Viitorul european și provocările socio-economice ale Republicii Moldova, analizate în Parlamentul României în cadrul Forumului Europa
Parlamentari, experți în geopolitică și sociologi de pe ambele maluri ale Prutului s-au reunit duminică, 15 noiembrie 2026, la Palatul Parlamentului din București, în cadrul dezbaterii „România și Republica Moldova. Un singur popor, un destin european comun”, organizată sub egida Forumului Europa „Viziune, Identitate, Educație”. Evenimentul a avut drept scop evaluarea percepției publice și a realităților socio-economice de la Chișinău, fiind marcat de prezentarea în premieră în România a celui mai recent barometru de opinie IMAS și de semnarea declarației de constituire a grupului bilateral de prietenie între reprezentanții politici din România și Republica Moldova.
Punctul de plecare al discuțiilor l-a constituit prezentarea barometrului socio-politic realizat de institutul IMAS în perioada 19 octombrie – 9 noiembrie 2026 pe teritoriul Republicii Moldova, ale cărui concluzii au fost expuse de directorul instituției, sociologul Doru Petruți. Datele relevă o accentuare a pesimismului în rândul populației, 66% dintre respondenți considerând că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce doar 28% indică o direcție bună, pe fondul scumpirilor repetate și al creșterii cumulate a prețului la gaze cu peste 80% în ultimele luni. La 100 de zile de la învestire, activitatea cabinetului condus de premierul Vasile Tofan este evaluată cu o medie de 4,1 puncte din 10, iar peste 70% dintre cetățeni declară că vocea lor este rareori sau niciodată auzită de guvern și de clasa politică.
În ceea ce privește parcursul european, studiul sociologic arată că opțiunea pentru aderarea la Uniunea Europeană pe teritoriul intern al țării (fără aportul diasporei) a coborât la 44%, în scădere față de nivelul de 55–56% înregistrat în urmă cu doi ani. Doar 16% dintre cetățeni se consideră informați în mare sau foarte mare măsură cu privire la negocierile de aderare, 54% apreciază că discuțiile se poartă într-un cerc restrâns la vârful conducerii, iar 63% consideră că interesele Republicii Moldova sunt respectate în mică măsură sau deloc în acest proces. Totodată, 54% dintre respondenți susțin că Republica Moldova și Ucraina ar trebui evaluate separat în procesul de aderare, în funcție de progresele fiecărui stat, și doar 9% sunt de acord cu o aderare la pachet.
Moderatorul dezbaterii, profesorul Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR, a anunțat semnarea declarației de constituire a grupului bilateral de prietenie cu Republica Moldova și a atras atenția asupra vulnerabilităților geopolitice din regiune. Acesta a subliniat că scăderea susținerii populare pentru integrarea europeană reflectă eșecul strategiei de monopolizare politică a temei europene la Chișinău și a avertizat asupra reapariției conceptului de federalizare în discuțiile regionale de securitate.
„Atât timp cât integrarea europeană a Republicii Moldova este o chestiune geopolitică, să nu ne așteptăm că integrarea ține doar de decizia Chișinăului sau de voturile de acolo. [...] Parlamentul de la Chișinău ar putea să discute, din punctul nostru de vedere, un proiect care să introducă în ecuație inclusiv problema reunificării cu România, în cazul în care proiecte de federalizare se încearcă să fie impuse împotriva Republicii Moldova. Până la urmă, România este ceea ce îi rămâne Republicii Moldova când i se ia totul”, a declarat Dan Dungaciu.
Deputatul de la Chișinău Vasile Costiuc, liderul Partidului Democrația Acasă, a pus în contrast raportările tehnice optimiste privind deschiderea capitolelor de negociere cu Bruxelles-ul și realitatea economică și democratică din teren. Acesta a semnalat că Republica Moldova înregistrează o creștere economică cumulativă de 0% pe ultimii cinci ani, o inflație de 11%, un deficit bugetar de 6%, o rată de bază a Băncii Naționale majorată la 11% și un exod de circa 250.000 de cetățeni în ultimul cincinal. De asemenea, parlamentarul a criticat derapajele legislative privind reforma justiției, limitarea drepturilor opoziției parlamentare – sancționată de Comisia de la Veneția – și modificările recente ale legii privind starea de asediu sub pretextul războiului hibrid sau cognitiv, salutând în schimb inițiativa AUR privind crearea „Fondului pentru Moldova”.
„Suntem aici, la București, pentru a pregăti instrumente și mecanisme de salvare a Republicii Moldova. [...] Românismul din Basarabia n-a dispărut, capătă alte forme, iar conexiunile și relațiile noastre de bună prietenie cu cei de la AUR ne încurajează să continuăm lupta și să ducem la bun sfârșit idealul pentru care au luptat multe generații până la noi”, a afirmat Vasile Costiuc.
La rândul său, deputatul Alexandru Verșinin (Partidul Democrația Acasă), aflat alături de colegii săi parlamentari Valentina Meșină, Sergiu Ștefanco și Alexandru Chițu, a evidențiat costurile sociale suportate de populație, arătând că 470.000 de familii – jumătate dintre gospodăriile din Republica Moldova – sunt nevoite să apeleze la compensații pentru a face față facturilor la energie în sezonul rece, și a pledat pentru o Europă a națiunilor suverane și libere.
Din perspectiva Parlamentului României, Valeriu Munteanu, președintele Comisiei comune pentru integrarea europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova, a subliniat lipsa unui spațiu informațional comun între cele două maluri ale Prutului și a atras atenția asupra depopulării dramatice a mediului rural din Basarabia, care a scăzut cu 30% în ultimii zece ani. Acesta a arătat că autoritățile de la Chișinău evită să prezinte soluții politice reale pentru problema transnistreană și pentru asigurarea securității, concluzionând că reunirea cu România reprezintă singura soluție sigură și rapidă.
Vicepreședintele Senatului României, Laurențiu Plăeșu, a reafirmat că Republica Moldova este al doilea stat românesc și a apreciat clarificarea constituțională a statutului limbii române, deși a remarcat persistența unor reflexe identitare moldoveniste în discursul public de la Chișinău. Totodată, senatorul a punctat că, în fața riscurilor majore de securitate din regiune, Bucureștiul trebuie să se raporteze activ la pilonul de securitate reprezentat de Statele Unite ale Americii pentru a oferi o soluție regională care să includă și Chișinăul.
Analiza de politică externă și instituțională a fost completată de intervențiile experților. Andrei Stoiciu, specialist în diplomație publică și membru al grupului de politică externă „Titu Maiorescu”, a expus patru scenarii de evoluție pentru Republica Moldova – continuarea parcursului european, menținerea statu-quoului pe termen lung, creșterea sferei de influență a Rusiei în bazinul Mării Negre și reunificarea cu România –, avertizând că planificarea strategică nu se poate baza exclusiv pe scenariul oficial optimist. În încheiere, profesorul universitar de științe politice Vasile Neacșa, prezent de la Bruxelles, a explicat blocajele instituționale din interiorul Uniunii Europene și opoziția mai multor state membre față de o nouă extindere rapidă, estimând că nicio țară candidată nu va adera efectiv până în orizontul anilor 2029–2030, chiar dacă actuala Comisie Europeană forțează închiderea tehnică a capitolelor de negociere.
Dezbaterea dedicată relațiilor bilaterale și viitorului Republicii Moldova s-a desfășurat în cadrul Forumului Europa „Viziune, Identitate, Educație”, un eveniment amplu organizat pe parcursul a trei zile la București de partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Reuniunea a adus împreună aproape 200 de invitați din circa 50 de țări din Europa, Asia, Orientul Mijlociu și cele două Americi, având ca obiectiv consolidarea dialogului internațional, dezvoltarea parteneriatelor politice și constituirea de grupuri bilaterale de prietenie între România și statele participante.
