InnoDays 2026. Orizont Europa: de la idei și parteneriate la proiecte de cercetare și inovare

Transmis live  

Cercetătorii și antreprenorii din Republica Moldova își unesc forțele la InnoDays 2026 pentru a transforma ideile în proiecte europene de cercetare și inovare

Chișinău, 19 noiembrie 2026 - Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare (ANCD) și Oficiul Național Orizont Europa au reunit joi, 19 noiembrie 2026, la Chișinău, cercetători, reprezentanți ai mediului de afaceri și experți internaționali în cadrul evenimentului „InnoDays 2026. Orizont Europa: de la idei și parteneriate la proiecte de cercetare și inovare”. Sesiunea a avut drept scop prezentarea instrumentelor naționale și europene de finanțare, facilitarea transferului tehnologic și consolidarea parteneriatelor dintre mediul academic și sectorul privat pentru creșterea competitivității economice a Republicii Moldova.

În deschiderea lucrărilor, directoarea generală a ANCD, Aurelia Hanganu, a subliniat importanța sprijinului instituțional în parcursul de implementare a proiectelor inovaționale, de la identificarea partenerilor și semnarea acordurilor de colaborare până la gestionarea drepturilor de proprietate intelectuală. Totodată, conducerea agenției a evidențiat oportunitățile deschise în prezent pentru comunitatea științifică și antreprenorială, inclusiv microgranturile de până la 1.000 de euro destinate participării la evenimente internaționale de brokeraj, apelurile pentru sprijinirea scrierii propunerilor de proiecte și finanțarea înregistrării internaționale a brevetelor.

Victoria Fărâmă, șefa Direcției proiecte inovaționale din cadrul ANCD, a detaliat principalele mecanisme naționale de finanțare concepute pentru a apropia știința de piață: voucherele inovaționale (cu o valoare de până la 100.000 de lei pentru servicii de cercetare și expertiză științifică), proiectele inovaționale SMART și proiectele de transfer tehnologic (care pot ajunge până la 5 milioane de lei per proiect pentru demonstrarea prototipurilor în medii relevante). În prezent, apelul pentru proiectele SMART este deschis până la 30 noiembrie 2026, având un buget total de 6 milioane de lei și oferind finanțări publice de până la 1,5 milioane de lei per proiect pentru consorțiile formate dintr-o întreprindere mică sau mijlocie și cel puțin o organizație publică de cercetare.

„Inovarea cere mai mult decât o idee bună: cere o idee identificată, o dovadă că soluția funcționează și un parteneriat capabil să o dezvolte. Finanțarea este un instrument, nu un rezultat final. Este o colaborare dintre cei care generează cunoaștere și cei care o transformă în soluții utilizabile”, a declarat Victoria Fărâmă.

Pe lângă instrumentele naționale, participanții au fost informați despre oportunitățile oferite prin proiectul european Policy-Enlarge, finanțat prin acțiunea WIDERA a programului Orizont Europa, care dispune de un buget de 300.000 de euro pentru finanțarea a 45 de proiecte și mobilități în 11 țări vizate de procesul de extindere și asociere la Uniunea Europeană. Acesta oferă granturi de până la 8.000 de euro pentru acțiuni regionale comune de inovare și preluarea colaborativă a rezultatelor cercetării, precum și până la 5.000 de euro pentru stagii de mobilitate profesională.

Impactul practic al sinergiei dintre cercetare și mediul privat a fost demonstrat prin două proiecte de succes finanțate de ANCD prin instrumentul SMART:

  • Realitate mixtă în neurochirurgie: Institutul de Medicină Urgentă (IMU), reprezentat de vicedirectorul pentru știință Mihail Ciocanu și medicul neurochirurg Alexandru Andrușca, în parteneriat cu compania Argus AI, a dezvoltat o platformă inovatoare care transformă imaginile medicale 2D (de tip CT sau RMN) în modele tridimensionale. Acestea sunt încărcate în căști de realitate augmentată, permițând chirurgiilor să planifice și să simuleze intervențiile pe creierul pacientului înainte de operație, reducând timpul operator și riscul de complicații. Echipa a reușit, de asemenea, să obțină un grant din partea Consiliului European pentru Inovare (EIC) și locul al doilea în cadrul unui program de profil din Silicon Valley.

„În cadrul acestei cercetări vor fi standardizate unele intervenții care vor fi transformate în protocoale clinice. Odată fiind o inovație în acest domeniu, vom putea să extindem această practică inclusiv în medicina clinică, nu doar în instruirea cursanților sau a studenților”, a explicat profesorul Mihail Ciocanu.

  • Biotehnologii și drone în pomicultură: Compania Agricosteh, administrată de Corneliu Grigoriev, și echipa de cercetători de la Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor al Universității de Stat din Moldova, coordonată de șefa de laborator Aurelia Stângaci, au implementat o soluție ecologică pentru protecția plantațiilor de cireș și gutui. Proiectul combină preparate microbiologice autohtone pe bază de bacterii și fungi cu monitorizarea prin drone multispectrale și termale și pulverizarea de precizie, reducând utilizarea pesticidelor chimice. Inovația a fost recompensată în luna octombrie cu medalia de aur și diploma de excelență la salonul ProInvent din Cluj-Napoca.

În cadrul sesiunii dedicate integrării în spațiul european de cercetare, Vitalie Moraru, șeful Oficiului Național Orizont Europa și președintele Rețelei de Transfer Tehnologic a Moldovei (RTTM), a anunțat că entitățile din Republica Moldova au semnat deja 91 de acorduri de grant în cadrul programului Orizont Europa, atrăgând fonduri în valoare de 14,34 milioane de euro — un volum dublu față de programul-cadru precedent. Pentru a sprijini atingerea țintei naționale de 30 de milioane de euro, RTTM a lansat, cu suportul GIZ, o platformă digitală gratuită care conectează utilizatorii la 6.700 de oportunități de parteneriat prin rețeaua Enterprise Europe Network și pune la dispoziție două instrumente de autoevaluare: unul pentru determinarea nivelului de maturitate tehnologică (TRL) și altul pentru diagnosticarea capacității de inovare a organizației (Innovation Health Check).

„O idee bună nu are ce căuta într-un sertar, o idee bună trebuie să fie implementată într-un final în economia națională”, a punctat Vitalie Moraru.

La rândul lor, coordonatorii tematici din cadrul Oficiului Național Orizont Europa au prezentat direcțiile strategice pentru perioada următoare. Oxana Paladiciuc, coordonatoare pentru Pilonul 3, a expus traseul de finanțare destinat întreprinderilor inovatoare prin Consiliul European pentru Inovare — de la instrumentele EIC Pathfinder (granturi de până la 4 milioane de euro) și EIC Transition (până la 2,5 milioane de euro), până la EIC Accelerator și STEP Scale Up (cu investiții ce pot atinge 30 de milioane de euro) —, anunțând totodată servicii de mentorat și organizarea unei tabere de scriere a proiectelor în februarie 2027. Nicu Vrabie, coordonator pentru Pilonul 2, a oferit îndrumări practice privind utilizarea portalului european de finanțare pentru identificarea apelurilor din programul de lucru 2026–2027 și integrarea instituțiilor autohtone în consorții internaționale.

Evenimentul a inclus și o componentă de expertiză internațională privind valorificarea cunoașterii și protecția proprietății intelectuale. Andrea Ravaioli, reprezentant al Universității din Bologna și al asociației italiene Netval, a prezentat modelul italian de dezvoltare a oficiilor de transfer tehnologic și platforma „Knowledge Share”, care reunește peste 2.600 de inovații brevetate și 500 de companii spin-off. În completare, Mathias Käch, expert al Institutului Federal Elvețian pentru Proprietate Intelectuală, a atras atenția asupra importanței verificării drepturilor terților înaintea lansării unui produs pe piață, a reglementării stricte prin contracte a drepturilor de autor în dezvoltarea de software și a respectării normelor de protecție a datelor în utilizarea inteligenței artificiale.

Acest text este generat cu AI pe baza înregistrării evenimentului. Verifică informațiile și citatele în video; textul nu reprezintă un comunicat furnizat de organizator.