Ai copii acasă? Privesc.Eu înregistrează lecții video cu cei mai buni profesori din Moldova. Le organizăm și publicăm pe Învaț.Online.

Președintele României, Klaus Iohannis: Bună seara!
Discuțiile în cadrul Consiliului European au fost de data aceasta foarte dificile. Am discutat două subiecte extrem de importante pentru viitorul Uniunii Europene – statutul Marii Britanii în Uniunea Europeană și criza migrației.

În primul rând, s-a ajuns la un acord privind relația dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană. Obiectivul major al liderilor a fost păstrarea unității Uniunii Europene. Au fost negocieri intense și foarte complexe. Vreau să subliniez că pachetul adoptat azi va intra în vigoare numai dacă Marea Britanie va confirma oficial, pe baza unui rezultat pozitiv la referendum, că își păstrează statutul de membru al Uniunii Europene.

În ceea ce privește poziția României, am susținut că trebuie să evităm fragmentarea Uniunii Europene. Este interesul României să fie membră a unei Uniuni Europene puternice, integrate, bazată pe respectul principiilor și valorilor sale fondatoare. Din acest punct de vedere, menținerea conceptului de uniune tot mai integrată, ever closer Union cum se numește, este esențial. Pentru România, subiectul – beneficiile sociale și libera circulație a lucrătorilor – a avut o importanță majoră. Am cerut ca acordul să respecte deplin drepturile cetățenilor români care lucrează în Marea Britanie, dar și pentru cei care lucrează în alte state ale Uniunii Europene.
Prin adoptarea Deciziei liderilor am decis crearea a două mecanisme. În primul rând, prin modificarea ulterioară a legislației europene, Marea Britanie va putea beneficia de un mecanism de salvgardare care va limita accesul cetățenilor Uniunii Europene la o categorie restrânsă de prestații sociale necontributive, prestații specifice numai pentru Marea Britanie. Mecanismul este nediscriminatoriu, aplicabil tuturor cetățenilor Uniunii și are un caracter excepțional. Va putea fi aplicat pe o perioadă limitată de timp de maxim șapte ani.

Cetățenii români care lucrează deja pe piața muncii în Marea Britanie, atenție, foarte important, nu vor fi afectați de mecanism.

Acesta privește doar eventualii lucrători care vor intra pe piața muncii din Marea Britanie după intrarea în vigoare a mecanismului. Dar și aceștia își vor recupera accesul la aceste prestații gradual, pe parcursul unei perioade de patru ani. Noi ne-am implicat foarte mult în această chestiune și suntem foarte bucuroși că negocierea a dat acest rezultat. Cel de al doilea mecanism va permite Marii Britanii să indexeze alocațiile pentru copiii rămași acasă ai lucrătorilor din alte state membre ale Uniunii. Și în acest caz, decizia are un caracter nediscriminatoriu și ține cont de diferențele dintre statele membre. Marea Britanie va putea aplica indexarea pentru cererile de alocații care vor fi prezentate după intrarea în vigoare a mecanismului. Este important că pentru lucrătorii Uniunii Europene stabiliți în Marea Britanie care primesc deja alocații pentru copiii rămași acasă, indexarea se va putea aplica doar începând cu anul 2020. De asemenea, este foarte important de știut că aceste reglementări nu intră automat în vigoare, ci vor fi supuse încă unui proces legislativ. Un element foarte important este faptul că mecanismul de indexare nu va fi extins de la alocațile pentru copii către alte prestații sociale. Doresc să subliniez că România a obținut în cursul negocierilor amendarea textului deciziei prin care solicitările de restricționare ale liberei circulații a persoanelor, în conformitate cu articolul 45 al Tratatului Uniunii, vor trebui să fie făcute pe baza unor justificări solide. Este un lucru foarte important fiindcă astfel vor fi evitate situații în care se ia o decizie pur politică, fără o motivație foarte serioasă. Vreau să subliniez că România a obținut acest lucru prin negocieri foarte aplicate și foarte bine pregătite, altfel decât alții care au vorbit poate un pic mai mult și au obținut poate ceva mai puțin.

Referitor la criza migrației, cel de-al doilea subiect major de pe agenda discuțiilor noastre în cadrul Consiliului European, s-a făcut o evaluare a implementării măsurilor deja agreate la nivelul Uniunii.

În dezbatere, o atenție aparte a fost acordată relației cu Turcia în chestiunea gestionării fluxurilor migratorii către Uniune. S-a insistat asupra implementării Planului de Acțiune Uniunea Europeană-Turcia. S-a decis ca o analiză detaliată asupra pașilor care trebuie realizați în continuare să fie făcută cu prilejul unui Summit Uniunea Europeană-Turcia, care, probabil, va avea loc la începutul lunii martie.

Un alt subiect important al discuțiilor a fost legat de recenta decizie a Austriei de a introduce cote maxime zilnice, măsură care a luat prin surprindere atât statele membre ale Uniunii, cât și cele terțe, aflate pe traseul fluxurilor migratorii din zona Balcanilor de Vest. În acest context, au fost evocate posibilele implicații ale acestei decizii asupra țărilor de pe rută, în special asupra Greciei. Și acest aspect va fi analizat cu ocazia Summitului de la începutul lunii martie.

Am reiterat că România este parte a soluției la această criză. De asemenea, am subliniat că ne menținem poziția potrivit căreia trebuie abordate cauzele profunde ale migrației și nu doar să încercăm să combatem efectele acesteia. De aceea trebuie să ne concentrăm pe implementarea deciziilor deja agreate la nivel european pentru combaterea migrației ilegale, pe protejarea eficientă a frontierelor externe ale Uniunii, unde România are un rol activ, dar și pe cooperarea cu statele de origine și statele de tranzit.

De asemenea, am pledat pentru necesitatea menținerii integrității Spațiului Schengen, una dintre cele mai importante realizări ale integrării Uniunii. 

Un alt punct în cadrul discuțiilor a fost situația politică, de securitate și umanitară din Siria. Au fost condamnate atacurile îndreptate împotriva civililor și s-a subliniat importanța măsurilor de consolidare a încrederii derulate sub coordonare ONU, inclusiv accesul la ajutorul umanitar și respectarea armistițiului. De asemenea, s-a discutat despre recentele evoluții încurajatoare din Libia.

În timp ce am negociat aici, la Bruxelles, toate aceste lucruri, în spațiul public de acasă, din România, a apărut o îngrijorare, o preocupare legată de o afirmație pe care am făcut-o în legătură cu o posibilă evacuare a unei televiziuni.

Am făcut această afirmație miercuri fiindcă atunci evaluarea mea a fost că este posibil ca, prin acțiunea așa cum a fost ea concepută, să fie afectată libertatea de exprimare, libertatea presei.

Acest lucru mi s-a părut că trebuie atenționat. Ulterior, am aflat că această afirmație a mea, care a vrut doar să atragă atenția că este posibil să fie afectată libertatea presei, a fost interpretată în foarte multe feluri. Poate și datorită faptului că m-am exprimat foarte succint. Din acest motiv vreau să fac câteva precizări.
S-a vehiculat ideea că mi-aș fi schimbat abordarea, că aș fi apropiat de acest trust de presă, de această televiziune. S-au făcut fel și fel de supoziții că aș fi mai puțin atașat de statul de drept. Toate aceste speculații sunt fără nici un fel de suport real. Eu sunt convins că România este un stat de drept, va rămâne un stat de drept și voi lupta pentru ca România să rămână un stat de drept.

Este evident, și am spus acest lucru de nenumărate ori, că o decizie judecătorească trebuie aplicată. Nu există niciun fel de discuție aici. În același fel însă sunt ferm convins că dreptul la liberă exprimare, dreptul la informare și libertatea presei sunt dintre cele mai valoroase bunuri câștigate la Revoluția din decembrie 1989. și cred că oricând apare posibilitatea ca acestea să fie suprimate, nu neapărat dintr-o intenție, dintr-o abordare stângace câteodată, acest lucru trebuie atenționat.

Eu nu sunt apropiat de această televiziune, de acest trust de presă. Poate unii sau alții își amintesc că, dimpotrivă, în campania din noiembrie – decembrie 2014, în campania media care s-a purtat, accentele au fost tocmai de altă natură.

Nu există niciun fel de intenție din partea mea, nu a existat și nu are de ce să existe, să apăr pe cineva în fața legii. Eu vreau să se impună legea și sper că prin aceste câteva precizări am lămurit un pic mai bine situația. În același context, vreau să spun că am înțeles foarte clar mesajul pe care l-am primit via Facebook.
Vă mulțumesc!”

Citate Video