Mecanismul de calculare a pensiilor și revizuirea legislației pentru lichidatorii catastrofei de la Cernobîl, dezbătute în cadrul unor consultări publice la Parlament
Fracțiunea parlamentară „Democrația Acasă” a organizat marți, 17 noiembrie 2026, la Parlamentul Republicii Moldova din Chișinău, consultări publice privind mecanismul de stabilire, recalculare și actualizare a pensiilor participanților la lichidarea consecințelor catastrofei de la Cernobîl. Evenimentul a reunit deputați, veterani și reprezentanți ai asociațiilor obștești de profil, funcționari din cadrul Ministerului Muncii și Protecției Sociale (MMPS) și ai Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS), precum și experți în drepturile omului, având drept scop identificarea lacunelor din legislația actuală și formularea unor soluții legislative pentru restabilirea echității sociale.
Inițiată în urma numeroaselor sesizări adresate de veterani, dezbaterea s-a concentrat pe dificultățile întâmpinate de beneficiari în aplicarea Legii nr. 909/1992 privind protecția socială a cetățenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl. Moderatoarea ședinței, deputata Valentina Meșină, a precizat că a expediat anterior o interpelare Guvernului Republicii Moldova pentru a obține clarificări oficiale referitoare la formulele de calcul aplicate în prezent.
„Vrem să aflăm în această ședință astăzi cum se calculează aceste pensii în prezent, cum sunt valorificate veniturile obținute în perioada lichidării consecințelor catastrofei și ce soluții pot fi identificate pentru problemele existente. Îmi doresc ca discuțiile să fie concrete, să ascultăm toate părțile și să ajungem la propuneri care pe viitor pot fi transpuse în modificări legislative”, a declarat deputata Valentina Meșină în deschiderea consultărilor.
La rândul său, președintele fracțiunii parlamentare „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a subliniat datoria morală și instituțională a statului față de persoanele care și-au riscat viața și sănătatea în zona de înstrăinare în anul 1986.
„Cu regret, statul nostru în toți anii de independență n-a reușit și n-a avut curajul să recunoască și să aprecieze la justa valoare, prin remunerări, prin asistență socială, dar asta nu înseamnă că e târziu de a corecta anumite greșeli pe care le-a făcut statul în acești ani. De asta discuțiile sunt importante și sperăm ca aceste inițiative care sunt astăzi să se transforme în legi care să fie susținute de întregul Parlament, indiferent de culoarea politică”, a menționat Vasile Costiuc.
Principalele probleme semnalate de veterani și asociațiile de profil
În cadrul discuțiilor, Grigore Moisei, ofițer în rezervă și participant la lichidarea consecințelor avariei nucleare în anii 1986–1987, a expus neregulile legate de modul în care autoritățile calculează pensiile de dizabilitate — încadrate de veterani drept despăgubiri pentru daunele cauzate sănătății. Acesta a reclamat faptul că indemnizațiile și salariile primite în ruble sovietice pentru misiunile din zona reactorului nu sunt convertite la un curs echitabil raportat la valoarea actuală a monedei naționale, iar baza de calcul utilizată pentru anumite categorii (606,80 lei, echivalentul a două salarii medii din anii ’90) este depășită și generează discrepanțe majore între beneficiari.
Președintele Asociației Obștești „Cernobîl” din municipiul Chișinău, Valeriu Cazac, a atras atenția că Legea nr. 909/1992 a suferit 22 de modificări de-a lungul timpului, majoritatea diminuând garanțiile sociale inițiale. El a pledat pentru o revizuire complexă și integrală a legii, astfel încât cuantumul pensiilor să fie raportat la indicatorii economici actuali, precum salariul mediu pe economie și minimul de existență.
Totodată, reprezentanții veteranilor au adus în prim-plan o serie de alte probleme stringente:
- Situația văduvelor lichidatorilor decedați: Acestea beneficiază de o alocație lunară de stat de 1.250 de lei și întâmpină obstacole birocratice și juridice în obținerea pensiei de urmaș în condiții avantajoase.
- Protecția socială a urmașilor cu dizabilități: Părinții copiilor născuți cu dizabilități severe după participarea taților la Cernobîl au semnalat că, după împlinirea vârstei de 18 ani, tinerii sunt trecuți în regimul general de protecție socială, cu pensii de circa 2.200 de lei, fiind dificilă demonstrarea legăturii de cauzalitate în fața comisiilor medicale.
- Asistența medicală și locativă: Participanții au reclamat accesul limitat la medicamente compensate eficiente, locuri insuficiente pentru reabilitare balneosanatorială, fonduri reduse pentru servicii stomatologice, dar și deficiențe tehnice (infiltrații de apă prin acoperiș) la blocul locativ destinat participanților la Cernobîl de pe strada Alba Iulia din capitală.
Poziția autorităților responsabile
Prezentă la consultări, Viorica Vlădicescu, șefa Serviciului politici de protecție a veteranilor din cadrul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, a explicat că legislația în vigoare oferă participanților opțiunea de a alege între pensia pentru limită de vârstă în condiții preferențiale (conform Legii nr. 156/1998) și pensia de dizabilitate (conform Legii nr. 909/1992), Casa Națională de Asigurări Sociale acordând varianta cea mai avantajoasă financiar.
„Pensia medie a participanților la lichidarea avariei de la Cernobîl este de 7.136 de lei, în comparație cu pensia pentru limită de vârstă a populației generale, care este de 4.823 de lei, și în comparație cu pensia de dizabilitate generală, care este de 3.261 de lei”, a precizat Viorica Vlădicescu. Oficialul a adăugat că, prin cumularea pensiei cu celelalte prestații sociale — alocații lunare de stat, compensații și ajutoare materiale anuale — valoarea medie a suportului financiar depășește 13.000 de lei lunar, menționând totodată că 560 de văduve primesc alocații lunare de stat de 1.250 de lei. Ca soluție tehnică, reprezentanta ministerului a avansat ideea analizării unei eventuale comasări a prestațiilor secundare pentru a majora substanțial plata lunară de bază, după modelul aplicat veteranilor de război.
Referitor la blocul locativ din strada Alba Iulia, reprezentanta MMPS a menționat că 72 de apartamente au fost transmise cu titlu gratuit în proprietatea beneficiarilor eligibili, conform Legii nr. 323/2023, îndemnând asociația de locatari să sesizeze oficial ministerul pentru remedierea oricăror deficiențe tehnice apărute la acoperiș.
La rândul său, avocata și experta în drepturile omului Doina Ioana Străisteanu a subliniat necesitatea revizuirii atât a legii-cadru, cât și a regulamentelor și instrucțiunilor subsecvente, punând accent pe protejarea categoriilor celor mai vulnerabile — văduvele și copiii cu dizabilități ai lichidatorilor.
Pașii următori și constituirea unui grup de lucru
În încheierea consultărilor publice, participanții au convenit asupra creării unui grup de lucru interinstituțional, din care să facă parte deputați, reprezentanți ai Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Casei Naționale de Asigurări Sociale, Ministerului Sănătății, Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Finanțelor, alături de juriști și câte un reprezentant al asociațiilor obștești ale lichidatorilor din teritoriu. Grupul de lucru va avea misiunea de a elabora un proiect amplu de modificare și actualizare a Legii nr. 909/1992.
Pentru fundamentarea noilor prevederi legale, s-a solicitat ca, până la data de 1 decembrie 2026, Ministerul Muncii și Protecției Sociale și CNAS să prezinte în scris Parlamentului informații detaliate privind mecanismul actual de calcul al pensiilor, temeiurile legale, modul de valorificare a veniturilor în ruble, numărul exact al beneficiarilor și opțiunile de recalculare, urmând ca Ministerul Finanțelor să evalueze impactul bugetar al modificărilor propuse.