Securitatea cibernetică, protecția civilă și măsurile fiscale pentru carburanți, examinate de Comisia pentru economie, buget și finanțe
Chișinău, 18 noiembrie 2026 - Comisia pentru economie, buget și finanțe a Parlamentului Republicii Moldova s-a întrunit miercuri, 18 noiembrie 2026, pentru a examina și supune votului un pachet de inițiative legislative ce vizează alinierea legislației naționale la standardele Uniunii Europene, consolidarea capacităților de securitate și protecție civilă, precum și o serie de propuneri de modificare a Codului fiscal. Ședința a avut drept scop avizarea proiectelor guvernamentale din domeniul justiției, afacerilor interne și apărării, dar și evaluarea impactului bugetar al măsurilor propuse de opoziție pentru compensarea costurilor la carburanți în contextul crizei energetice.
În prima parte a reuniunii, membrii comisiei au acordat aviz pozitiv, cu șase voturi „pentru” și cinci abțineri, proiectului de lege nr. 400 privind prevenirea și combaterea atacurilor împotriva sistemelor informatice.Prezentat de Mihai Gheorghieș, secretar de stat la Ministerul Justiției, documentul clarifică noțiunile de sistem și date informatice, incriminează expres perturbarea funcționării sistemelor și reglementează răspunderea penală a persoanelor juridice pentru infracțiunile cibernetice.
„Proiectul este elaborat în contextul angajamentelor asumate de Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană și urmărește transpunerea parțială a Directivei 2013/40. [...] O atenție distinctă este acordată atacurilor asupra infrastructurii critice și celor care implică instrumente concepute pentru afectarea mai multor astfel de sisteme”, a declarat Mihai Gheorghieș în cadrul ședinței.
Tot cu aviz pozitiv, votat în unanimitate, a trecut și proiectul de lege nr. 402 privind participarea Republicii Moldova la Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene. Inițiativa creează cadrul juridic național complet pentru participarea echipelor de salvatori și pompieri la misiuni internaționale, cu rambursarea cheltuielilor operaționale și de transport de către Comisia Europeană, și facilitează accesul rapid la asistență externă în caz de dezastre. Reprezentanții Inspectoratului General pentru Situații de Urgență au precizat că Republica Moldova este scutită de plata cotizației anuale până în anul 2027 și a beneficiat deja de sprijin prin acest mecanism, inclusiv de echipamente în valoare de aproximativ 100.000 de euro în timpul crizei energetice din 2025 și de asistență de peste 320.000 de euro în anul 2026 pentru gestionarea situației de poluare a râului Nistru.
De asemenea, comisia a avizat pozitiv, în unanimitate, proiectul de lege nr. 403 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind cooperarea tehnico-militară, întocmit la 26 octombrie 2026. Secretarul de stat al Ministerului Apărării, Ghenadie Cojocaru, a subliniat că documentul are un caracter strict consultativ, axat pe schimbul de experiență, mentenanța tehnicii, apărarea cibernetică, protecția infrastructurii critice și tehnologiile de supraveghere a spațiului aerian, incluzând toate garanțiile privind respectarea statutului de neutralitate al țării.
„Partea ucraineană, în baza acestui acord, poate să ne învețe, adică colegii mei din Armata Națională să aibă cunoștințele de rigoare pentru a intercepta sau ca să facem orice să asigurăm siguranța spațiului nostru aerian și a cetățenilor”, a explicat Ghenadie Cojocaru.
Un segment amplu al ședinței a fost dedicat dezbaterii a trei inițiative legislative înregistrate de deputații din opoziție, care au propus facilități fiscale pentru atenuarea scumpirii carburanților pe fondul crizei din Orientul Mijlociu:
- Proiectul nr. 141, prezentat de deputatul Petru Burduja, a vizat restituirea TVA și a accizei pentru motorina utilizată de întreprinderile agroalimentare în perioada 1 martie – 31 decembrie 2026, cu un impact bugetar estimat de autori la 833,5 milioane de lei.
- Proiectul nr. 355, prezentat de deputatul Grigore Novac, a propus stabilirea cotei zero a TVA la produsele petroliere de bază (benzină și motorină) pe perioada stării de urgență în sectorul energetic.
- Proiectul nr. 120, prezentat de deputatul Serghei Ivanov, a prevăzut restituirea în proporție de 100% a accizei la motorina utilizată pentru lucrările agricole mecanizate din sectorul vegetal, plafonată la un consum de 78 de litri per hectar, cu un cost bugetar estimat la cel mult 360 de milioane de lei.
Autorii proiectelor au argumentat necesitatea acestor măsuri prin creșterea costurilor de producție și logistică, menționând că aproximativ 1.900 de fermieri se află în dificultate financiară, iar bugetul de stat a înregistrat încasări suplimentare din TVA și accize datorită prețurilor ridicate la importul de carburanți.
„Convingerea mea este că inacțiunea ne va costa mai scump. Deci noi riscăm să lăsăm în fața problemei deja 1.900 de producători”, a afirmat deputatul Petru Burduja în susținerea măsurilor de sprijin.
În replică, reprezentanții majorității parlamentare au făcut trimitere la avizele negative ale Guvernului și la constrângerile legate de deficitul bugetar. Deputatul Radu Marian a atras atenția că eliminarea generalizată a TVA la combustibili ar costa bugetul de stat circa un miliard de lei în două luni și că, potrivit studiilor organizațiilor financiare internaționale, astfel de reduceri nețintite sunt ineficiente economic și avantajează preponderent gospodăriile cu venituri mari. Totodată, s-a menționat că Executivul a alocat deja 110 milioane de lei în acest an pentru compensarea parțială a accizelor pentru agricultori, iar proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2027 prevede 2,397 miliarde de lei pentru Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural.
„Probabil o abordare corectă ar fi să compensăm parțial acciza [...] cred că am putea să găsim un punct de echilibru care să fie echitabil și în raport cu celelalte sectoare economice”, a precizat președintele comisiei, anunțând convocarea unei ședințe tehnice cu Ministerul Finanțelor și Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare pentru analizarea unui mecanism sustenabil de rambursare parțială.
În urma procedurii de vot, cele trei proiecte de modificare a Codului fiscal (nr. 141, nr. 355 și nr. 120) au întrunit câte patru voturi „pentru” și șase voturi „împotrivă”, fiind respinse de comisie.