Ruslan Codreanu, consilier municipal, membru al Partidului Popular European din Moldova: Bună ziua, încă o dată.

Eugen Carpov, deputat, membru al Partidului Popular European din Moldova: Bună ziua!

Ruslan Codreanu: Stimați reprezentanți ai mass-media vă mulțumim frumos că ați dat curs invitației noastre.

Suntem astăzi în fața dumneavoastră pentru a vă expune poziția Partidului Popular European referitor la proiectul legii privind statutul municipiului Chișinău. Așa cum am menționat și în cadrul ședinței Consiliului municipal, doar să critici nu e cea mai constructivă abordare, mai ales dacă nu ai și soluții, or, noi astăzi vom veni în fața dumneavoastră și cu anumite soluții. Astăzi, după atâția ani de guvernare a Partidului Liberal în municipiu, Primăria municipiului Chișinău nu dispune de o viziune și de un regulament de organizare și funcționare. Nu există o subordonare clară, pe verticală a responsabilităților administrative. Absența unei ierarhii bine definite în cadrul executivului influențează negativ activitatea practică a acestei structuri, dar și calitatea vieții fiecărui cetățean al municipiului. În multe cazuri, șefii unităților structurale ale primăriei au dezvoltat și profită de conjuctura politică și de lipsa unei coordonări între primărie și Consiliul municipal. Structura instituțională nu permite o coordonare eficientă pe orizontală, între subdiviziuni. Atestăm că funcțiile preturilor sunt rudimentare și cu impact administrativ foarte redus. Preturile nu dispun de competențe, ele nu dispun de drepturi de adoptare a deciziilor finale și în multe cazuri, preturile dublează activitatea direcțiilor generale ale Primăriei.

Așa cum am mai zis și anterior, atunci când vine vorba de semnarea și declararea unor certificate și autorizații, toți sunt responsabili, iar în cazul când se întâmplă ceva, nimeni de nimic nu este responsabil. Tehnologiile informaționale de e-Guvernare în cadrul administrației municipale rămân la nivelul anilor 90. Procesul de luarea a deciziilor și de informare a cetățenilor nu este suficient de transparent pentru ONG-uri și pentru publicul larg. Administrația publică a muncipiului Chișinău nu dispune de o viziune strategică și priorități pe termen mediu și scurt privind gestionarea patrimoniul public. Baza de date cu prvire la patrimoniul municipal este fragmentată, confuză și învechită. Se evidențiază o situație de conflict de interese și confuzie de competențe în gestionarea terenurilor proprietate municipală. Astăzi mai multe direcții din cadrul Primăriei dețin și gestionează după bunul lor plac proprietatea municipală. Majoritatea întreprinderilor municipale nu dispun de strategii de dezvoltare și nu există o planificare pe termen lung de eficiență economică a acestor întreprinderi.

Toate acestea care le-am expus fac ca bazele financiare ale administrației publice locale să fie foarte restrînse. Dacă să comparăm valoarea bugetului municipiului Chișinău raportat la numărul de locuitori cu alte orașe centrale din Europa Centrală și de Est, atunci bugetul este de șapte-opt ori mai mic. Bugetul municipal este în dependență excesivă, într-o proporție de două treimi a veniturilor pblice locale dintr-o singură sursă și anume impozitul pe venit al persoanelor fizice. Vă mulțumesc.
Veaceslav Bulat, consilier municipal: Eu am să continui. De fapt toate problemele care au fost menționate mai sus de către colegul meu domnul Codreanu, justifică necesitatea elaborării unui nou proiect de lege cu privire la statutul municipiului Chișinău. Legea în vigoare din 95 este într-adevăr învechită pe majoritatea prevederilor legale și se aștepta și se așteaptă în continuarea ca din partea municipalității, din partea Parlamentului să fie aprobat un nou păroiect de lege care ar rezolva toate problemele care au fost enunțate mai sus. Și problemele legate de construcții ilegale, și problema legată de gestionarea patrimoniului, și problema cu gestionarea bugetului municipal și toate lucrurile care au fost menționate.

Din păcate, proiectul de lege care a fost întregistrat în Parlament în data de 4 martie din partea fracțiunii Partidului Liberal, nu vine să soluționeze nici una din aceste probleme. Ba mai mult decât atât, întregul proiect de lege este axat pe un singur aspect: pe preluarea atribuțiilor și competențelor de la Consiliul municipal și alocarea acestor atribuții și competențe către primarul general, statuează în continuarea existența unui conflict între primarul general și Consiliul municipal și creează și mai multă confuzie între prevederile actelor normative. Pentru că prin proiectul de lege care se înaintează se încearcă a crea o oază, a crea o seră, a crea o enclavă juridică și municipiului Chișinău să-i fie atribuit un altfel de statut, un fel de statut de autonomie juridică în care să conducă singur primarul.

De fapt, în sistemul administrației publice locale din Republica Moldova deja pe parcursul a 24 de ani se încearcă a face diferite intervenții pentru a clarifica și a îmbunătăți relația dintre două autorități publice locale. Când spunem două autorități publice locale avem în vedere primarul și avem în vedere consiliul local. Ambele autorități sunt autorități legale, alese în urma scrutinului general, direct de către cetățeni. Nu știm din ce considerente dar proiectul care a fost înaintat încearcă să dezechilibreze această relație dintre consiliu și primar. Pe parcursul întregului acestor ani, relațiile dintre consilii și primari au fost diferite: la începutul anilor 90 când au fost aprobate primele legi în domeniul administrației publice locale, venim din perioada sovietică când totul hotăra un singur om, legiuitorul a dat mai multe atribuții către consiliile locale. Astfel, consiliile erau împuternicite de majoritatea atribuțiilor și competențelor la nivel local, însăși Consiliul municipal avea îmi pare că 180 de consilieri și consiliile locale aveau atribuții foarte largi. Nu însă întotdeauna a fost rezolvată relația dintre primar și consiliu fiindcă venind din inerția sovietică unde o persoană rezolva toate problemele, respectiv primarii au continuat să-și rezolve problemele.

În reforma din anul 94 mult criticată de către Consiliul Europei, de către structurile internaționale, atribuțiile consiliilor au fost restrînse și au fost date mai multe atribuții primarilor. După ce Republica Moldova în 97 a aprobat Carta Europeană a Autonomiilor Locale care specifică foarte clar că autonomia locală se realizează prin consilii sau adunări generale care nu sunt obligate să aibă structuri executive. Ele pot avea structuri executive, în cazul nostru- primării. Deci după ratificarea acestei Carte, consiliile locale iarăși au primit o serie de atribuții prin reforma din 98. Și atunci atribuțiile între consiliu sau și primar s-au echilibrat. Din păcate asta nu a durat foarte mult, din anul 2003 odată cu venirea la conducere a Partidului Comunist, s-au lărgit atât competențele primarului cât și ale consiliului și s-a făcut o suprapunere de atribuții astfel încât nu era clar cine este responsabil totuși la nivel local.

Reforma din anul 2006, de fapt Legea privind administrația publică locală, din anul 2006, a venit să echilibreze din nou atribuțiile consiliului și primarului. Astfel s-a instituit un sistem cât de cât echilibrat care în cazul în care există dialog permanent și conlucrare între primar și consiliu, lucrurile merg înainte. Și în Republica Moldova o să găsim zeci și sute de primării, de autorități publice locale unde primarii conlucrează cu consilii în care nu au majoritate, dar lucrurile merg înainte, se atrag proiecte investiționale, se soluționează probleme la nivel local. Nu este și cazul Chișinăului. Și proiectul de lege care a fost înaintat de către deputații liberali, vine în continuare să amplifice conflictul dintre consiliu și primar. Prin prevederile lui, dacă să trecem așa la o analiză succintă a ceea ce prevede acest proiect de lege, constatăm că acest proiect de lege vine în contradicție totală cu prevderile Cartei Europene a Autonomiei Locale prin faptul că abilitează o structură executivă cu împuterniciri carcateristice unei autorități reprezentative și deliberative. Prevederile acestui proiect sunt în contradicție cu Constituția Republicii Moldova, fapt pentru care atentează la principiul de separare a puterilor în stat: executivă, legislativă, judecătorească.

Acest proiect de lege este în contradicție vădită cu prevederile Legii cu privire la administrația publică locală, Legea cu privire la descentralizarea administrativă, mai nou, este în contradicție cu Legea cu privire la aprobarea Strategiei naționale de descentralizare care prevede o descentralizare a competențelor și nu o centralizare a lor. De asemenea, proiectul de lege știrbește din reprezentativitatea consiliului local, Consiliului municipal și consiliilor orășănești. Prin prevederile legii este specificat că consiliile sunt doar autorități deliberative. Fals. Autoritatea Consiliului municipal este în primul rând de reprezentare a cetățenilor care l-a ales. Nici într-un caz acest drept nu poate să fie știrbit și acesta este dintr-odată o prevedere anticonstituțională. Avem precedentul Curții Constituționale din anul 2002. Prin acest proiect de lege se restrîng mult competențele consilierilor de a înainta proiecte de decizii, dar și a Consiliului municipal de a decide pe proiectele legate de administrarea patrimoniului, pe proiecte de aprobare a strategiilor și programelor de dezvoltare sau de control asupra autorității executive. nu știm din ce considerente dar aceste atribuții sunt limitate sau știrbite de către acest proiect de lege.

De asemenea, proiectul de lege abilitează primarul cu un șir de atribuții care îi dă puteri nelimitate în orașul Chișinău și în municipiul Chișinău. Aceste atribuții nespecifice primarului sunt: primarul poate să numească toți șefii de direcții de întreprinderi municipale chiar dacă întreprinderile muncipale sunt fondate de Consiliul municipal. Primarului îi este atribuită funcția de a numi viceprimarii orașului chiar dacă Consiliul nu își dă acordul asupra acestui fapt. Într-un fel, aceasta amplifică conflictul și contradicția dintre primar și Consiliul municipal. Proiectul de lege abilitează primarul cu atribuția nespecifică de a schimba destinația spațiilor locative și nelocative, ceea ce este absolut ilogic. De asemenea, primarul este abilitat de a decide singur asupra lucrărilor de proiectare și asupra contractării de diferite lucrări publice. Cu ce se soldează de fapt chestia asta, vom vedea. Chiar alături afară unde merg lucrări de construcție care ne deranjează acuma, demonstrează foarte clar că la moldovean lucrurile stau un pic invers, noi mai întâi construim, distrugem și apoi proiectăm. Abilitarea primarului cu dreptul de a decide singur asupra lucrărilor de proiectare este o depășirea totală a oricăror limite legale. De asemenea, primarul este abilitat cu dreptul de autentificare a dreptului de proprietate. Adică primarul este substituit oricărei autorități. Singur primarul poate prelungi termenii de arendare a loturilor de terenuir. Iarăși foarte straniu de ce căutăm să ocolim procedurile de licitație? De asemenea, primarul este în drept să atribuie spațiu locativ și ceea ce mai este interesant, probabil că este o caracteristică specifică a Partidului Liberal, este că primarul să înainteze la diferite distincții de stat diferite persoane, adică să caute să deie și medalii.

De asemenea, ceea ce este și mai grav, primarul este abilitat cu aprobarea unor coneficienți urbanistici care nici măcar nu este atribuția autorităților publice locale. Am aici în vedere procentul de ocupare a ateritoriului și coeficientului de utilizare a teritoriului cum spunem noi foarte succint, potul și cotul. Acești coeficienți sunt stabiliți de documentația de urbanism, nicidecum o persoană nu poate să decidă asupra acestor coeficienți. Se vede aicea clar interesul de ce se dorește de a le modifica destinația unor zone funcționale din cadrul municipiului. De asemenea, prin proiectul de lege menționat se aduc în practica municipală, se, de fapt, se legiferează în practica municipală unele tradiții sovietice. O să găsiți în proiectul legii obligația Consiliului municipal și a executivului, atunci când se elaborează proiecte de decizii sau de dispoziții, să aplice ceea ce era în perioada sovietică parafă, pe verso-ul proiectului de decizie. Și această parafă trebuie să fie semnată de către un redactor, de către un viceprimar, de către un șef de direcție. Domnilor liberali, dar dumneavoastră ați auzit de document electronic, semnătură digitală? sau noi ne întoarcem în perioada sovietică când lucrăm încă cu parafă și cu birocrație când 7-8 semnături sunt necesare pe proiectele de decizie.

De asemenea proiectul de decizie, proiectul de lege nu rezolvă un șir de probleme din cele care au fost menționate mai sus de colegul meu, dar și alte probleme care nu au fost menționate, de exemplu, nu este clarificată în totalitate care va fi statutul orașului în cadrul municipiului Chișinău. Pentru că limitele geografice și teritoriale ale orașului așa și nu sunt stabilite. Nu este clar stabilită care va fi relația dintre autoritățile municipale și autoritățile din suburbii. Nu se vor regăsi aici explicații clar de ce pretorului îi este atribuit statut de persoană cu demnitate publică. Adică tendința europeană este de a depolitiza toate instituțiile, prin acest proiect de lege se încearcă a politiza, pentru că pretorul trebuie să fie numaidecât membrul unei formațiuni politice. Aceasta este în contradicție cu tendințele care există la nivel european de a depolitiza și a profesionaliza serviciul public.

Din aceste considerente noi conchidem că sub intenția de a rezolva unele probleme operative, de fapt în municipiul Chișinău se tinde a institui un sistem unipersonal, un sistem autocratic, un sistem în care să domine conflictele de interese, secretomania și să fie atribuite unei singure persoane puteri nelimitate care ar putea să fie controlat de fierite persoane și cercuri de interese. Deci ceea ce am văzut noi prin acest proiect de lege este de a institui în Chișinău un astfel de sistem. O persoană care dispune de puteri nelimitate care să poată fi controlată de diferite cercuri de interese. Considerăm acest proiect de lege unul anticonstituțional și antisistemic și solicităm ca el să fie retras de pe ordinea de zi a dezbaterilor parlamentare.

Eugen Carpov: Eu, voi veni și eu în calitate de deputat în Parlamentul Republicii Moldova cu un scurt comentariu, colegii au menționat că PPEM a declarat și menține regula că noi venim nu doar cu critici dar și cu propuneri. Vreau să vă reamintesc că încă în iunie 2015 eu împreună cu Iurie Leancă în calitate de deputați în Parlament din partea PPEM am pregătit împregătit împreună cu colegii și am înregistrat în Parlament o inițiativă legislativă: Legea cu privire la statutul municipiului Chișinău și atunci exact ne-am condus de necesitatea găsirii unui echilibru în funcționarea structurilor din cadrul administrației municipale și a găsirii unor mecanisme care ar face această activitatre mult și mult mai efeicientă. Atunci am analizat și legislația care este în vigoare, care este foarte contradictorie, creează obstacole în continuare pe diferite aspecte, la fel am ținut cont de niște analize și documente elaborate anterior, inclusiv cu participarea experților străini precum ar fi, voi aminti în mod special analiza funcțională a autorităților publice locale, a municipiului Chișinău, a suburbiilor și a managementului financiar-bugetar cu scopul realizării reformei instituționale a Primăriei municipiului Chișinău. Sau un alt document cum a fost proiectul planului de reformă instituțională a administrației publice municipale. Ne-am condus sigur și de prevederile documentelor internaționale, cum ar fi Carta Europeană a Autonomiilor Locale.

Și am prezentat un proiect din punctul nostru de vedere, un proiect integru, care venea cu soluții concrete și cu îmbunătățiri a mecanismelor care există în prezent. În linii mari ele se refereau la următoarele: în primul rând, clarificarea poziției și competenețelor actorilor din cadrul municipiului Chișinău care sunt consiliul municipal, primarul, viceprimarul, pretorul și competenețele fiecăruia. Îmbunătățirea activității Consiliului municipal prin instituirea funcției de Președinte al Consiliului precum și crearea unui Birou al Consiliului și a unui secretar, responsabil. Trei, obligativitatea prevăzută expres în lege a aprobării un regulament de funcționare a Consiliului. Patru, crearea Inspectoratului municipal pentru gestionare urbană în calitate de structură de control pentru a putea fi asigurată verificarea aplicării corespunzătoare a legii. Și cinci: clarificarea competențelor privind admnistrarea patrimoniului orașului și divizarea de cel al municipiului și al autorităților administrativ teritoriale de nivelul unu din componența municipiului.

Spre regret, reacția deputaților din majoritatea parlamentară în raport cu proiectul prezentat de noi a fost una tradițională pentru clasa politică moldovenească, textul a fost examinat, eu aș spune superficial, în câteva comisii parlamentare, după care a fost pus pe raft să se prăfuiască, fără nici o perspectivă de examinare în continuare în țedința în plen așa cum ar fi normal să se întâmple. Iar între timp, reprezentații Partidului Liberal au încercat să încropească în grabă un text care a și fost prezentat și observ că este grăbit, este împins foarte rapid spre o finalizare care consideră dânșii, ar fi aprobarea în Parlament. Noi avem convingerea că acest text prezentat de Partidul Liberal ar agrava și mai mult situația de criză în care se află municipiul Chișinău și structurile din administrația municipală. În condițiile date, având în vedere impactul major al legii respective și faptul că aceasta în cazul aprobării ar putea servi drept precedent sau model și pentru alte municipii, cerem deputaților Partidului Liberal să-și retragă semnăturile de pe proiectul inițiat și în regim de urgență, împreună, să asigurăm următoarele acțiuni:
1. Să fie organizate dezbateri publice cu participarea largă a societății civile și locuitorii municipiului Chișinău;
2. În procesul audierilor să fie implicate structuri specializate, precum ar fi Congresul Autorităților Locale din Republica Moldova.
3. Textul final al proiectului legii să fie expertizat la nivel internațional.

Avem convingerea că doar cu respectarea condițiilor enumerate, locuitorii capitalei pot avea garanția că legea adoptată va corespunde standardelor internaționale și așteptărilor cetățenilor din Republica Moldova, în mod special a celor din municipiului Chișinău.
Vă mulțumesc și dacă aveți întrebări, noi suntem la dispoziția dumneavoastră.

Jurnalist: Astăzi domnul Mihai Moldovanu s-a prezentat la serviciu în pofida faptului că Consiliul municipal l-a demis. Dumnealui afirmă că va pleca din funcție doar dacă primarul general îl va demite personal.

Veaceslav Bulat: Este o procedură standard referitoare la proiectele de decizii ca să intre în vigoare. Proiectul de decie a fost aprobat joia trecută, respectiv este necesar cel puțin 5 zile lucrătoare ca acest proiect de decizie să fie examinat inclusiv de secretarul Consiliului municipal dacă corespunde tuturor criteriilor de legalitate, semnat și transmis la Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat. Numai după ce este semnat, oficial acest proiect de decize, el are efect juridic. Intuim că domnul Moldovan are în vedere acest aspect procedural, în rest, conform prevederilor cadrului legal, proiectul de decizie este perfect legal și dacă ați văzut modificarea care a venit din partea Cancelariei de Stat, Consiliul municipal are dreptul exclusiv de a numi și a elibera din funcție toți șefii de direcții, secții, întreprinderi care sunt în subordinea Consiliului municipal. Eu înțeleg că coelgii noștri se duc la articolul 29 litera c din Legea administrației publice localecare specifică că primarului îi este atribuită funcția de numire și eliberare din funcție a șefilor de direcții. Este adevărat, doar că această prevedere se referă la subdiviziunile aflate în subordinea atorității respective. Având în vedere că primarul este autoritate, consiliul este autoritate, fiecare în partea are anumite subunități. Primarul are toate structurile și direcțiile și secțiile primăriei, consiliul are celelalte direcții și întreprinderi municipale. Deci ceea ce se referă la articolul 29 litera c, se referă strict doar la direcțiile care sunt în subordinea primarului, iată acolo este Direcția relații externe, Direcția juridică, Direcția administrație publică și care mai sunt acolo. Celelalte direcții, inclusiv Direcția sănătate este în subordinea Consiliului municipal, respectiv Consiliul municipal numește și eliberează din funcție toți acești șefi de direcții și secții. Să așteptăm cinci zile, vedem că să intre decizia în vigoare și atunci eu cred că domnul Moldovan nu o să mai aibă nici un fel de pretenții.

Jurnalist: Primarul general a semnat o dispoziție prin care a fost creat un grup de lucru care va evalua riscurile de corupție. În acest grup sunt doi membri asupra cărora planează suspiciuni de corupție, mă refer la domnul arhitect-șef Ion Carpov și șeful Direcției de comerț Zambițchi Marcel. Cum puteți comenta?

Veaceslav Bulat: Eu pot să comentez foarte clar. Încă în anul 2012, Primăria municipiului Chișinău, prin dispoziția primarului a aprobat politica antifraudă și anticorupție. Acest document conține exact aceleași prevederi care se regăsesc în dispoziția prin care a fost creat acest grup de lucru. Din anul 2012 și până în anul 2016 nu a avut nici un efect de la acest document, să ne așteptăm că grupul de lucru care a fost convocat și dispoziția care a fost emisă să ne așteptăm că va avea același efect deși ar putea să lucreze toată chestia asta dacă este pusă sub presiunea Centrului Național Anticorupție.

Jurnalist: Bine, dar cum facă parte membrii din acest grup dacă asupra lor planează suspiciuni?

Veaceslav Bulat: Mergem pe principiul prezumției nevinovăției.

Jurnalist: Păi cine a selctat grupul de lucru?

Veaceslav Bulat: Cel care a emis, cel care a emis dispoziția.

Jurnalist: Deci este legal, dumnealui are dreptul să...?

Veaceslav Bulat: Primarul este în drept să creeze orice grupuri de lucru, inclusiv cel pe evaluarea riscurilor anticorupție. Este de fapt o inițiativă mai veche, o asfel de practică a fost realizată deja de Centrul Național Anticorupție, inclusiv cu participarea reprezentanților din societatea civilă. Pe alte autorități ale administrației publice locale, pot să menționez aici doar Consiliul raional Căușeni și Consiliul raional Telenești care au trecut exact prin astfel de procedură. Este o prevedere legală, toate autoritățile publice locale demult trebuiau să creeze astfel de grupuri și să evalueze riscurile la corupție. Din păcate în Chișinău se ajunge mai greu.

Jurnalist: Vă mulțumim.

Eugen Carpov: Vă mulțumim și noi, să aveți o zi bună.

Citate Video