Marin Ciobanu, administrator al Zonei Economice Libere Bălți: 

Stimați membri ai mass-mediei, deci în primul rând vreau să vă mulțumesc pentru faptul că ați dat curs invitației noastre. Din start vreau să vă zic că o să avem un subiect foarte important, n-o să fie o exagerare dacă o să zic că în principiu este o filă nouă de dezvoltare economică și industrială a Republicii Moldova cu aceste două investiții despre care am să vă vorbesc și de ce anume aceste investiții sunt de 60 de milioane care urmează a fi startate în luna martie și aprilie, deci sunt importante și prin faptul că noi astfel de investiții în ultimii șase ani avem numai trei în așa maștab în așa volum, deci vorbm de Compania Gebaurd, Draexlmaier și La Trimeta Cave, deci investiții care au fost realizate de Grenfield și au fost realizate la fel în Zona Economică Liberă Bălți și a patra investiție care o fost atrasă în ultimii șase ani deci a fost investiția de la Edineț unde s-a construit o fabrică de procesare a merelor și producerea sucurilor. Mă bucur foarte mult că am reușit după mai mulți ani de tratative în primul rând cu Sumitomo după doi ani deci noi am reușit să convingem această corporație și în acest an deci ei vor începe investiția. 

Noi anual atragem investiții în jur de în ultimii ani deci constatăm o descreștere a volumului de investiții atras în Republicii Moldova, dacă vorbim în ultimii ani de exemplu în 2013, per ansamblu toată țara a atras 144 de milioane, și vă dați bine seama deci șaizeci și ceva de milioane de dolari sunt niște investiții foarte foarte mari la nivel de țară. Prin ce sunt importante aceste două investiții care urmează a fi realizate? deci în primul rând vorbim de o extindere a companiei Draexlmaier, care deja la Bălți a creat peste trei mii de locuri de muncă, locuri de muncă bine plătite, deci vorbim de salariu mediu de circa 6800 de lei, la această companie Draexlmaier, lucrează oameni din șase raionae, din satele care sunt în imediata apropiere a municipiului Bălți, deci în principiu sunt investiții realizate acolo unde locuri de muncă sunt cel mai mult întrebate, adică în satele Republicii Moldova. 

Este importantă această investiție, extindere și prin faptul că de exemplu dacă vorbim de compania Draexlmaier, dacă nu vă supărați eu careva cifre, că nu le-am învățat pe de rost, am să trag cu ochiul în notițele care mi l-eam făcut. Draexlmaier, în primul rând este un concern mare, deci are peste o mie de furnizori și peste o sută de clienți deci uzine producătoare de automobile. Și când vorbim de uzinele producătoare de automobile, am să dau citire la careva modele de automobile: Audi, BMW, Bugatti, Cadillac, Masserati, Porsche, Maybach și VW. La nivel de concern, această uzină, această corporație are 62 de fabrici și 55 mii de angajați. Deci compania Draexlmaier în afară de cablaj, componente electrice și cablaj deci produce și sisteme de bomi, la nivel de cifre de afaceri deci această corporație are un rulaj de patru miliarde de euro, vă dați bine seama deci vorbim de mai mult de trei bugete ale Republicii Moldova. Dacă vorbim de a doua companie, este poate chiar și mai importantă decât compania Draexlmaier, vorbim de compania Sumitomo, deci compania Sumitomo la nivel de grup angajează 1,5 mln de lucrători și ca să avem pentru comparație, deci corporația Sumitomo deci are un rulaj la cifra de afaceri de 288 miliarde de euro, este ceva enorm, incredibil de mare, o corporație foarte mare, deci asta ar fi vre-o două sute și ceva de bugete ale Republicii Moldova. Este interesantă această corporație pentru Republica Moldova și va da multe posibilități și prin faptul că acest concern are peste o sută de direcții de busines, deci ei au busines în industria chimică, industria sticlei, industria constructoare de mașini, construcții, finanțe, au o sumedenie de bănci, corporații în domeniul asigurărilor, deci numai sectorul automobilistic are o cifră de afaceri de peste 20 miliarde de euro. 

După cum și spuneam, deci aceste companii vor starta în anul acesta investiția, de pe urma investiției Drexalmaier vor profita raioanele din imediata apropiere, aici vorbim de Râșcani, Drochia, Glodeni, Fălești, Sângerei și Florești. Dacă vorbim de investiția care va fi realizată în subzona Orhei, deci vor profita raioanele din imediata apropiere, aici vorbim de Telenești, Călărași, Strășeni, Rezina, Criuleni. Este îmbucurător și faptul că de când s-au creat toate Zonele Economice Libere de prin anii 1997 când au fost deschise primele Zone Economice Libere s-au creat până la ziua de azi per ansamblu toate zonele, circa șase mii de locuri de muncă, dintre care trei mii sunt la noi în Zona Economică Liberă create, iar de pe urma acestor investiții vor fi create alte șase mii de locuri de muncă și dacă vorbim mai concret, deci compania Draexlmaier urmează să construiască o fabrică de 27 de mii de metri patrați, deci practic va fi o fabrică de trei ori mai mare decât cea existentă, cu un volum de investiții de 31 milioane de euro, deci aici vorbim de construcția halelor propriu-zise care va costa douăzeci și ceva de milioane și echipamentul de 12 milioane, deci vorbim de o investiție de 31-33 de milioane de euro și crearea ulterioară a 2500-3000 locuri de muncă. 

Dacă vorbim de compania Sumitomo, deci la fel, deci investiția este pe "grenfield", pe teren curat, investiția se ridică la o cifră de 29 milioane de euro, 17 în construcția halei de circa 30 mii metri patrați și 20 milioane va fi echipamentul care va fi important pentru funcționarea acestei întreprinderi și cu crearea a circa 3200 de locuri de muncă. Eu mă bucur foarte mult că noi am reușit totuși aceste investiții să le ancorăm în Republica Moldova, fiindcă nu este un secret pentru nimeni, este o situație mai dificilă în Republica Moldova și chiar acuma când am fost în data de 23-26 februarie aflându-mă la aceste companii, ambii reprezentanți mi-au zis că este foarte dificil acuma de convins și producătorii de automobile, fiindcă nu am să zic care din acești conducători a corporației cu care m-am văzut, dar unul dintre ei mi-a zis, uite noi participând, fiindcă corporațiile ăstea Draexlmaier, Sumitomo, furnizori de componente automobilistice ei participă la tendere, deci, VW, Porsche face tender cine livrează cutare produs pe o perioadă de 10 ani. Deci au fost cazuri, mi-au zis acuma când ei au câștigat tenderul și clienții lor producători de automobile, când au văzut că fabrica urmează a fi construită în Moldova, pur și simplu au zis că nu, noi renunțăm la, cel puțin pe componenta asta noi nu conlucrăm cu voi. Și domnii de la Draexlmaier mi-au zis că Marin, dacă noi am fi acuma la începuturi, noi n-am investi în Republica Moldova fiindcă istoria cu miliardul și tot ce se întâmplă la voi în Republica Moldova este o defavoare la ziua de azi.

După cum spuneam, deci urmează să se realizeze aceste investiții, deci în principiu deciziile sunt luate deci compania Draexlmaier deja a identificat antreprenorul general care urmează să construiască fabrica la Bălți și astăzi în 29, deci compania Sumitomo, are deadline pentru companiile constructoare de uzine să selecteze deci cine va fi antreprenorul general. În afară de aceasta am convenit cu conducătorii acestor întreprinderi, deci trebuie să scot în evidență și faptul că avem o colaborare foarte bună, la cel mai înalt nivel, deci vorbesc aici de Consiliul de conducere, vicepreședinți și chiar când este necesar, în momente mai stringente, chiar și cu domnul Fritz Draexlmaier, cum a fost de altfel istoria cu Vinăria din Vale, deci trebuie iarăși să amintesc că această investiție, extindere a companiei Draexlmaier a fost în regim de așteptare de peste 3 ani, deci ei demult au vrut să facă această extindere în Republica Moldova, inițial prin 2012 au luat o sută de milioane de la BERD și trebuia o investiție să fie realizată în Moldova și câteva extinderi în România și dat fiind faptul că atunci a fost problemă cu Fisc-ul ei au renunțat la Moldova. A fost foarte greu să-i menținem, deci din septembrie și până acuma deci practic noi ne-am luptat pentru această investiție fiindcă pe ordinea de zi era Serbia și Moldova. Deoarece au fost problemele pe care nu vreau acuma mult să le descriu dar au fost problemele cu Vinăria din Vale, deci dumnealor problema Vinăriei din Vale a fost discutată și la boardul BMW-ului și a fost foarte greu de convins deci eu le-am arătat că această problemă în principiu este soluționată în ceea ce ține cu Vinăria din Vale și aici iarăși cu regret trebuie să constatăm că n-a fost soluționată datorită implicării Guvernului sau a politicienilor dar a fost soluționată această problemă datorită Hotărârii de Guvern al Ucrainei, care în data de 17 mai 2015 deci a adoptat o Hotărîre de Guvern să fie interzis tranzitul de spirt din Republica Moldova spre Bulgaria. Astfel deci băieții care procesează cozi de sfeclă, că vorba moldovenilor și a domnului Sturza de la nord, în principiu li s-a închis această cale de export a acestui spirt. 

Nu vreau acuma să intru în prea multe detalii, poate o să puneți și dumneavoastră întrebări, deci cum spuneam așa s-au așezat astrele ca anume în acest an avem aceste investiții dar o investiție de felul ăsta deci dacă facem un mic calcul, vine o dată la doi ani, numai investiția. Și eu zic că este un noroc pentru Republica Moldova și o pornire nouă cu aceste două investiții și încă două lucruri foarte importante care le-am abordat în discuție cu conducătorii acestor corporații: în primul rând am convenit ca în 4-5 luni, mai spre toamnă, undeva în luna septembrie să organizăm un forum și pe de-o parte și pe de altă, adică mă refer și din partea companiei Draexlmaier și a companiei Sumitomo ca ei având relații fără dor și poate foarte bune cu furnizorii lor, spuneam peste o mie de furnizori, să încercăm să aducem 30-40 de companii, eu am vrut mai rapid, am vrut să forțez nota pentru luna mai, ei au zis că Marin, până când așteptăm, Guvernul vostru face mari promsiuni, vor fi reforme vor fi schimbări și poate până în octombrie dacă Guvernul va avea o încredere mai mare, atunci noi vom încerca să aducem careva furnizori de-ai noștri. Compania Coroplast de exemplu, cu care noi suntem în discuții, este un furnizor al companiei Draexlmaier, cu ei suntem în discuții de un an de zile, din păcate nu se leagă aicea puțin cu construcția halelor fiindcă compania Coroplast este gata să facă o investiție foarte mare dar așteaptă să aibă un dezvoltator, adică o companie internațională sau Guvernul să le să găsească un mecanism ca să le construiască circa 9 mii de metri patrați, această investiție este planificată pentru Căușeni, deci dumnealor s-au decis pentru Căușeni, chiar au fost acum recent în vizită și Ministerul Economiei au dat un comunicat, ei au venit în principiu să semneze contractul dar din nefericire noi nu am putut să le dăm soluția ca să le construim această hală. 

În afară de aceasta, al doilea subiect foarte important care a fost abordat în discuțiile cu conducătorii acestor corporații deci am venit cu propunerea ca să găsim niște mecanisme să antrenăm companiile autohtone în conlucrarea mai intensivă cu aceste corporații, fiindcă când vorbim de aceste companii, ei nu numai că dechid locuri de muncă, aduc tehnologie nouă, know-how, schimb de exeperință, lumea pleacă la stagiere în diferite țări, deci ei mai au și conlucrarea cu companiile autohtone și aicea poate dau câteva exemple. De exemplu compania Draexlmaier conclurează cu peste 80 de companii autohtone, aici vorbim de companii de transport de călători, de companii de transport de mărfuri, servicii de brokeraj, alimentație publică. Studiile economice arată sau demonstrează că un loc de muncă creat în Zona Economică Liberă generează, crează încă 2,5 locuri în sfera serviciilor. Dacă facem un calcul vedem că datorită acestor șase mii de locuri de muncă care urmează a fi create, vor fi indirect, încă cel puțin 15 mii de locuri de muncă, deci vorbim ca și efect de creare a locurilor de muncă de circa douăzeci și ceva de mii de locuri de muncă numai de pe urma acestor două investiții. 

De aceea pe această cale deci le-aș sugera și Guvernului și Ministerului Economiei să se concentreze mai mult pe atragerea a astfel de corporații, fiindcă noi dacă reușim măcar câte o companie de talie mondială să atragem în Republica Moldova, în afară că avem posibilitatea să ieșim pe piețe internaționale, deci avem încasări la bugetul de stat. Numai la ziua de azi, compania Draexlmaier lasă în regiune 400 milioane de lei, dintre care, peste 80 milioane sunt încasări la Bugetul de Stat, deci vedeți că sunt 4 milioane de euro pe care noi le avem plăți direct la Bugetul de Stat, nemaivorbind de efectele pe orizontală care au loc ca urmare a acestor investiții, deci crește puterea de cumpărare a regiunii per ansamblu, deci profită întreprinderile mici și mijlocii din regiune, fiindcă există bani, consumatorul, adică muncitorul merge și generează alte produceri, consumuri. 

Constat cu regret anume că de ce spun că ar fi bine să se orienteze pe atragerea de investiții și mai puțin cu trîmbițală, fiindcă am constatat cu regret, aflându-mă în Germania deci dacă nu greșesc în 24 sau în 25 a fost creat așa-numitul parc la Cahul, am să vă zic de ce este regretabil ce s-a întâmplat cu acest parc de la Cahul. Nu am să mă opresc mult, dar trebuie să scot în evidență și acest fapt. Deci Parcul Industrial de la Cahul, ei se chinuie de un an și jumate să-l creeze, în principiu acolo este o înlăturare ilicită dacă doriți, fiindcă au identificat un SRL cu 5400 de lei și i-au transmis practic 5,9 hectare cu toate construcțiile pe 30 de ani, fără nici o obligațiune, deci în principiu acesta este un furt în sec. XXI. Anul trecut mi-a reușit să blochez acest parc, deci la ultima ședință a Guvernului Gaburici, cine dorește poate să verifice, pe lista adăugătoare a fost adăugat acest subiect de creare a Parcului Industrial Cahul, ulterior eu am mers la câțiva consilieri a domnului Gaburici, le-am arătat că am avut contractul în mână și vă zic acuș de unde am ajuns noi să am eu această informație, deci noi acum doi ani am început să mergem și la sud, pentru că ne dăm bine seama că trebuie să avem o abordare sistemică de dezvoltare, să nu avem numai dezvoltare la nord, deci ne-am pus ca scop să dezvoltăm ceva și la sud fiindcă sudul rămâne subdezvoltat, am mers acolo cu compania Nexan, am mers la sud cu compania Fugikura și consiliul raional dispunea de 5,9 hectare, deci trebuie să fie construită  fabrica de brînzeturi, ea n-a fost dusă până la capăt această construcție și s-au arătat interesate aceste corporații, noi identificam modelul, fiindcă terenul era de stat, a consiliului raional, după câteva vizite, deci băieții de pe loc au văzut că este acest interes sporit, au făcut tot posibilul și imposibilul ca să se adreseze la conducerea raională ca să ia acest teren. 

După ce am prezentat informația domnului Gaburici, i-am arătat contractul că nu există nici o obligațiune din partea acestui SRL, un SRL care a fost creat peste noapte. Domnul Gaburici atunci chiar dacă această Hotărîre de Guvern a trecut în ședință de guvern, dumnealui a refuzat să semneze această Hotărîre de Guvern și ne-a dat atuncea asigurările că în contract era stipulat că dacă compania Sud Invest Capital, dacă timp de un an și așa stă în contract scris dacă timp de un an nu crează parc industrial, se reziliază acest contract. A trecut mai mult de un an și jumătate și văd că acuma nuștiu cum au reușit dar au creat totuși acest prac industrial. Domnul Gaburici, eu chiar dacă aveam o poziție mai sceptică față de dumnealui în legătură cu diplomele cu toate istoriile, dar aici a avut o poziție foarte verticală și nu a dat curs acestei înstrăinări ilicite. 

Deci pe această cale mă adresez și Procuraturii Generale fiindcă eu am fost de nenumărate ori la Ministerul Economiei anul trecut și am vorbit cu mai mulți șefi de direcții, și am spus: ăsta este furt. Nu trebuie să dai la o companie cu un SRL creat peste noapte, să dai pe 30 de ani 6 hectare cu toate construcțiile. Nu este corect. Dar asta e, deci avem ce avem, de aceea nuștiu, în continuare am văzut că au fost anunțate și privatizări care urmează a avea loc probabil anul acesta, nuștiu de ce cum au apărut aceaste informații că nemții sunt foarte cointeresați să participe la aceste privatizări. Eu din modesta mea experiență pe care o am îndeosebi cu investitorii germani, niciodată nimeni nu s-a adresat la mine să mă întrebe dacă există vreun bun pe care să-l privatizeze în Republica Moldova. Se face trimtere la Ambasada Germaniei, în special la doamna ambasadoare, mâine o să am o întrevedere cu doamna ambasadoare și chiar eu sunt curios, poate informația și este veridică că se interesează foarte mulți nemți de privatizări, cu toate că eu nu cred că nemții se interesează acuma de tipografie sau de Barza Albă sau de Unic. Dar cum spuneam, mâine o să am această întrevedere. De ce vă spun toate acestea, ar trebui să fim cu ochii pe aceste privatizări fiindcă nu pretind a fi mare economist, dar din studiile pe care le-am avut și eu în Germania, la disciplinele economice, pe noi ne învățau că bunurile valoroase nu se scot la privatizare atunci când țara este în criză, atunci când țara duce lipsă de imagine bună, or noi acuma ne aflăm, avem un nume peste hotare regretabil, dar foarte rău, ne aflăm într-o situație foarte dificilă și pur și simplu sub umbrela că vin investitori germani sau americani, pur și simplu iară șmecherași din Republica Moldova o să pună mâna pe aceste bunuri, nu este corect. 

De aceea, nu știu, eu îmi pare rău să constat că nuștiu unde sunt economiștii noștri, deci avem diferite asociații, organizații de profil și ExpertGrup și IDIS Viitorul, și nimeni nu ia atitudine și cred că am să vin cu inițiativa și o să facem un grup de lucru din vre-o 5 eu știu 7 persoane ca să monitorizăm anume cum au loc aceste privatizări, fiindcă noi avem trista experiență cu aeroportul, cu banca, deci dacă cineva vrea să facă un lucru bun și vrea să ajute țara aceasta, deci trebuie, avem un obiectiv, nuștiu, Barza Albă de exemplu, dacă o să fie privatizată, păi fraților, cel puțin trebuie să fie jumătate de an trebuie să se documenteze, deci o să-i învățăm dacă ei nu cunosc, cum se face mai întîi cum se pregătește toată documentația, cum să anunți cel puțin dacă vorbim de un obiectiv din domeniul alcoolului sau coniacurilor, deci anunți cel puțin vre-o 20-30 de companii internaționale, deci le dai posibilitate ca acești reprezentanți ai companiilor să vină în Republica Moldova să facă estimări, să vadă care sunt condițiile, dar dacă noi o să scoatem niște mobilă la prețul de stat care costă simbolic iar stocurile de exemplu dacă vorbim de Barza Albă, de zeci de milioane de euro și îl facem pe cineva gospodar, nu este corect. Dar ca să nu mă opresc la partea negativă, deci acum dacă sunt întrebări pe primul subiect, vă rog, legat de investiții, care vor avea ca și scop să fie realizate în ZEL Bălți.

Jurnalist: ce ține de Draexlmaier și problemele pe care le-au avut cu vinăria. Totuși într-o perioadă spuneați că Guvenrul a achitat un milion de lei ca să aducă specialiști de peste hotare și să facă, să studieze care este cauza acestor emisii. Acum spuneți că nu s-a implicat. Până la urmă cum s-a soluționat?

Marin Ciobanu: Deci într-adevăr s-a alocat un milion de lei, dar nu a alocat Guvernul Republicii Moldova, deci a alocat GIZ, care este Asociația pentru Cooperare Internațională, care ne ajută foarte mult pe diferite proiecte, inclusiv pe infrastructură și anume nemții au fost cei care au dat au alocat 50 mii de euro ca noi să ne descurcăm cu problema noastră. Au fost făcute studii în laboratoarele BMW, au fost făcute studii în Austria, au fost făcute studii la Tuff și acolo a fost o istorie foarte neplăcută când doamna ministru a mediului pe atunci, doamna Valentina a ieșit în teritoriu, pe atunci era domnul Leancă Prim-ministru, a ieșit în teritoriu, deci ea pur și simplu se crucea și nu-i venea a crede, striga în gura mare, nu poate să fie așa o catastrofă ecologică și toți să închidă ochii, colegul meu m-a sunat și zice Marin, uite, doamna ministru probabil o să rezolve întrebarea și urma la ora două să aibă o ședință de guvern. Atunci i-am zis colegului, de la Bălți până la Chișinău, drumul îi lung, sper că dumneaei să ia atitudine, or, la ședința ceea cu domnul Leancă deci dumneaei a tăcut mâlc, într-un final Vinăria din Vale a fost o pată, producerea, când a fost domnul ministru Bride la conducerea Draexlmaier, dumnealui a făcut o solicitare de la Red Nord să vadă care este situația, lucrează sau nu lucrează, pentru că cum poți să vezi dacă ei lucrează sau nu, deci au luat datele de la contor. Asta a fost undeva în 2014, undeva în luna octormbrie-noiembrie. Deci ca să vă dați seama, compania dată nu că, ea era în regim de sistare,ea nu putea să activeze, ei nu numai că au sistat activitatea, ei pe ultimile 6 luni, au mărit consumul de energie electrică de două ori. Și volumul lor în principiu a crescut de două ori. Deci brutal s-au comportat și după aia iar au urmat diferite comisii și peste comisii și vă zic până în luna mai ne-am bătut, până n-a fost aprobată în data de 17 mai 2015, deci Guvernul Ucrainei a interzis transportul, bine, mulți vameși care lucrează la nord spun că în general aceste băuturi spirtoase erau contrabandă. Pur și simplu avea loc în contrabandă deci în principiu acești afaceriști puteau fi luați peste noapte puteau să fie întemnițați după cum...

Jurnalist: Dar emisiile astea de gaze, sau de ce.. care din cauza cărora se oțeteau cablurile, cum au fost oprite? Pentru că bun, a fost stopat către Ucraina transportul de alcool, dar era problema cu terenul cela care era preluat.

Marin Ciobanu: Păi da, deci acolo vorbim de 17 câmpuri de filtrare, ele și acuma există, acolo s-au format niște borfote, mai ales când sunt temperaturi înalte, când vorbim de 30 de grade, oricum acest miros nu a dispărut cu totul, fiindcă aceste bazine sunt pline. Deci ei le-au umplut și ele stau pline. Pur și simplu atunci vara, când la temperaturi înalte, mai aveau loc încă emanări de resturi de produceri, deci și mai tare tulburau aceste bazine.

Jurnalist: [indescifrabil]

Marin Ciobanu: Păi dacă ăștia le-a retras acum licența, nu au sens să producă fiindcă nu au unde transporta.

Jurnalist: Dar câmpurile au rămas acolo am înțeles că e... resturile astea am înțeles că erau de mult timp acumulate.

Marin Ciobanu: Nu, ele, vă zic, ele se uscau fiindcă se evaporau, se uscau, iar când începeau ăștia producerea, fiindcă ei lucrau în ritmuri foarte mari, în principiu lucrau vre-o 12 oameni și pur și simplu fermentau aceste resturi de sfeclă și atunci toate bazinele acestea ca o apă dacă doriți, care stă așezată și când vii și o tulburi, păi e clar. Nuștiu, în copilărie cred că toți am avut posibilitatea să dăm cu bățul într-o apă, dar mă întreba multă lume cum a fost posibil că chiar acest primar de Bălți Renato Usatîi că a câștigat cu un așa scor extraordinar de 73 de procente. Bine, are el ce are a lui, dar eu vreu să vă zic că în principiu Guvernul nostru a contribuit cred că cu cel puțin la vre-o 20-30% și vă zic cum: deci problema dată era în tot orașul. Era un miros neplăcut în tot orașul. Deci dumnealui ce a făcut? foarte simplu: programul lui electoral puteți să-l ridicați să-l vedeți este pe două foi și începe programul electoral cu unicul investitor mare, deci așa începe programul lui, cu componenta economică, unicul investitor mare care a investit în Republica Moldova, Draexlmaier suferă din cauza Vinăriei din Vale. Noi vom închide această vinărie și dumnealui toată campania, deci unde mergea la fiecare sector și cartier și discuta, el peste tot spunea: eu mă oblig să închid această întreprindere și să dispară acest miros, or aceasta era cea mai mare problemă fiindcă mii de semnături s-au strâns, au fost petiții la Guvern, au fost petiții în adresa Președintelui țării, toți stăteau mâlc, nimeni nu lua atitudine și asta a fost doi ani de zile noi ne-am bătut cu acest miros neplăcut. Atunci lumea când a văzut că a venit un om și care a zis că noi rezolvăm această problemă și eu sunt sigur că douăzeci și ceva de procente dacă nu mai mult primarul de Bălți le-a câștigat anume pe acest subiect și pe alte capitole dacă luăm. În principiu ce, guvernarea creează premise ca să fie și partide din opoziție la guvernare sau partide care poate nu cel mai mult ni le dorim, cu vectoruri și cu alte subiecte.

Jurnalist: Deoarece spuneți că au tăcut. Ultima dată când am fost cu problema asta la Bălți, erați și dumneavoastră prezent la ședință, era domnul Candu acolo. Spuneți că nu se implică dar pe de o parte el ține minte bine că el a fost în mai multe vizite în teritoriu.

Marin Ciobanu: Dacă o să aveți o problemă și mergeți de 30 de ori la medic și nu se rezolvă, deci dumneavoastră știți că eu mă simțeam penibil când se invita conducerea de vârf a Draexlmaier, am fost de zeci de ori, ne chemau la Ministerul Mediului, era domnul Dușceac, și el în loc să se implice să ne spună de ce nu se rezolvă problema, el spunea: da de ce voi nu ați făcut studii, de ce voi nu ați pus sisteme nuștiu de care, de... dumneavoastră ați fost la fabrică, ați văzut ce standarde la această fabrică. Dacă au fost implicare. Ce înseamnă implicare? ai venit, ai constatat și rezolvă problema! Dacă au fost 3 miniștri ai economiei, viceprim-miniștri, dac au fost vre-o 3-4 șefi de la Ministerul Mediului, au fost de la Inspectoratul Ecologic, au avut zeci de ședințe am avut la Ministerul Economiei, în componență erau câte 30 de persoane, reprezentanți de la toate structurile. Venea de exemplu doamna Cotelea, viceministrul mediului și spunea fraților, aici pe indicator aveți depășire și acuma mi se memorizeaă această cifră, 731 de ori, pe această componenață aveți depășire două sute și ceva de ori, deci îi catastrofă ecologică și ce? la nivel de discuții era.

Jurnalist: [indescifrabil].

Marin Ciobanu: Da, vă mulțumesc mult domnul Calac. Într-adevăr acum regretabil, dar foarte multă lume pleacă din Republica Moldova, mai ales vorbim aici de tineri, dar pentru cei care sunt în Republica Moldova și nu au plecat încă, deci noi am inițiat mai multe parteneriate și dacă doriți de la nivelul inferior spre cel superior, în orimul rând împreună cu compania Draexlmaier am inițiat un parteneriat cu Școala Profesională nr. 5, deci chiar pe etajul unde mă aflu eu cu birourile avem rezervate mai multe săli pentru tinerii de la această Școala Profesională nr. 5 unde tinerii au posibilitatea să fie instruiți de trainerii din cadrul companiei Draexlmaier. O să aibă supraveghetori și pot fi instruiți după modelul german. În primul rând curicula de studii este ajustată la cerința pieței, la necesitatea companiei Draexlmaier. Dacă vorbim de nivel care în principiu este cel mai dramatic la ziua de azi în Republica Moldova și aici vorbim de managementul mijlociu, mă refer aici la managerii operativi și funcționali, deci vorbim de tehnicieni, șefi de schimb, de producere, logistică, deci într-adevăr pătura asta la noi lipsește pentru că noi avem vreo 46 de colegii, nu zic acuma, nu sunt eu pe poziția să fac cartografierea și să zic că dacă trebuie de închis sau de deschis, dar noi am fost la câteva colegii dintre acestea și baza tehnico-materială a acestor colegii pur și simplu nu există. Am fost la câteva colegii vă zic că laborator de antene, deci două antene din anii 70 sau... că aveau două laboratoare. Alt laborator, laborator de televizoare, deci aveau un Griundich din anul 80 și unul probabil din anul 90, deci nu putem noi să avansăm cu astfel de echipament unde tinerii ar putea să se învețe, de aceea trebuie de... și în sensul ista noi la Strășeni am inițiat acum doi ani, sper mult în acest an deja să pornim de la 1 septembrie funcționarea acestui colegiu, deci a fost creat în 2014, 10 decembrie a fost adoptată Hotărîrea de Guvern, în 12 decembrie a fost publicată în Monitorul Oficial, deci a fost creat Colegiul de Inginerie, unde este un parteneriat dintre mediul de afacere și colegiu ca și instituție. Vrem acuma ca să reanimăm, fiindcă la un moment dat a fost blocată și această inițiativă, deci partea germană acordă un grant de 1,6 mln de euro, aceasta a fost stipulat și în acordul interguvernamental din 2013 și acuma prin misiunea diplomatică încercăm ca acești bani să-i primim și acuma avem în principiu și clienți pentru acest colegiu, pentru că atât Draexlmaier cât și Sumitomo vor avea nevoie de mulți mulți manageri, deci dacă vorbim de trei mii și ceva de lucrători, undeva ponderea în administrație vreo zece procente, dintre care managementul mijlociu ar fi vreo 200 de persoane, de aceea mizăm mult și pe susținerea acestor companii, că vor trimite câte vreo 15-20 de studenți anual, cu toate că noi când am startat acest proiect am avut parteneriat încheiat cu 12 agenți economici care erau gata să trimită la școlarizare acești tineri. 

N-am să mă opresc mult fiindcă este modelul german unu la unu ne gândim să-l implementăm aici în Republica Moldova și ultima verigă este parteneriatul creat ca să vă dau complet răspuns la întrebare, deci parteneriat creat între Draexlmaier și "Alecu Russo", deci în cadrul Univeristății de Stat "Alecu Russo" deci a fost acum doi ani deschisă o specialitate nouă și anume specialistatea pe care am absolvit-o și eu la Universitatea Tehnică- inginerie și management în transport. Este foarte îmbucurător și faptul că cereri la această specialitate, dacă înainte toți tinerii mergeau și depuneau actele la studii de juridică, fiindcă Universitatea "Alecu Russo" este cu profil umanitar și preponderent lumea voia să facă juridică. Acum specialitatea cea mai întrebată este inginerie și management în transport, deci putem constata că tinerii care în primul rând înainte de a se înscrie la aceste studii, fac o exscursie la compania Draexlmaier, văd care sunt posibilitățile lor și în sensul ista și Draexlmaier a investit foarte mult în universitatea, calculatoare, au pus la dispoziție, ei achitând profesori din Germania care vin și predau la această specialitate, mai mult, vreau să vă zic că 16 tineri beneficiază și de o bursă de 100 de euro lunară, în principiu vedem deci chiar vă mulțumesc mult pentru această întrebare, vedem că acest companii nu numai că vin, multă lume zic că ei profită de forța de muncă ieftină, nuștiu dacă șase mii, ca să fiu mai exact șase mii șase sute șapte zeci de lei salariul mediu care este în întreprindere este mic pentru Bălți și populația din împrejurime, dar numai așa, deci astăzi începem cu șase șapte mii, când o să avem 3-4-5 corporații, ei deja va fi o concurență între aceste companii și va crește respectiv și salariul pentru ei. De aceea, eu cred că n-am să fiu modest, eu cred că noi am reușit cu rezidenții noștri, acordându-le suportul să creăm aceste parteneriatemai ales de instruire, după cum observați pe toate nivelele. Deci nu ne-am axat numai pe un nivel pe altul, amvrut să ne demonstrăm în primul rând și nouă că noi putem să mergem pe toate nivelele. De aceea, cred că cine dorește, noi suntem foarte deschiși, putem să-i ajutăm cu aceste proiecte ca să le multiplicăm în țară.

Jurnalist: [Indescifrabil].

Marin Ciobanu: Deci, prima investiție va fi o extindere a companiei 
Draexlmaier, în Bălți, deci aolo unde au ei uzina. Pur și simplu la câțiva metri depărtare va fi construită încă o uzină nouă, de trei ori mai mare. A doua fabrică va fi în Orhei, deci dacă știți unde este centura orașului, până a ajunge la stație Bemol, cred vreun kilometru undeva la mijlocul acestei centuri. Ambele companii vor produce componente automobilistice, utilaj automobilistic. Dar cum spuneam, mai ales când vorbim de compania Sumitomo, deci eu cred că noi trebuie să avem câțiva oameni de la Guvern care să stea zi și noapte la această companie ca managerii acestei companii să fie satisfăcuți, fiindcă repet, compania Sumitomo are peste 100 de palete de business-uri și când vorbim de industria constructoare de mașini, deci, vorbim de multe, multe, multe segmente în construcție de mașini. Dacă vom reuși, ei au la nivel de grup o cifră de afaceri, două, și bănci au, deci în caz că ei simt pe un segment sau altul că este o nișă de făcut business, iată anume aici când vorbim de privatizări, iată aici trebuie de intrat în parteneriat, de avut o conlucrare foarte bună cu bordul acestor companii că sunt din Germania, că sunt din Japonia, atunci când ei au băncile lor, au o rețea foarte mare de produse, păi cu ei trebuie de discutat, fraților, dar voi nu sunteți interesați să veniți să investiți în curtare sau cutare sector. Deci iată cu aceste companii trebuie de conlucrat, dar nu pur și simplu de vorbit aleator.

Jurnalist: [Indescifrabil].

Marin Ciobanu: Deci aceasta se va răsfrânge pozitiv atât asupra companiilor care sunt rezidente, cât și asupra regiunilor unde vor fi realizate aceste investiții. Vă aduc un simplu exemplu: consumul de energie electrică de la aceste corporații, deci puterea de consum a acestor corporații este între 1,5 până la doi megavați. Aceasta este o putere foarte mare. Vorbeam cu fostul viceprimar din Bălți, cu domnul Igor Neaga, el acum nu mai este în funcție, și el îmi spune: Marin, datorită la aceste corporații unu la mână, noi avem niște încasări de bani, deci dacă vorbim de apeduct, canalizare, ei au un consum foarte mare, astfel sunt încasări la întreprinderi și ei pot să modernizeze și rețeaua. Dacă vorbim de energia electrică, vorbim de un consum de circa 500 - 700 de mii de euro pe care companiile astea le lasă pentru prestarea unor astfel de servicii. Și partea bună este că având un consumator atât de eligibil, deci nu vorbim de consumatori casnici, care consumă foarte puțin, unde sunt pierderi de energie mare la un consumator de nivelul 
Draexlmaier sau Gebaurd, pierderile, deci datorită acestor companii, el spunea factorii care i-a evidențiat domnul Igor Neaga, probabil dumnealui era pe atunci responsabil de infrastructură, spune că datorită la aceste corporații noi avem o diminuare a pierderilor energiei electrice până la trei procente. Eu nu știu care erau atunci pierderile, 10 - 12 procente, dar datorită la un astfel de consumator se micșorau pierderile pe tot municipiul. Fără doar și poate, în cazul când ei vor fi consumatori eligibili și vor avea posibilitatea să cumpere direct energie electrică, fără intermediar, vă dați bine seama că o companie internațională și sperăm ca de acum încolo să vină și alți furnizori. Ei analizează toate costurile, cât este ... Fiindcă, cum și spuneam, au un consum foarte mare de apă, canalizare, energie electrică și atunci ei fac cu o sursă de muncă, care costă, dacă există sau nu există, e calificată sau nu este calificată. Deci, este o grilă, dacă doriți, de multe, multe componenete, atunci dacă ei văd că într-adevăr, aha, energia electrică noi avem cheltuieli de 700 de mii de euro pe an, dacă noi avem posibilitatea să fim consumatori elgibili, costul nostru se diminuează cu 25 - 30 de procente, deci, vă dați bine seama, aceste 30%, din 700 de mii, scădem 30% avem minus 210 mii, deja e un pas înainte. Și dacă avem mai multe componenete, sau mai multe segmente unde putem să facem o diminuare a costurilor, evident că noi vom fi mai atractivi în raport cu alte țări. Fiindcă la ziua de azi noi suntem într-o concurență foarte acerbă cu Serbia, Macedonia și România, mai nou.

Jurnalist: [Indescifrabil].

Marin Ciobanu: Da, da.

Jurnalist: [Indescifrabil].

Marin Ciobanu: Dacă vorbim de bază legală, deci fiecare dintre noi trebuie să aibă o poziție civică. Da, aș fi putut tăcea și eu mâlc și să mă fac că nu văd. Eu înțeleg că multă lume nu pricepe cum are loc de exmplu crearea acestor parcuri sau nu citesc substraturi. Fiindcă, când vedeți se fac comunicate: În Parcul Industrial Cahul ... și pe mine m-a mirat acum când domnul Calac mi-a zis acum în pauză că statul urmează să investească acum 80 de milioane pentru că nu știu cine acolo să vină să investească vreo 2- 3 milioane. Deci, eu îmi pun întrebarea și am discutat-o și la Consiliul Raional în Cahul, am discutat cu vechiul Președinte de raion și mi-a spus că „da, aici sunt niște băieți șmecheri și ei încearcă în fel și chip să realizeze acest proiect”. M-am întâlnit cu noua conducere. Am mers cu băieții de la Guvern, am făcut o prezentare la Președintele de raion și la toți trei Vicepreședinți de raion, care erau atunci pe criterii politice, toți trei erau din diferite formațiuni și toți au zis: „Da. Cum noi să creăm acum un intermediar?” fiindcă acum deja nu o să mai ducă investitorul ăsta, când vine SRL-ul, nu știu, „Marin Ciobanu”, și noi că pur și simplu am creat acum un intermediar și intermediarul ăsta o stea cu mâinile în cruce și o să spună că: „Eu vreau 3 euro pe metru pătrat sau eu vreau în condițiile astea”. Fiindcă el deja este gestionar al acestui bun și eu îmi pun întrebarea: De ce trebuia noi să-l facem gospodar pe cutărescu dacă terenul, construcția, tot aparține Consiliului Raional. Luați, fraților, și faceți infrastructura. Stat la stat. Guvernul alocă bani la Consiliul Raional, deci faceți acest parc, nu-l faceți privat pentru niște șmecheruși din Cahul, dar faceți un parc de exemplu, raional. 

Ce folos că au creat multe parcuri și pe la Cimișlia, nuștiu ce se întâmplă cu cel de la Comrat, deci numai la nivel declarativ. Păi trebuie să fie toate elementele, dar în cazul ista chiar nu văd sensul. Eu mai înțeleg când faci un parc privat de nuștiu acolo, pe un teren, da, i-au schimbat destinația, au mai avut careva profituri, dar să dai tu toate bunurile la o companie X, să creezi un intermediar și acuma corporațiile estea mari n-o să se bage acolo. Deci parcul ăsta dacă doriți, eu chiar am să-l monitorizez ca și persoană civică, și o dată la două luni am să fac poze și am să vă arăt, iată ce se întâmplă în parcul acela, nu o să se întâmple nimic acolo, de aceea eu nu cred că trebuie să fie o lege ca de exemplu să se adune 3-4 economiști și să monitorizeze, uite a fost anunțat de exemplu privatizarea pentru cutare obiectiv. Eu vă zic, nu se face la noi corect, așa a fost de exemplu și cu Banca de Economii și cu Aeroportul, deci eu eram cu un deputat din Parlamentul Republicii Moldova atunci când s-a anunțat privatizarea. În primul rând, cine face așa? asta-i șmecherie în sec. XXI, anunți tenderul o lună de zile vara. Cine să vină să investească de exemplu, nuștiu că pe atunci în bancă sau în aeroport, vreo 40-50 de milioane de dolari, când vara Consiliul de conducere a corporațiilor mari nu este pe loc și deputatul îmi spune, Marin, nu numai că luna asta, s-a anunțat numai pe o lună, deci ei au trimis, ca să arate aici în Moldova, au trimis solicitări la cinci companii precum că gestionare de aeroporturi, dar au pus adrese greșite, nici nu ajung măcar scrisorile estea. Și atunci eu îmi pun întrebarea, noi de ce nu monitorizăm să nu fie termenul ista o lună, să le dăm de exemplu șase luni, să facem demersul să anunțăm, de ce, noi doar avem misiuni diplomatice, nuștiu ce fac misiunile estea diplomatice numai nu cu investiții și cu privatizări se ocupă. Noi chiar nu putem să anunțăm de exemplu prin misiunile noastre diplomatice la Berlin sau în Italia sau în Franța, fraților, uitați-vă, noi ne-am pus scopul să dăm startul la următoarele privatizări? Anunțati prin mediul de afacere german sau italian, francez și când este real, când sunt real solicitări, de exemplu o competiție sănătoasă cu companii, nu cu scheme și off-shoruri prin Rusia cu persoane interpuse, dar să vină investori reali, fiindcă eu îmi dau bine seama că dacă vine un investitor german la unul din aceste obiective, noi pur și simplu o să fim cei mai fericiți. 

Dacă ar fi fost nemții să fi investit în aeroport, noi demult deja nuștiu, zburam cu Boenguri în aeroport, dar asta e realitatea. De aceea, aici nu trebuie să fie bază legală, pur și simplu se adună 3-4 băieți care vor să ia atitudine și stau și monitorizează, analizează caietul de sarcini, analizează cine participă, analizează cum a fost organizat acest tender, s-a făcut transparent, se pun deciziile pe site, se anunță, ce acțiuni se fac în străinătate, dacă ei nu cunosc, putem noi să le cooptăm niște experți cum se face toate, cum să ai toate segmentele, în primul rând organizarea, anunțarea, cooptarea investitorilor potențiali de ainvesti, dar pur și simplu sub umbrela că nemții vor să vină, eu vă zic că chiar mâine am întâlnire cu ambasadoarea Germaniei și eu am s-o întreb, este foarte bizar, eu n-am avut vreo întrevedere cu și am un pic de exeperiență de 10 ani, 11 ani de când lucrez cu nemții în diferite modele, nimeni niciodată nu m-a întrebat de vreun obiectiv din Republica Moldova pe care dorește să-l privatizeze.

Jurnalist: Deci veți crea așa un grup?

Marin Ciobanu: Am să vin cu inițiativa și la alți economiști, dacă vor dori, cred că o să mă implic. Vă mulțumesc.


Citate Video