Ana Guțu: Vă mulțumim foarte mult pentru faptul că ați dat curs invitației noastre. Grupul de inițiativă al Partidului politic Dreapta v-a invitat astăzi pentru conferința de presă prilejuită de sărbătoarea națională a tuturor românilor și în special ziua națională a României - 1 decembrie, care va fi celebrată mâine. 1 decembrie 1918 a fost un eveniment istoric pentru destinul românesc, al națiunii românești. S-a înfăptuit marea unire. Visul de secole al națiunii românești. Pentru ea înaintașii noștri și marele personalități istorice au luptat fie pe câmpul de luptă, fie și-au încrucișat spadele în luptele politice.

Românii din Republica Moldova de asemenea sărbătoresc această zi a marii uniri. Vreau să vă spun că Republica Moldova după 24 de ani de existență în calitate de stat independent a ajuns într-o situație de impas și astăzi asistăm cu toții la... nu doar la colapsul instituțional al Republicii Moldova, dar asistăm la o schimbare de generații și o schimbare de perspectivă juridico-politică.

Astfel, în Republica Moldova este bine să știm și să spunem cu un glas tare - a venit timpul să pledăm cu toții pentru unirea Republicii Moldova cu România. Reunificarea celor două state românești, fiind unica soluție pentru a asigura bună starea tuturor cetățenilor aici în Republica Moldova, celor circa 3 milioane care au mai rămas și care mai pot fi salvați, dacă sunt în general 3 milioane, pentru a asigura securitatea fizică și economică a acestor cetățeni și pentru a a ne vedea reuniți în spațiul valoric civilizațional european, pentru a fi partea marii familii europene. Țara membră România este țară membră a Uniunii Europene, este țara membră NATO.

Venim cu un apel către toți cetățenii Republicii Moldova să nu se lasă măguliți și să nu se lase alimentați cu iluzii. Și anume mă refer la solicitările anumitor mișcări stradale, protestatare pentru a modifica Constituția, pentru a schimba modalitatea de alegerea președintelui în Republica Moldova. Cunoaștem cu toții că Republica Moldova a avut și președinți aleși prin vot universal direct și secret, și președinți aleși în Parlament. Bunăstarea cetățenilor, securitatea lor, nu depinde de modalitatea de alegere a președintelui, fiindcă aici în Republica Moldova constatăm spre marele nostru regret - am încremenit într-o tranziție perpetuă de la post-totalitarism la democrație și venirea la putere a unei sau a altei persoane nu schimbă ființa noastră esențială și calitatea vieții noastre.

Ideea de schimbare sau de modificare, de reînnoire a clasei politice - nu va duce la nimic bun, decât schimbarea unor corupți cu alți corupți, schimbarea unor lideri politici cu alți lideri politici care își vor dori subjugarea instituțională a Republicii Moldova pentru a-și asigura în baza unui profit ilicit și corupțional bunăstarea doar a lor și a familiilor lor.

De aceea, echipa Partidului politic Dreapta, se adresează către toți cetățenii Republicii Moldova cu apelul - nu vă fie frică, nu vă fie frică să spuneți lucrurilor pe nume, nu vă fie frică să îmbrățișați opțiunea unionistă, fie în cadrul unor alegeri parlamentare, fie în cadrul unui referendum. Nu vă fie frică și nu dați ascultare scuzelor că nu este momentul acum, că hai mai întâi să scăpăm de oligarhi, hai mai întâi să-l dăm jos pe unul sau pe altul. Am auzit astfel de refrene pe parcursul a 24 de ani.

Vă felicităm cu toții cu prilejul marii uniri de la 1 decembrie 1918 și astăzi vrem să lansăm un text de proiect de lege, de fapt este o acțiune simbol, un text de proiect de lege pe care îl vom adresa tuturor celor 101 deputați din Parlamentul Republicii Moldova. Textul de lege vizează modificarea hotărârii parlamentului cu privire la zilele de odihnă și zilele de sărbătoare și îi invităm pe acești 101 de deputați să înregistreze proiectul de lege și să instituie pe teritoriul Republicii Moldova ziua de 1 decembrie a fiecărui an sărbătoare națională - Ziua Marii Uniri. Și vom vedea în ce măsură cei 101 deputați se vor regăsi, se vor afla, se vor pomeni la înălțimea suficienței intelectuale. Când spun suficiență intelectuală aici în spațiul Republicii Moldova înseamnă să știi cine este, de unde te tragi, care îți sunt rădăcinele, la ce națiune aparții, ce limbă vorbești, care îți este istoria și să vedem cine va avea curajul să înregistreze acest proiect de lege.

Îl invit aici pe Dan Nicu, este membrul al grupului de inițiativă și este doctorant la SNSPA București pentru a da citire acestui proiect de lege.

Dan Nicu: Bună ziua. Proiectul de lege adresat biroului permanent al Parlamentului Republicii Moldova în conformitate cu prevederile articolului 73 din Constituție a Republicii Moldova și a articolului 47 din regulamentul Parlamentului, se inaintează cu titlu de inițiativă legislativă proiectul de hotărâre pentru modificarea și completarea hotărârii Parlamentului nr. 433-12 din 26 decembrie 1990 cu privire la zilele comemorative, zilele de sărbătoare și la zilele de odihnă în Republica Moldova.

Hotârere pentru modificarea și completarea hotărârii Parlamentului nr. 433-12 din 26 decembrie 1990 cu privire la zilele comemorative, zilele de sărbătoare și la zilele de odihnă în Republica Moldova. Parlamentul adoptă prezenta hotărâre.

Articolul 1. Hotărârea Parlamentului nr. 433-12 din 26 decembrie 1990 cu privire la zilele comemorative, zilele de sărbătoare și la zilele de odihnă în Republica Moldova se modifică după cum urmează:
1. Litera a) punctul 1 se completează în ordinea cronologică cu poziția: Marea Unire Ziua Națională a Republicii Moldova - 1 decembrie.
2. Punctul 2 se completează în ordinea cronologică cu poziția: Marea Unire - Ziua Națională a Republicii Moldova - 1 decembrie.
Articolul 2. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării.

Avem de asemenea o notă informativă la proiectul de hotărâre căruia îi voi da citire în cele ce urmează: „În contextul evenimentelor care au avut loc în fosta RSS Moldovenească între anii 1988 - 1991 când s-a revenit la grafia latină și la numele corect al limbii și etniei majoritară moldovenești, iar statul sovietic creat pe 2 august 1940 a devenit suveran și indepedent în vizorul instituțiilor statului și al societății, a apărut problema definirii, reprezentării și legitimării unor simboluri statale distincte și unor evenimente creatoare de atașament pentru noul stat din partea cetățenilor săi. Atât drapelul, cât și stema de stat, sunt într-un mod semnificativ influențate de simbolurile naționale corespunzătoare ale României. Ceea ce reprezintă o normalitate pentru o formațiune statală care reprezină și ea la fel ca România aceeaș națiune - cea română. În perioada 1991 - 1994 România și Republica Moldva au avut același imn național reprezentativ într-o mare măsură pentru traseul istoric și aspirațiile întregii națiuni române. Simboluri publice provenite din România și preluate în Republica Moldova se mai regăsesc și în alte domenii. De exemplu: denumirea monedei naționale și sigla Băncii Naționale a Moldovei. Având în vedere aceste fapte, legătura intersectă de ordin național dintre România și Republica Moldova ar fi meritat să fie subliniată odată în plus prin adoptarea unei zile comune de sărbătoare națională, atât în România, cât și în Republica Moldova. În ultimii ani a existat o asemenea preocupare la București. Astăzi Ziua Limbii Române marcată la 31 august ca aniversare a revenirii scrisului din fosta Republica Sovietică Socialistă Moldovenească la grafia latină, este o zi de sărbătoare în ambele state românești. Însă în România nu este și zi liberă. În schimb, Chișinăul nu a venit până acum cu o măsură de răspuns la gestul fratern al Parlamentului României. O asemenea măsură de răspuns, nu poate presupune decât oficializarea pe teritoriul Republicii Moldova a unei zile oficiale din România de importanța sărbătorii Limba noastră cea română marcată pe 31 august. În Republica Moldova există o zi națională declarată oficial cu statut de zi liberă marcată pe 27 august și care celebrează indepedența proclamată în 1991. Dar trimite și la aniversarea marii adunări naționale din 27 august 1989. Pentru România, această zi nu putea fi adoptată ca zi de sărbătoare, deoarece îi viza doar evenimente locale. La fel ca în cazul evenimentelor de pe 31 august 1989, aceste din urmă având însă legătură cu afirmarea limbii române și deci purtând o încrengătură istorică pentru întreaga națiune română. Faptul că și ziua de 31 august este o zi de sărbătoare și zi liberă în Republica Moldova, la fel ca și ziua de 27 august, reclamă la adoptarea la Chișinău a unei măsuri similare cu cea întreprinsă de legislativul de la București atunci când a declarat ziua de 31 august 1989 drept zi națională și în România. Considerăm că o zi oficială care să aibă loc ponderea și importanța necesară în România pentru a putea fi adoptată și în Republica Moldova la nivel public, este doar actuală zi națională a României marcată pe 1 decembrie și care aniversează ziua de 1 decembrie 1918 când a avut loc Marea Adunare Națională de la Alba-Iulia, iar Transilvania, Banatul, Crișana și Maramureșul au votat Unirea cu România, desăvârșind astfel procesul de creare a statului național unitar român început pe 27 martie 1918 cu unirea Basarabiei cu România. Această zi este cunoscută de aproape un secol ca Marea Unire și reprezintă cea mai mare sărbătoare națională a întregii națiuni români - mă refer la ziua de 1 decembrie. Republica Moldova este cel de-al doilea stat românesc, un stat care cuprinde națiunea română de rând cu România. Oficializarea zilei de 1 decembrie drept zi națională marcată la nivel public ca sărbătoare legală în Republica Moldova, este o necesitate care derivă atât din caracterul național al Republicii Moldova, cât și din necesitatea crescândă a sublinierii apartenenții noastre la una dintre marile națiuni ale Europei integrată plenar în spațiul de civilizație spre care tinde și statul Republica Moldova. Acest gest va fortifica legăturile tot mai puternice dintre cele două state românești, în special pe planul reperilor constitutive ale națiunii din care facem parte cu toții și vom putea contribui la depășirea crizei identitare care persistă în Republica Moldova și care constituie un factor important în criza generală a societății basarabene. În lumina tuturor acestor argumente, solicităm de la Parlamentul Republicii Moldova examinarea și adoptarea proiectului de lege care prevede instituirea zilei de 1 decembrie 1918 drept zi oficială de sărbătoare cu stat de zi de odihnă pe teritoriul Republicii Moldova”.

Vă mulțumesc.

Ana Guțu: Vă mulțumim foarte mult, Dan Nicu. Acestea am avut a vă comunica și dacă aveți întrebări, le puteți să le adresați în contextul conferinței de presă.

Jurnalist: [indescifrabil]

Ana Guțu: Am multiplicat textul acestui proiect de lege și astăzi va fi remis cancelariei Parlamentului.

Jurnalist: Credeți că va avea succes?

Ana Guțu: Să vedem după cum am zis care este nivelul intelectual al deputaților noștri. 101, da. Fiecare din deputați vor primi acest text de lege, de proiect de lege și să vedem care va fi nivelul lor intelectual.

Jurnalist: [indescifrabil]

Ana Guțu: Nu suntem aici pentru a face subpoziție cum vor reacționa deputații. Le lansăm o provocare. Bunul lor simț să răspundă la această provocare.

Dacă nu mai sunt întrebări, noi vă mulțumim foarte mult și vă dorim tuturor o sărbătoare națională a tuturor românilor frumoasă. Mâine 1 decembrie să fim cu toții solidari și să avem parte de acea demnitate de care foarte mult avem nevoie aici în Republica Moldova.

Vă mulțumim. O zi bună.