Președintele Republicii Slovace, domnul Andrej Kiska: „Bună ziua, domnule Președinte! În primul rând trebuie să spun că sunt foarte bucuros că astăzi îl avem alături de noi pe Președintele României, domnul Klaus Iohannis. În deschidere, am prezentat condoleanțele mele sincere victimelor de la tragedia din clubul din București și, de asemenea, celor doi cetățeni români care și-au pierdut viața în atentatele din Paris.

Este foarte plăcut să ai oaspete un președinte al unei țări cu care avem relații bilaterale foarte bune. Am exprimat, de asemenea, mulțumirea și recunoștința noastră, pentru soldații români care au căzut cu ocazia eliberării a aproape două treimi din teritoriul actual al Republicii Slovace. Aproape 65.000 au fost răniți sau au căzut și, mâine, voi merge împreună cu domnul Președinte Iohannis, să celebrăm jertfa lor, la cimitirul eroilor români de la Zvolen. De asemenea, sunt foarte bucuros că România are o deosebită grijă vizavi de minoritățile care trăiesc în acest stat. Există și o minoritate slovacă în România, care are și un reprezentant în Parlament. Ziua de astăzi este și una oarecum simbolică, astăzi se împlinește exact 1 an de când l-am sunat pe domnul Președinte Iohannis ca să îl felicit pentru câștigarea alegerilor.

Am abordat astăzi mai multe teme, am vorbit despre securitate, am vorbit despre propaganda Rusiei și am căzut de comun acord că proiectul Nord Stream 2 ar fi un pericol real pentru siguranța Ucrainei.

Am discutat, de asemenea, și despre recentul summit de la București, care a fost foarte bine organizat și unde am observat că Europa trebuie să fie unită și, într-adevăr, trebuie să acționăm în așa fel ca siguranța în această regiune să fie din ce în ce mai bine întreținută.

De asemenea, am discutat și despre corupție și l-am întrebat pe domnul președinte care ar fi posibilitatea să ne transmită know-how-ul și ce a determinat ca, în România, lupta împotriva corupției să ajungă la un așa înalt nivel. De asemenea, am discutat și despre temele luptei împotriva terorismului și a migrației și am căzut de acord că a da vina comună pe toți, a scoate anumite religii ca a nu fi cele mai bune, nu este calea cea mai bună de urmat, este exact inversul, este exact ceea ce teroriștii își doresc.

De asemenea, mă bucur că, împreună cu domnul Președinte, vom lua parte la Forumul Economic, unde vom discuta despre oportunitățile de dezvoltare a cooperării între statele noastre, abia aștept să ne vedem la cină, mă bucur pentru vizita de mâine de la Zvolen și, de asemenea, vreau să îi doresc domnului Președinte și întregii sale delegații un sejur foarte frumos în Slovacia!”

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Vă mulțumesc, domnule Președinte! Bună ziua tuturor! Doamnelor și domnilor, sunt deosebit de încântat să mă aflu astăzi, la Bratislava, la onoranta invitație a domnului Președinte Andrej Kiska. Vă mulțumesc încă o dată, domnule Președinte, pentru această invitație și vedeți că, la exact un an după ce am vorbit prima dată, am dat curs acestei invitații împreună cu delegația mea. Suntem foarte bucuroși că ne întâlnim astăzi.

Mulțumesc pentru primirea deosebit de călduroasă! Noi doi ne-am mai întâlnit, dar acum este prima întâlnire bilaterală foarte oficială de acest tip și pot să vă spun că ne simțim ca acasă, între cei mai buni prieteni.

Discuțiile pe care le-am avut cu domnul Președinte Kiska au reconfirmat nivelul excelent al relației bilaterale și potențialul uriaș de dezvoltare și intensificare al acesteia, în special în plan economic. Acest lucru, pentru mine, este foarte important și mă bucură.

Ne unesc foarte multe lucruri, plecând de la legături de prietenie și legături istorice, până la o viziune comună sau similară asupra provocărilor, dar și oportunităților actuale din regiunea noastră, din Uniunea Europeană, din NATO. Despre toate acestea am vorbit astăzi cu domnul Președinte Kiska.

Noi vedem în Slovacia unul dintre partenerii cei mai importanți. În primul rând ne dorim să intensificăm cooperarea economică, să diversificăm domeniile de colaborare și să încurajăm mediile de afaceri din cele două țări să investească și să dezvolte proiecte comune.

În al doilea rând, dorim să continuăm să ne coordonăm în ceea ce privește securitatea flancului estic al NATO și provocările din vecinătatea estică. Pentru România, și asta am subliniat, Republica Moldova rămâne o prioritate. Contăm pe sprijinul Slovaciei în acest sens.

Securitatea energetică a reprezentat un subiect asupra căruia am discutat extins cu domnul Președinte. Avem un interes comun în menținerea Ucrainei ca stat de tranzit al gazului spre Europa și vom acționa pentru creșterea independenței energetice a Europei împreună cu partenerii din regiune.

Considerăm important ca proiectele de interconectare energetică să fie analizate cu maximă atenție din perspectiva conformității acestora, cu reglementările și principiile europene asumate în materie.

Nu în ultimul, rând am avut un schimb de idei privind provocarea migrației. Am agreat, împreună cu Președintele Kiska, că este necesar ca Uniunea Europeană să intensifice eforturile, dar și cooperarea, pentru a realiza un mai bun control la frontierele externe ale Uniunii. În același timp, trebuie să rămânem solidari.

În încheiere, doresc să vă mulțumesc, domnule Președinte, dumneavoastră, autorităților și cetățenilor slovaci, pentru modul în care păstrați vie și cinstiți memoria soldaților români căzuți pe frontul de luptă pentru eliberarea teritoriului slovac. Mâine, vom merge împreună, cum ați spus și dumneavoastră, la Zvolen, unde se află cimitirul militar românesc, în care sunt îngropați 11.000 dintre eroii noștri. Sunt recunoscător că veți fi prezent acolo, împreună cu mine, domnule Președinte!”

Întrebări din partea reprezentanților mass - media:
Jurnalist: Slovacia și România au fost printre statele din Uniunea Europeană care s-au opus cotelor obligatorii de imigranți. Acum, în contextul atentatelor de la Paris, credeți că Bruxelles-ul ar trebui să vină cu o nouă strategie europeană de combatere a migrației?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Cred că este bine să înțelegem aici mai multe lucruri în acest context. În primul rând, tragedia de la Paris trebuie luată ca atare, este un atac terorist împotriva Franței. Asta pe fondul unui val imens de refugiați care vin să caute siguranță pentru ei și pentru familiile lor în Europa. România nu a fost și nu este stat țintă pentru acești refugiați cum, de altfel, nici Slovacia nu este. Terorismul și atacurile teroriste funcționează și au urmări extrem de grave doar dacă reacția este frica. și nu vorbesc aici despre emoții naturale, aceste tragedii au provocat revoltă, consternare, empatie, tristețe. Nu despre asta vorbesc, ci despre frică; dacă lăsăm frica să pătrundă în țesutul social al țărilor noastre, abia atunci își ating obiectivul adevărat și nu avem voie să lăsăm așa ceva să se întâmple. Nu avem voie să lăsăm să fie distrus țesutul social al statelor noastre, nu avem voie să lăsăm xenofobia, ultranaționalismul, șovinismul să devină relevante în societățile noastre. În nici un caz nu avem voie să lăsăm această frică să ducă la stigmatizarea unor colectivități religioase care nu au nici o vină în această chestiune. Pericolul este mare, dacă lăsăm în societățile noastre să apară astfel de stigmatizări revin umbrele trecutului a căror sfârșit îl comemorăm prin eroi căzuți unde mergem mâine la Zvolen. Este foarte periculoasă o reabordare de acest tip și data trecută, știm bine, că a dus la cea mai groaznică conflagrație mondială.

Așadar, trebuie să mergem mai departe, trebuie să rămânem solidari, trebuie să continuăm munca începută în Consiliul European, în Comisia Europeană, să punem în practică lucrurile care au fost hotărâte deja.   

Pe de altă parte, am face bine, chiar suntem obligați în acest context, noi, Uniunea Europeană, împreună cu toți actorii internaționali care vor să rezolve problema, să găsim soluții urgente pentru țările sursă, Siria, Libia și așa mai departe, și să găsim aceste soluții împreună cu țările de tranzit, de exemplu, cu Turcia.

Jurnalist: Aș vrea să vă întreb dacă, după demisia domnului premier Victor Ponta și nominalizarea noului guvern, care știe că va funcționa doar un an, poziția României se schimbă vizavi de migranți, vizavi de politica migranților, vizavi de situația gardurilor și dacă cetățenii sau musulmanii vor fi monitorizați în oarecare fel în România, cum, în Slovacia, de exemplu, s-a început deja.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Încep cu ultima parte și, de fapt, am răspuns implicit deja când a întrebat colegul dumneavoastră. Nu, populația musulmană la noi nu va fi supervizată. Noi respectăm minoritățile etnice și religioase în România, majoritatea din România sprijină activ minoritățile etnice și religioase și credem că ele fac parte din țesutul nostru social și credem că este obligatoriu să rămână așa. Sunt dintre noi!
Iar în ceea ce privește prima parte a întrebării dumneavoastră, indiferent de cine guvernează în România, politica externă și politica europeană a României se caracterizează prin predictibilitate și stabilitate. Noi avem în România o instituție, care se numește Consiliul Suprem de Apărare a Țării, în care am discutat toate aceste chestiuni. În decembrie, împreună cu reprezentanții noului Guvern, vom continua discuțiile și vom fi un partener stabil pentru toate statele membre din Uniunea Europeană!