderea dezbaterii, moderatorul a pledat pentru aplicarea autentică a principiului subsidiarității și pentru respingerea conceptului unei „Europe cu două viteze”.

„O comunitate europeană puternică nu presupune ca statele să devină tot mai puțin suverane. Ea necesită state puternice, independente în exercitarea propriilor competențe, capabile să coopereze pe picior de egalitate și să își asume responsabilități comune. Solidaritatea europeană trebuie să însemne convergență, nu uniformitate, și oportunități egale, nu avantaje selective”, a precizat Cosmin Corendea.

La această sesiune au luat cuvântul Johan Deckmyn, membru al Parlamentului Flamand din Belgia, Stephen Eugene Kuhn, veteran al armatei SUA și consultant internațional de afaceri, precum și europarlamentarii ECR Georgiana Teodorescu (România) și Jacek Ozdoba (Polonia).

Europarlamentarul Georgiana Teodorescu a prezentat mecanismele tehnice prin care se încearcă transferul treptat de competențe de la nivel național către nivelul supranațional, făcând referire la propunerile de înlocuire a regulii unanimității în Consiliu cu votul prin majoritate calificată, la discuțiile privind revizuirea articolului 48 din Tratatul privind Uniunea Europeană, la instrumentele de datorie comună și la intervențiile legislative în domenii precum fiscalitatea, apărarea, educația, sănătatea sau politicile locative. În completare, Johan Deckmyn și Jacek Ozdoba au făcut apel la solidaritate și coordonare între grupurile conservatoare și patriotice din Parlamentul European, în timp ce Stephen Eugene Kuhn a evidențiat faptul că legitimitatea oricărei republici sau națiuni rezidă în cetățenii săi și în obligația liderilor aleși de a acționa în interesul acestora.