Guvernul Republicii Moldova a aprobat proiectele bugetare pentru anul 2027, reforma insolvabilității și noi măsuri de protecție a cetățenilor
Chișinău, 18 noiembrie 2026 - Reprezentanții Guvernului Republicii Moldova au prezentat miercuri, 18 noiembrie 2026, la Chișinău, principalele decizii adoptate în cadrul ședinței Executivului, precum și acțiunile întreprinse pentru gestionarea situațiilor recente de urgență. Măsurile vizează aprobarea proiectelor bugetare și a majorărilor sociale pentru anul 2027, înăsprirea legislației privind procedurile de insolvabilitate și lansarea unor noi instrumente de informare și protecție civilă, menite să asigure stabilitatea economică, creșterea veniturilor populației și siguranța cetățenilor.
În domeniul protecției sociale, Executivul a aprobat proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2027, care prevede o majorare de 8,4% față de anul curent, ajungând la valoarea totală de 57,22 miliarde de lei. Fondurile sunt direcționate prioritar către plata pensiilor, alocațiile pentru persoanele cu dizabilități, concediile medicale, indemnizațiile pentru familii cu copii și compensațiile pentru perioada rece a anului. Începând cu 1 aprilie 2027, este prognozată o indexare a pensiilor cu 8,2%, astfel încât pensia minimă pentru limită de vârstă va ajunge la 3.532 de lei, iar pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin 40 de ani, aceasta va constitui 3.814 lei.
„Acest buget este în creștere față de anul 2026, este în creștere cu 8,4 procente și bugetul pentru anul următor reprezintă 57,22 de miliarde. Cea mai mare parte a bugetului, în jur de 37 de miliarde, este destinată pentru pensii, inclusiv pensiile pentru limită de vârstă, de care vor beneficia 532 de mii de persoane”, a declarat Plugaru în cadrul conferinței de presă.
Totodată, în anul 2027 va continua acordarea suportului financiar pentru familii. Indemnizația unică la naștere va fi de 21.886 de lei, de aceasta urmând să beneficieze peste 34.000 de copii, în timp ce indemnizația lunară de 1.000 de lei pentru îngrijirea copilului până la vârsta de doi ani va fi achitată pentru mai mult de 74.000 de copii, indiferent dacă părinții sunt asigurați sau nu. În paralel, salariul minim propus pentru anul 2027 este de 7.000 de lei, în creștere cu 700 de lei față de nivelul de 6.300 de lei din 2026, ca parte a angajamentului guvernamental de a atinge pragul de 10.000 de lei până în anul 2030. De asemenea, de la 1 ianuarie 2027 va intra în vigoare noua lege a salarizării în sectorul bugetar, care aduce majorări semnificative pentru categoriile cu venituri mici, precum creșteri de circa 40% pentru bucătari și aproximativ 30% pentru asistenții de educatori.
În ceea ce privește proiectul bugetului de stat pentru anul 2027, conducerea Ministerului Finanțelor a subliniat că proiecțiile veniturilor se bazează pe măsuri de politică fiscală care generează încasări suplimentare de aproape 5 miliarde de lei, precum și pe acțiuni de conformare fiscală. Deficitul bugetar, estimat la circa 19 miliarde de lei, urmează să fie acoperit din surse externe deja contractate sau aflate în etapă finală de negociere — în valoare de 10,5 miliarde de lei, incluzând tranșele din Planul de creștere programate pentru lunile martie și septembrie —, dar și prin finanțări de pe piața internă de 4,5 miliarde de lei și valorificarea proprietăților publice în sumă de aproximativ 700 de milioane de lei. Costul de deservire a datoriei publice este menținut în jurul nivelului de 8% din veniturile bugetului de stat, sub plafonul maxim de referință de 10%.
„Bugetul e făcut pe partea de venituri cu cifre realiste, ținând cont de măsurile de politică fiscală pe care le-am aprobat și de acțiunile de conformare pe care le vom întreprinde. Pentru social, pentru învățământ, pentru sănătate au crescut alocările, pentru infrastructură sunt alocări semnificative”, a precizat ministra Finanțelor, menționând că au fost operate redirecționări și optimizări de cheltuieli la nivelul Cancelariei de Stat și al unor ministere pentru încadrarea într-un deficit mai redus.
Pe segmentul justiției, cabinetul de miniștri a aprobat un proiect de lege elaborat de Ministerul Justiției care reformează cadrul de activitate al administratorilor autorizați și al lichidatorilor în procedurile de insolvabilitate. Documentul extinde lista abaterilor disciplinare, introduce verificări riguroase privind independența, compatibilitatea și experiența profesională la desemnarea administratorilor și clarifică obligațiile de gestionare a patrimoniului pentru a preveni conflictele de interese. Ca element de noutate, creditorii vor putea solicita instanței de judecată înlocuirea administratorului sau a lichidatorului în cazul în care acesta tergiversează nejustificat procedura sau încalcă drepturile participanților, iar anumite faze procesuale principale au fost limitate la un termen de 90 de zile.
„Am aprobat alături de cabinetul de miniștri un proiect de lege prin care introducem obligații mai stricte pentru administratorii de insolvabilitate, cât și pârghii de responsabilizare a acestora. Consolidăm mecanismele de responsabilizare a administratorilor, astfel încât drepturile tuturor celor implicați în procedurile de insolvabilitate să fie respectate și protejate”, a afirmat Cojuhari.
Referitor la gestionarea situațiilor de criză și siguranța cetățenilor, Diaconu a prezentat bilanțul intervențiilor în urma seismului recent și a incidentelor de securitate din spațiul aerian. În prima oră după producerea cutremurului, Serviciul 112 a înregistrat peste 900 de apeluri, majoritatea pentru informare, iar circa 80–82 de solicitări au vizat acordarea asistenței medicale pe fond de stres. Celula de criză a fost activată imediat, fără a fi înregistrate pierderi de vieți omenești sau distrugeri.
„Imediat după ce a fost raportat cutremurul, am activat celula de criză, am solicitat informații de la toate instituțiile, inclusiv de la cele responsabile de verificări. La momentul actual, toate instituțiile au raportat zero victime, au raportat zero clădiri prăbușite sau cu avarie majoră”, a declarat Diaconu.
În contextul atacului masiv cu drone din ziua precedentă asupra Ucrainei, în urma căruia o parte dintre aparatele de zbor au pătruns în spațiul aerian al Republicii Moldova și au provocat cinci explozii confirmate, autoritățile au aplicat protocoalele de restricționare a spațiului aerian pentru protejarea aviației civile. Pentru creșterea rezilienței populației, pe 19 noiembrie 2026 este lansată campania națională „Moldova pregătită”, desfășurată pe o perioadă de trei ani.
„Mâine lansăm campania „Moldova pregătită” și, ca primă etapă, ne propunem să o lansăm cu trei componente de bază: acesta va fi modulul EVO, care va însemna primirea de către cetățeni nu doar a mesajelor despre potențial pericol, dar și posibilitatea să primească instrucțiunile despre ce să facă exact în situația dată, rucsacul de urgență pe care fiecare persoană ar fi bine să-l pregătească acasă și ghidul comportamental”, a explicat Diaconu.
Totodată, Guvernul a solicitat urgentarea implementării sistemului național de avertizare „MD-Alert” către lunile august–septembrie 2027, față de termenul inițial prevăzut pentru sfârșitul anului 2027. În paralel, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și autoritățile publice locale desfășoară procesul de verificare, clasificare pe trei categorii de operativitate și marcare a adăposturilor civile, în prezent fiind confirmate peste 70 de spații pregătite să adăpostească temporar populația, pe lângă modificările legislative inițiate pentru reglementarea spațiilor cu destinație dublă și sancționarea lipsei de mentenanță.