Ion Hadârcă, deputat, Președinte al Partidului Liberal Reformator: Bine. Putem începe? Stimați reprezentanți mass-media, bună ziua. Vă felicităm cu prilejul ajunului Crăciunului. Vă dorim sărbători fericite. Ne bucurăm că ați dat curs invitației noastre, aici, în incinta sediului Partidului Liberal Reformator. Conferința de astăzi este dedicată unui subiect foarte sensibil, acut și sub toate aspectele, imperios necesar activității, vițeii politice, partidelor politice, organizațiilor obștești din Republica Moldova. Ineditul conferinței de astăzi este și faptul că participă mai mulți președinți ai partidelor extra-parlamentare. O să-i prezint, dar înainte de aceasta subiectul propriu-zis este dedicat inițiativei Comisiei Electorale Centrale, Proiectul regulamentului privind finanțarea activității partidelor politice, așa se numește acest proiect. 

Este un proiect sensibil, care repet încă o dată, ar trebui să fie luat în calcul de către întreaga clasă politică din Republica Moldova, să se dezbată mai activ în jurul acestui eveniment. Iată noi suntem cei, care pentru prima dată am sesizat, am format grupul de lucru, am sesizat Comisia Electorală Centrală și suntem deja în proces de dezbateri. Participă la conferința de astăzi, pe lângă subsemnatul, doamna Vitalia Pavlicenco, Președintele Partidului Național Liberal, domnul Mihai Godea, Președintele Partidului Acțiunea Democratică și domnul Alexandru Luncari, Secretarul General al Partidului Popular din Republica Moldova și domnul Valeriu Saharneanu, membrul Biroului Partidului Liberal Reformator, care este în temă, a participat la dezbaterile anterioare. Fiecare partid și-a format grupul său de lucru, elaborându-și atitudinea față de acest document important și, credem noi că este absolut necesar atât existența unui document de asemenea natură, cât și participarea activă a tuturor subiecților vizați, nu doar cei din segmentul extra-parlamentar, dar și cei din segmentul parlamentar, mai ales ținând cont de ultimele evenimente, cele mai proaspete, care au avut loc chiar astăzi.

Dar, să intrăm în temă. Un proiect de regulament prin care mie personal mi s-a creat iluzia că această instituție, Comisia Electoral Centrală își arogă prea multe împuterniciri, mai multe decât ia-r permite statutul și o seamă de formulări incoerente din acest proiect ne-au și pus în gardă, fapt pentru care am reacționat. Dar mai bine o să vorbească colegii mei. Doamna Vitalia Pavlicenco, aveți cuvântul.

Vitalia Pavlicenco, Președintele Partidului Național Liberal: Da, mulțumim pentru că ați venit la această conferință de presă. Acest proiect de regulament pe are urmează să îl discute Comisia Electorală Centrală și să-l aprobe este elaborat în legătură cu intrarea în vigoare a legislației care prevede finanțarea partidelor politice de la buget. A fost deja o încercare de a promova acest regulament în ședința Comisiei Electorale Cenrale și nu a întrunit majoritatea. La ace a ședință am participat mai mulți reprezentanți din partea partidelor extra-parlamentare, unde nu am reușit să ne spunem prea bine pozițiile Dar, într-adevăr au avut loc dezbateri, organizate de CEC în care au fost invitate partidele, dar proiectele de regulament se modfică prea repede pentru a urmări de fapt care va fi varianta finală.

În legătură cu acest lucru, pentru că prin regulament se înceară reglementarea și a finanțării private, ceea ce nu prevede legea modificată cu privire la partidele ... care vizează activitatea partidelor politice și finanațarea de la buget. Deci, în legătură cu aceasta, noi am avut discuții între reprezentanții partidelor extra-parlamenare prezente aici la coonferința de presă, am făcut un plan de lucru în funcție de poziția Comisiei Electorale Centrale, am avut o întâlnire cu președintele CEC Iurie Ciocan, unde am avut o discuie, dar încă nu era varianta finală a proiectului, după care ni s-a remis această variantă finală de regulaent. Am hotărât să o analiză și astăzi, după cnferința de presă vor fi deuse toate obiecțiile, propunerile noastre sub forma unui document și o adresă la CEC. Facem această conferință de presă în care ncercăm să sensibilizăm socieatea despre inițiativa și intenția CEC-ului de nu doar de a inlucde în regulament care depășesc de fapt cnceptual legea, dar și alte prevederi care, e fapt, împiedică activitatea partidelor extra-parlamentare, dar în special vor să le aducă în situația în care să nu poată exista. 

Deci, ideea este că la noi Republica Moldova Comisia Electorală Centrală este formată din reprezentanți ai partidelor parlmentare și având în vedere că duoă cum cunoaștem cu toții sondajele arată o cădere burscă a imaginii a acestor partide parlamenare, ele își asigură prin rerezentanții lor în CEC garanția că pot pune piedici oricărei altrnative politice pe care în prezent desigur că putem să spunem că o reprezintă partidele extra-parlamentare vizibile, care au poziții și în special noi ne referim la partidele pilitice naționale, democrtice, pro-europene, nu la partidele exra-parlamentare filo-ruse, care de fapt, multe dintre ele sunt sateliții actualei puteri. Și noi vom încerca de asemenea să sesizăm misiunile diplomatice asupra acestor încercări de limitare a pluralismului politic în Republica Moldova, de persecutare a partidelor extra-parlamentare. Îmi amintesc în această sală, acum câțiva ani, discutam la fel cu câteva partide extraparlamentare, când și comuniștii au încercat să promoveze un asemenea regulament și au fost chiar proteste stradale și le-au oprit. Dacă membrii Comisiei Electorale Centrale nu vor lua în considerație propunerile noastre, vom fi nevoiți, dacă va fi regulamentul adoptat, să-l a atacăm în conngios administrativ în justiția noasră națională.

Și câteva momente de asemenea, au fost folosite în discuția cu dnul Ciocan elemente și noțiuni, care nu sunt în lege, cum ar fi co-finanțarea, ca să motiveze reglementarea cotizațiilor și a donațiilor. De asemenea, s-a invocat experiența țărilor occidenttale unde desigur că nu există o realitate cum e la noi, cu mai puțină democrați, cu persecutarea partidelor extra-parlamentar, cu cultura cotizației, cu nefrica oamenilor de a-și plăti cotizația și de a fi persecutați pentru a le aparea numele deschis și public în datele și rapoartele prezentate Comisiei Electorale Centrale. Am încercat să promovăm, să vedem ce facem cu unele categorii de populații care nu pot plăti cotizația, astea toate sunt amănunte care le-am przentat, dar să vedem care va fi răspunsul. La ședința de la CEC la care a fost un reprezentant al comisie Ștefan Urâtu a propus de mai multe ori expertize occidentale asupra acestui regulament, pentru că el pare să fie un regulament, dar de fapt princonținutul său este un document foarte important, care la nivelul controlului din partea CEC înseamnăun control abuziv împotriva partidelor extr-parlamentare ca alternativă politică. 

Noi considerăm că reglementarea cotizațiilor și donațiilor este suficient a se face în baza statutelor partidelor și acest lucru îl vom promova în continuare. Noi considerăm, de asemenea, că nu contează câți membri avem acum, deși noi avem mai mulți poate membri decât 4000, cât e necesar la întemeierea partidului, dar ne legalizează, ne legitimează ca partide voturile exprimate în scrutinurile care au avut loc, în ultimele două scrutinuri și când am vorbit despre acest argument nu au fost prea multe contr-argumente din partea CEC care încearcă să ne țină în cadrul celor 4000 de membri, adică partid care de fapt nu figurează în legislația care prevede finanțarea partidelor de la buget. Noi considerăm, de asmenea, că o contribușie nemonetară este voluntariatul, pentru mulți membri de partid poate că nu pot plăti o cotizație, o donație, dar pot face o muncă voluntară, care nu poate fi cuantificată și în acest sens, iarși este un element care trebuie luat în considerație. De ce noi considerăm că toate exigențele, cerințele referitor la liste de membri, la faptul cine plătește, cum plătește, având în vedere experiența noastră tristă de mai mulți ani, sunt instrumente și pârghii politicie prin care se încearcă persecutarea alternativei politice. Noi considerăm că regulamentul ar fi în varinata în care ne-a fost prezentată, dacă va fi adoptat o imixtiune în activitatea partidelor politice cu patronii lor din Parament, de aceea vom merge și în justiție dacă nu vom obține amânarea sau modificarea radicală a regulamentului cu scoaterea conmarimentului referitor la fininațarea privată. și dacă nu, vom merge la CEDO, doar vrem să spunem publicului că problema cu partidele politice este foarte sensibilă și a încerca să împiedici sau să elimini un partid politic, mai ales care a participal la alegeri și are votanți este un lucru aproape imposibil. De aceea, acest lucru va dezonora clasa politică cea care este și așa destul de compromisă. Vorbesc de clasa politică din Parlament.

Ion Hadârcă: Mulțumesc. Domnul Mihai Godea, Președintele Partidului Acțiunea Democratică.

Mihai Godea, Președintele Partidului Acțiunea Democratică: Bună ziua. Și eu vreau să vă mulțumesc că ați dat curs invitației noastre și ați venit la această conferință de presă. Sigur problema abordată astăzi este una sensibilă, așa cum s-a mai zis, dar este una foarte și foarte importantă pentru că obiectivul legislației care prevede susținerea financiară de la buget a activității partidelor politice este de ascoate activitatea partidelor politice din zona obscurului, din zona corupției politicie pentru că finanțarea partidelor politice de la independență încoace a reprezentat cea mai mare prolemă a partidelor politice, a întregii clase politice, dar și a întregii societăți. 

Am spus-o în repetate rânduri în momentul în care un partid politic își finanțează activitatea din bani incerți, atunci nu putem aștepta ca acest partid politic să reprezinte interesele cetățenilor indiferent la nivel local, la nivel național. Noi am pledat în permanență și eu personal chiar îaninte de a mă implica politic pentru elaborarea și adoptarea legislației privind susținerea financiară a activității partidelor politice de la buget ca o condiție absolut necesară pentru transformarea partidelor politice moldovenești în instituții și funcționarea lor ca și instituții, unde deciziile se iau în cunoștință de cauză, unde participarea la procesul decizional este deschis pentru toți membrii și fiecare memebru are, de fapt, o influență egală asupra activității, dar și a deciziillor care se iau în cadrul partidelor politice. Sigur că am sprijinit și promovarea legilației privind finanțarea partidelor politice, dar țin să atenționez că pentru curățrea, dacă vreți, a partoidelor politice sau a activităților partidelor politice nu este necesară doar alocarea surselor bugetare pentru această activitate, dar și crearea condițiilor absolut egale de activitate și acces la finanțarea bugetară pentru toate partidele politice, care participă la alegeri fie locale, fie parlamentare și întrunesc sau pot acumula votul cetățenesc în favoarea programelor și candidaților propuși în acest scrutin. Sigur noi înțelegem sau cel puțin eu înțeleg intenția de a prezerva într-un fel banii bugetari, pentru că sunt banii cetățenilor, dar în aceste situații nu trebuie să cădem în extreme. 

Eu sunt departe de gândul că trebuie să ajungem în cealaltă extremă pentru a parazita sau în situația în care să paraziteze partidele politice pe seama banilor contribuabililor. Dar nici crearea unor obstacole aproape de netrecut pentru o serie de partide politice pentru a avea acces la acești bani. De aceea, poziția noastră este una foarte clară. Cheltuiala banului public trebuie să fie verificată, trebuie să fie controlată și sigur acest lucru trebuie să o facă instituțiile care sunt abilitate prin lege și mă refer în primul rând la Ministerul Justiției și probabil la alte insitutții mandatate de Ministerul Justiției. Sigur că legea finanțării prtidelor politice acreditează și CEC-ul cu o serie de instrumente în acest sens. Doar că lucrurile nu trebuie exagerate și ceea ce ține de parte finanțării private a partidelor politice, probabil trebuie să rămână în continuare în competența probabil a Ministerului Justiiei și a instituțiilor mandatae de Ministerul Justiției, așa cum prevede legea cu privire la partidele politice. În plus, în plus, eu cred că este necesară aplicarea nu doar a practiticilor legislative preluate din unele țări europene, dar și a experienței acestor țări în aplicarea unor prevederi de acest gen și mă refer la aplicarea unor perioe de grație, de grație pentru partidele politice pentru a reuși să se conformeze prevederilor care le impune legislaţia. 

În acest sens ceea ce ar fi un lucru extraordinar, în opinia noastră, ca aplicarea prevederilor ceea ce ține de sancționarea pentru neconformarea rigorilor de control, ca să zic prevăzute de proiectul de regulament, ar fi o perioadă de grație de doi ani penru partidele politice în Moldova așa fel ca să-și creeze și instrumentele necesare, pentru că nu cred că există un partid politic în Moldova la ora actuală care astăzi poate să facă un raport amplu despre toate donațiile și cotizațiile în afara campaniilor electorale. Și asta este realitatea pe care o trăim cu dvs și nu trebuie să ne acundem după deget. De aceea perioada de grație cred că este necesară pentru a avea și instrumentele necesare, dar și pentru a purcede și a reaiza și alte activități pentru ca să ne putem conforma prevederilor acestu proiect de regulament, care din punctul nostru de vedere este unul destul de presant ca să utiizez o noiune mai moale, mai ușoară. Noi într-adevăr am lucrat în cadrul acestor patru partide politice, în cadrul grupului de lucru și așa cum a menționat și doamna Pvlicenco, este o foaie de parcurs care urmează să o realizăm. Dar sper foarte mult că membrii Comisiei Electorale Centrale vor da dovadă de înțelegere a situației și vor răspunde cel puțin pe măsura așteptărilor noastre la solicitările care le-am prezentat și e vom prezenta în continuare. Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Luncari, Secretarul General al Partidului Popular din Moldova: Bună ziua la toți. Vă mulțumim foarte multe pentru că ne-ați onorat cu prezena dvs. Eu doar câteva cuvinte vreau să adug la colegii care s-au expus deja pe arginea acestui regulament. În primul rând vreau să vă spun că pentru Republica Moldova este o noutate ca de la 1 ianuarie 2016 să fie finanțate partidele politice, deci foarte și foarte important. Ce ține de Comisia Electorală Centrală. Noi am studiat împreună acest regulament care iese din legea cu privire la finanțarea partidelor politice și la prima vedere este o intenșție și niște planuri nobile a guvernanților. Dar dacă mai profund să studiem unele articole din acest regulament, ne dăm seama că aici sunt ascunse mai multe pârghii pentru constrângerea oponenților politici sau a partidelor extra-parlamentare. Noi deja știm că guvernarea actuală au fost printre primii care au mărit pragul electoral la 6%, ceea ce este ceva nemaipomenit pentru Europa, nemaivorbind ceea ce se află în alte state. Și acum prin acest regulament, ca şi cum cu o mână se întinde banul, dar pe de altă parte se găsesc pârghii pentru a ne contrânge și o să mă refer la două dintre ele.

În primul rând, conceptual Comisia Electorală Centrală nu este un organ financiar de stat. Noi avem destule organe financiare în Republica Moldova. Este vorba de Curtea de Conturi, este vorba de Inspectoratul Fiscal de Stat, este vorba de Inspecţia Financiară a Ministerului Finanțelor şi altele care în atribuțiile sale au verificarea tuturor alocațiilor de la bugetul de stat. De ce trebuie atunci CEC-ul să verifice veniturile proprii a partidelor politice? Este vorba de donații, este vorba de cotizații și aşa mai departe. Cel mai important este că pe lângă verificări sunt aplicate o sumedienie de sancțiuni care sunt refectate în acest regulament. Una dintre ele, spre exemplu, vă aduc ca exemplu că dacă mai mult de jumătate din membrii partidului politic nu achită cotizațiile într-un singur an sunt eliminați din finanțare de la bugetul de stat. Dar poate astea sunt niște lucruri care țin de statutul sau de chestiunile interne ale unui partid politic. Dar poate este achitarea cotizațiilor în varianta zero, reieșind din criza pe care o avem în Republica Moldova. Poate omul cu suflet susține o forațiune politică, dar nu este în stare să o susțină material?

De aceea nu ar trebui aceste sancțiuni să reflete în regulamentul care va fi adoptat de CEC. Pe lângă toate acestea, o să mă refer și la unele mai mici: rapoarte diferite. Sunt două compartimente foare mari care țin de rapoarte. Partidele politice au nevoie de oameni care să se ocupe de o contabilitate foarte și foarte sofisicată și începând de la organizație primară, rămân cu partidul organului central pentru diferite rapoarte, informaţii și aşa mai departe. Până acum ele erau o dată în an, o dată la jumătate de an și o dată în an, acum ele sunt în fiecare lună pe data de 10 a fiecărei luni trimestriale, simestriale și anual. Iată eu consider și noi, cu colegii noștri, considerăm că anume prin aceste metode se ascunde sau se ascund mai bine zis, unele pârghii pentru a scoate de la finanțare partidele extra-parlamentare.

Ion Hadârcă: Mulțumesc. Dnule Saharneanu, ați participat și dvs la toate.

Valeriu Saharneanu, ex-deputat în Parlamentul Republicii Moldova, membru al Biroului permanent al Partidului Liberal Reformator: Am participat la ședința Comisiei Electorale Centrale care a examinat și a intentat în aplicare acest proiect de regulament și atunci am reușit cu Doamna Pavlicenco cumva să trecem peste acest prag. Deci, nu s-a reușit votarea. Acum cred că CEC încearcă chiar mâine să pună în aplicare acest regulament. Noi zicem că prin aceast procedeu de a finanța partidele se încearcă și punerea în interiorul partidului a unui cal troian prin care să se facă în fel și chip ca să facă viața cât mai dură pentru aceste partide, am în vedere controlul, cși colegii s-au expus, controlul excesiv care se poate face, controlul listelor care se pate face. Dnul Preşedinte al Comisiei Electorale Centrale a spus că odată și odată trebuie să facem cum este în toată lumea: finanțări, control riguros al finanțărilor. Argumentul nostru este că trebuie să facem, dar trebuie să avem în vedere că Republica Moldova este un stat captiv și nicăieri în altă parte nu se întâmplă lucrurile așa cum se întâmplă în Republica Moldova. Ca unor partide să li se creeze condiții, altor partide de către instituțiile și autoritățile guvernamentale, altele să fie supuse unor reguli foarte rigide. 

Contraargumentul nostru la această dorință a lui dnul Ciocan de a face cât mai repede să ne europenizăm pe acest domeniu a fost dacă anul trecut dânsul lua măsuri și acțiuni în vederea contracarării unor distorsionări foarte dure și vădite a campaniei electorale poate azi noi nu aveam în Parlament cele trei partide care au primit finanțări excesive și masive din altă parte. Partidele care au făcut abuz în campaniile elecotrale, abuz văzut de la toate distanțele și dacă erau scoase din cursa electorală aceste partide, poate acum ele nici nu-și mai aveau rolul de factori de criză acum în Republica Moldova timp de un an de zile, că vedeți că nu s-a mai încheiat procesul, din 30 noiembrie nu s-a ncheiat nii până acum. Degrabă suntem în 30 decembrie 2015 și asta este. Autoritățile de reglementare trebuie să țină cont și de factorii care pot crea distorsionări a unui regulament care în fond este trebuie luat de bună de bună credință. Dar atunci când vine vorba de finanțare privată lucrul asta trebuie să fie cu mare atenție examinat și asta este de fapt motivul pentru care v-am chemat aici și să vă informăm că patru partide nu sunt de acord cu această procedură care noi o considerăm excesivă.

Vitalia Pavlicenco: Și eu am de adăugat ceva, dacă se poate. Scurt. Nu destul că în Republica Moldova de multe ori sau chiar de cele mai multe ori legile sunt de fapt aplicate prost pentru că se formează acte subsecvente menite să aplice legile care, de fapt, deturnează esența și conceptul legii. Iată acesta este și cazul regulamentului draconic pentru că legea privind finanțarea partidelor politice care a fost recent modificată nu prevede ca CEC-ul să se ocupe de finanțarea privată așa cum își propune CEC-ul prin acest regulament. Dnul Ciocan ne-a spus în cadrul discuției că el a fost cel care a luptat ca banii de la buget să vină și la partidele extra-parlamentare, pentru că inițial partidele parlamentare vroiau ca banii de la buget să se dea doar la partidele parlamentare. 

Dar ce folos că le dau și la partidele extra-parlamentare dacă inițiază acest regulament care este o abatere de la lege și prin care vor iarăși nu să regementeze, ci să ucidă partidele extra-parlamentare. De asemenea, partidele care sunt prezente aici nu au somații, prezintă mereu rapoarte în instituțiile statului, deci toată activitatea este în regulă, iar cât privește practica ce dorește a se fi instituită este ca partidele extra-parlamentare să fie trasformate într-o rețea de contabili care de fapt să nu permită în acest fel ca partidele să se ocupe de activitatea lor politică principală. Spre deosebire de partidele extra-parlamentare, în care activează oameni care donează, cotizează cum vor, partidele parlamentare au miniștri, adjuncți de miniștri, funcționari publici, consilieri foarte mulți, care de fapt nu fac activitate conform misiunii lor, dar fac activitate de partid și în felul acesta desigur că ei pot să-și aibă infrastructura pe baza statului, parazitând pe banii statului pe care îi primesc ca salariu și în felul acesta ei își pot permite. Dar misiunea este de a distruge partidele extra-parlaamentare, pentru că ultimele alegei parlamntare au fost frudate, că partidele exra-parlamentare au avut voturi mai multe decât cele oficiale și din cauza acestui lucru se încearcă pe altă cale să fie ucise aceste partide. 

Și încă ceva, dumneavoastră cunoașteți ca presă câte zeci de milioane au fost cheltuite care nu au trecut prin evidența partidelor de către partidele parlamentare corupte în alegeri. Nimeni nu a luat măsuri. Nimeni nu a făcut nimic nicicum. Acele cadouri care au fost date în alegeri de către partidele cu mari posibilități de a deturna banul public și de aceea nu este siguranța că CEC-ul aplică legislația, regulamentele în mod egal, echitabil față de toate partidele. De aceea noi batem colpotele, cum s-ar zice, pentru că în Republica Moldova de fapt vrea să se ucidă pluralitatea, pluralismul politic.

Ion Hadârcă: În fond, acesta este punctul nostru de vedere. Impresia generală, dacă îmi permiteți mie un mic comentariu, este că sub apele tulburi care se întâmplă acum în Republica Moldova provocată de către partidele parlamentare, printre altele, o criză politică proundă, la care ar trebui să răspundă așa ziii pro-europeni, care au băgat milioane în campania precedentă și în fond nu s-au descurcat cu situația dată. Apropo, este tot un semn de întrebare cu privire la finanțarea partidelor politice sub semnul acesta s-a creat, s-a încercat ca să se treacă așa, pe lângă opinia publică un proiect de regulament foarte și foarte important pentru democratizarea vieții partidelor politice. Faptul că am luat atitudine nu înseamnă o tendință de a ne proteja pe noi înșine, nu doar aceasta înseamnă. Dar înseamnă intenția de a atrage atenția opiniei publice, de a se dezbate pe larg acest subiect și până la urmă de a ajunge la un compromis care ar stisface toate părțile. Mulțumesc. Acum întrebări.

Jurnalist: În opinia dumneavoastră care ar fi modelul optim de finanțare a partidelor astfel încât să nu fie situația când acestea devin paraziți sau să evităm situația când acestea devin finanțate în ajun de alegeri? În sens că să nu fie finanțate doar partidele care ...

Ion Hadârcă: Noi avem partide oligarhice.

Mihai Godea: Ca să fie clar pentru toată lumea: partidele sunt finanțate în condițiile legii în dependeță de numărul de voturi care le iau în alegerile locale și parlamentare. Deci se cumulează numărul de voturi pe care le iau partidele și în dependență de aceasta se alocă bani. Deci partidele care nu participă la alegeri, care nu acumulează voturi la alegere, respectiv nu pot beneficia de finanțare de la buget. Deci nu orice partid așa-numite parazitare pe care le-ați numit dumneavoastră pot beneficia de banii de la buget.

Vitalia Pavicenco: Dar trebuie să se respecte regulamentul în partea finanțării private și ele.

Mihai Godea: Dar trebuie să se respecte regulamentul pe partea finanțării private așa cum arată acest proiect de regulament la ora actuală. Ideea noastră, ca să răspund la întrebarea cum trebuie să arate un regulament ideal sau ...Sigur, dacă legea îi dă Comisiei Electorale Centrale abilitatea să verifice cum se cheltuie banii de la buget, da, asa să o facă. Asta să o facă. În rest, ceea ce ține de finanțarea privată sunt alte instituții ale statului care au abilitatea să verifice, să monitorizeze, să aplice sancțiuni etc, etc. Pentru că, eu cred că instituțiile astea au foarte mult de lucru, mai ales cu partidele parlamentare. Pentru că aici e paradoxul. Aici e paradoxul: partidlee extra-parlamentare beneficiazăfoarte rar de donații din mediul privat și sigur partidele extra-parlamentare în condițiile politice ale Republicii Moldova nu-și pot permite luxul să pună pe toate gardurile listele de membri pentru că avem o realitate care este. Eu cred că instituțiile statului ar trebui să se orienteze spre finanțările private ale partidelor parlamentare, să încerce să facă regulă acolo. Acolo sunt mulți bani alocați. Și după care, noi suntem de acord să stăm la coada priorităților lor în partea de finanțare privată.

Vitalia Pavlicenco: Eu aici aș adăuga doar două fraze. Prima. În cadrul discuției cu domnul Ciocan el a acceptat că finanțarea privată cotizațiile și donaţiile a devenit nu trebuie să fie interdependente. Adică fiecare merge pe linia sa. Ei au încercat să le lege, să le coreleze în felul acesta ca să poată să exerciteze acest control inadecvat. Și al doilea lucru, ceea ce a spus domnul Godea, ce a propus legat de perioada de grație, ei pot aplica eventual controlul de la ianuarie în privinţa banilor alocaţi de la buget, dar nu în privința finanțării private cred că ar fi bine să se dea perioada de grație, pentru că ea în primul rând nu-i prevăzută în lege și ea trebuie reglementată în lege și în al doilea râd pentru că trebuie să schimbe puțin situația în Republica Moldova care este o situație dezastruoasă și folosită în felul acesa pentru a efectua controlul abuziv privind finanţarea privată, de a controla activitatea partidelor extra-parlamentare ca alternativă politică.

Jurnalist: [Indescfrabil]

Mihai Godea: Nu e vorba de plafonare. E vorba de fapul că obligă partidele politice să colecteze cotizații de la cel puțin jumătate din membri. Dar eu vă aduceam un exemplu, ca să vă fie clar. De exemplu se formează Partidul Pensionarilor, da? Practic toate statutele, la toate partidele politice, în statut se prevede posibilitatea de scutire a cotizațiilor. De obicei pensionarii, neangajații în câmpul muncii, studenții, deci cei cu venituri foarte, foarte mici. Și așa cum se crează un Partid al Pensionarilor și toți membrii nu pot plăti cotizația, cum se conformează oasemenea formațiune politică prevederilor reguamentului? În condițiile în care noi suntem cea mai săracă țară a Europei, da? Noi ce o să încercăm să facem contabiliate și să achităm zero cotizație numai ca să arătăm Comisiei Electorale Centrale ca să arătăm că de fapt oamenii sunt vii? Care este interesul CEC-ului, să vadă câți membri are partidul politic sau câți bani are partidul politic? Mi se pare că a doua parte. Că asta este important, nu câți membri are partidul politic. Iată unde am semnalat noi problema și unde vrem noi să atragem atenția opiniei publice.

Vitalia Pavlicenco: În privinţa plafonării, da, sunt prevăzute plafoane. Astea sunt la fel discutate. Problema însă este că atunci când partidele extra-parlamentare prezintă listele cine cotizează, cine donează, listele astea ajung unde? Și la patronii politici a celor care sunt la Ministerul Justiției, a celor care sunt la CEC că doar CEC-ul este format doar din membrii propuși de partidele parlamentare. Și în felul acesta oi nu avem necesitatea și nici nu ne propunem să controlăm listele membrilor partidelor parlamentare, dar partidele parlamentare, liderii lor pot controla absolut activiatea partidelor extr-parlamantare și aplica pârghii de șantaj, de persecutare şi aşa mai departe. Deci asta este problema foarte gravă, mai ales că noi de exmplu Partidul Naţional Liberal am avut foarte multe conferințe de presă și din 2009 am tot arătat cum sunt persecutați, excluși de la serviciu și acum avem cazuri când cineva a văzut că cineva candida, o persoană pe lista partidului nostru, dar lucrează la stat, el își face misiunea ca lumea, și iată el este mereu presat ca să plece din funcție. Adică ăsta este pericolul, că nu este asigurată securitatea, intangibilitatea membrilor partidelor extra-parlamentare.

Ion Hadâră: Canibalismul politic este un fenomen foarte răspândit în societatea noastră și aici sunt ascunse mecanisme care pot stimula și mai departe acest canibalism politic realmente. Atunci când CEC-ul să zicem vrea să-și aroge sancționarea, chiar eliminarea din curse a unui partid doar din simlul motiv că e nu a prezentat la timp listele înnoite ale partidului, iertați-mă, asta înseamnă să iei la bani mărunți partidele politice. Și invers, nu răspunde proiectul la o întrebare fundamentală, dacă un partid este dovedit că este corupt, sau liderul său, ce face CEC-ul, cum reacționează?

Vitalia Pavlicenco: Occidentul exclude asemenea partide din listă.

Ion Hadârcă: Și definitiv ar trebui să fie. Deci sunt chiar o serie de întrebări foarte importante care noi le-am ridicat și bineînțeles le vom promova și în continuare și vom vrea să fie lumină în toate aspectele.

Vitalia Pavlienco: Noi am avut dosare împoptriva Comisiei Electorale Centrale și împotriva Ministerului Justiției și chiar le-am câștigat. Vom merge în instanță și pentru aceasta și ei trebuie să știe să respecte legea și să nu facă abateri de la legea adoptată de legislativ.

Jurnalist: Dacă puteți să ne spuneți cum vedeți dumneavoastră evoluția acestor mișcări politice, vom avea Guvern format, vom avea alegeri anticipate?

Vitalia Pavlicenco: Eu de exemplu pot să vă spun scurt că nouă ni se pare că vom avea Guvern, vom avea chiar și Președinte. Aceste sunt jocuri politice, care nu sunt prea oneste în Republica Moldova cu acești traseiști. Pe de altă parte însă noi nu mai trebuie să avem un partid al comuniștilor. Era bine dacă întreg Partidul Comuniștilor trecea la unul dintre partidele parlamentare care se pretind a fi pro-europene, dar nu sunt.

Mihai Godea: În frunte cu Voronin, da?

Vitalia Pavlicenco: Da, în funte cu Voronin. Asta era lucrul cel mai bun. Dar în rest sunt jocuri politice, sunt probabil aplicate acţiuni de șantaj, toți cei care au tecut de la comuniști cred că au și ei niște problemuțe, au probleme. Vom urmări situația, dar credem că alegeri anticipate nu vor fi. Premier va fi și Preşedinte va fi. Acum urmează ce va fi după aceasta dacă Republica Moldova va merge în continuare în beznă sau se va găsi totuși voință politică petru a aplica Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.

Ion Hadârcă: În orice parte proastă există și o parte bună. Acum urmează să vedem dacă această parte bună va fi și în folosul cetățenilor și a cursului european al Republicii Moldova.

Mihai Godea: Da, se pare că în zilele următoare vom vedea fumul alb care va curge prin coșul Parlamentului. Cineva o să iasă la balcon și o să declare ... Asta este, spunea cineva din colegi, doamna Pavlicenco paremi-se sau domnul Președinte Hadârcă, că nu s-a încheiat procesul din 30 noiembrie anul trecut. Au nu doar posibilitatea, dar responsabilitatea de a încheia procesul postelectoral din anul trecut, să-și asume responsabilitatea pentru tot ce se întâmplă în țara asta pentru că pentru asta i-au votat cetățenii, care conștient, care inconștient, dar ...

Ion Hadârcă: Vă mulțumim, Crăciun fericit în continuare.