Nicolae Cinteză, Directorul de supraveghere din cadrul BNR: Bună ziua, am ales acest mod de a mă adresa dumneavoastră, datorită faptului că motive independent de voința mea de natură profesională nu mi-a permis să particip la întâlnirea dumneavoastră de astăzi. Mesajul meu către dumneavoastră aș vrea să-l structurez pe două puncte. Un prim punct care să exprime sentimentele de apreciere și de încredere față de activitatea pe care o desfășurați dumneavoastră, un sentiment de apreciere față de constituirea și felul în care s-a relaizat baza de date pe care ați reușit s-o puneți în practică, de calitatea informațiilor completate în această de bază, introdusă în această bază de date și utilitatea lor atât pentru noi Banca Națională a României, cât și pentru băncile comerciale.

Al doilea punct asupra căruia aș vrea să mă adresez dumneavoastră este să mențineți aceleași principii de eică pe care le-ați manifestat până în momentul de față, să rețineți că valoarea de piață a unui bun pe care dumneavoastră îl evaluați este aceeași oricare ar fi banca care vă cere să faceți această evaluare, că raportul ddumneavoastră poate pune în mișcare fluxuri financiare de mărimi importante și că ștampilă pe care dumneavoastră o aplicați pe documentul de evaluare, pe raportul de evaluare stă la baza unor tranzacții care de multe ori sunt canalizate de alți factori competenți și care în condițiile în care dumneavoastră respectați principiile de care v-am spus, vă feresc de necazuri. Vă doresc succes în continuare cu speranța că la următoarea întâlnire voi fi alături de dumneavoastră. Vă mulțumesc.

Daniel Manațe, Președinte Asociația Națională a Evaluatorilor Autorizați din România: ANEVAR a colaborat foarte bine cu BNR în trecut și la un moment dat, la inițiativa BNR, a organizat și un grup de lucru, am venit împreună cu o echipă din câteva dintre cele mai dinamice bănci și am avut o propunere de standard, standardul s-a concretizat, lucrul evoluează și o să vedem când ajungem la capitolul standarde ce s-a mai întâmplat. În continuare aș vrea să vă prezint un partener extrem de important și de drag nouă și mă refer aici la Ministerul de Finanțe, alături de care am muncit și am pregătit tot ce ținea de partea de valoare în evaluarea pentru impozitare. A fost o muncă în echipă, o muncă dificilă, care s-a derulat în mai multe etape. Deci de la redactarea standardului GeF 500 și până la prezentarea și susținerea principalelor puncte din acest standard în special al celor care poate au fost mai puțin înțelese în teritoriu și anume la reprezentanții direcțiilor venituri din teritoriu și din capitală. Alături de noi a fost și-i mulțumim și este și acuma domnul Gheorghe Marinescu, șef Serviciu în Ministerul Finanțelor Publice pe care îl invit să ne adreseze câteva cuvinte. Domnul Marinescu vă mulțumim.

Gheorghe Marinescu, șef Serviciu în cadrul Ministerului Finanțelor Publice, România: Bună ziua, vă mulțumesc foarte mult pentru invitație, îmi pare bine că sunt alături de dumneavoastră din nou, cu mare plăcere am participat de câte ori am fost invitat la toate conferințele pe care le-ați organizat. Au fost într-adevăr doi ani dificili, în special începând din a doua parte a anului 2013 când a trebuit să schimbăm sistemul de impozitare a proprietăților în funcție de destinație și nu în funcție de natura juridică a proprietarului. Legislația este una perfectibilă, știm că sunt mai avem de lucru la ea, avem de îmbunătățit, mă refer în special la persoanele fizice care au sedii în apartamente, dumneavoastră ați fost alături de noi și în special conducerea în elaborarea legislației, cu sfaturile pe care au fost foarte prețioase. Sper să găsim în continuare varianta cea mai bună în special la persoanele fizice, aicea va fi o mare problemă pentru că marile nemulțumiri au pornit de la cei care au în apartamente au sedii sociale, au firme își desfășoară au mici afaceri și care într-adevăr probabil și noi neștiind dar învățăm și noi din mers trebuie să schimbăm astfel încât să eliminăm aceste neajunsuri pe care le-am creat prin modificările pe care noi le-am făcut.

Vreau să vă zic așa din informațiile pe care le am și eu de la autoritățile locale cu toate că se îndoiau de eficiența schimbării și în special a rapoartelor de evaluare că ei rămăseseră cu vechile impresii că în general în funcție de anumite interese, valorile clădirilor scad, chiar am avut o întâlnire săptămâna aceasta la doamna ministru [indescifrabil] la Asociația Orașelor și au zis că au rămas surprinși de faptul că valorile de faptul că încasările la veniturile din pe care le generează clădirile sunt chiar peste așteptări. Într-adevăr se pierd bani la bugetul local la clădirile rezidențiale știam din start că așa va fi datorită cotei, deci cota este cea care ne face să încasăm mai puțin la bugetele locale având în vedere că la clădirile rezidențiale persoana fizică și juridică deci aceeași cotă de 0, 2 maxim, dar se compensează aceste pierderi de încasări prin faptul că la persoanele juridice evaluările în urma evaluărilor au crescut valorile clădirilor și ca atare și banii care vin la autoritățile locale deci per total se compensează și eu cred că o să fie chiar și un plus de venituri la bugetele locale.

Eu vreau să mulțumesc conducerii dumneavoastră special care a fost alături de noi în elaborarea legislației, sper să colaborăm și în continuare și așteptăm propunerile dumneavoastră, vreau să vă zic că am fost săptămâna aceasta la comisie la finanțe și bănci unde este o ordonanță a fost în dezbatere, din păcate o parte din autoritățile locale nu prea au înțeles că rapoartele de evaluare făcute de profesioniști sunt foarte binevenite și au fost presiuni foarte mari atât asupra profesiei dumneavoastră cât și asupra noastră ca legiuitori prin faptul că prin lege noi am s-a zis că am stabilit un monopol pentru o anumită profesie liberală pentru evaluatori. Din fericire, la Parlament, la comisie, toți membrii comisiei au fost de acord că este foarte bine ceea ce se face pentru că este o profesie reglementată prin lege și de acum încolo e pentru prima oară după 90 deci de când au început evaluările în România este pentru prima oarăcând într-adevăr avem valorile reale la aceste clădiri. Eu vă urez succes în continuare și sper să fim să colaborăm în continuare la fel de bine și să perfecționăm legislația. Mulțumesc foarte mult.

Daniel Manațe: În continuare o să invit pe reprezentanta Ministerului Justiției, doamna Popescu Lenuța, Ministerul Justiției este un minister extrem de important pentru asociație, una din ultimile colaborări fiind realizată în 2014, cand a avut loc un interviu și astfel profesia acționând ca un rezervor ca să spun așa de fețe noi în această în acest segment de experți judiciari, peste șapte sute de membri reușind să treacă acel interviu organizat de Ministerul de Justiție. În continuare sperăm și suntem deschiși la oricare altă acțiune care poate vizează și alte specializări în evaluare, poate evaluarea întreprinderii, noi suntem deschiși la orice colaborare cu Ministerul de Justiție. O invit pe doamna Popescu Lenuța să ne adreseze câteva cuvinte și în continuare va urma domnul Dănescu Florin.

Lenuța Popescu: Bună ziua, stimate domnule Președinte, stimați organizatori, stimați invitați, în primul rând în calitate de reprezentant al Ministerului Justiției doresc să vă mulțumesc pentru invitație și să vă asigur că Ministerul Justiției își dorește o bună colaborare cu asociația dumneavoastră. Așa cum a spus și domnul președinte, aavând în vedere faptul că în anul 2014 o parte dintre evaluatori au devenit experți tehnici judiciari, dorim să subliniem faptul că este foarte important să acordați prioritate întocmirii rapoartelor de expertiză tehnică judiciară, să le efectuați cu promptitudine, pentru că de întocmirea raportului dumneavoastră de expertiză depinde soluționarea cu [indescifrabil] a unui proces. Știu că este greu pentru că dumneavoastră aveți și alte activități, sunteți și experți tehnici extrajudiciari dar este important să depunem un efort comun pentru un act de justiție cât mai eficient. Cu aceasta vă doresc mult succes în activitate și să colaborăm cât mai bine și pe viitor. Numai bine, vă mulțumesc.

Daniel Manațe: În continuare îl invit pe Președintele executiv al Asociației Române a Băncilor, Dănescu Florin. ARB-ul este o instituție cu care ANEVAR colaborează strâns, chiar ultima mostră de colaborare fiind în această săptămână și vă mulțumim pentru promptitudine, am prezentat în consiliul dânșilor propunerile de modificare a standardului a ghidului de evaluare pentru garantarea împrumutului și cu deosebită promptitudine propunerile noastre au fost acceptate, astfel încât ele vor fi prezentate în ultima parte a întâlnirii de astăzi. După domnul Dănescu, îl rugăm pe domnul Mirică să se pregătească.

Florin Dănescu, Președinte executiv al Asociației Române a Băncilor: Bună dimineața, sunt onorat să fiu în fața dumneavoastră dar și bucuros. Nouă băncilor ni se întâmplă rar să fim într-o comunicare bucuroși, așa că vă adresez salutul nostru. Încep cu mesajul nostru de solidaritate în primul rând, traversăm cu toții timpuri în care legăturile profesionale se văd tot mai greu, mesajele de comunicare și solidaritate se văd tot mai greu, fiecare dintre noi suntem extrem de atenți la pozițiile pe care le iau alte industrii vizavi de industria în care lucrăm, vreau să vă spun că sunt indivios pe dumneavoastră pentru mesajul pe care vi l-a dat domnul Cinteză, am vrea să avem și noi astfel de mesaje de apreciere.

Doi, umblu la mine tot timpul cu darea în plată dar fiți liniștiți că n-o să discutăm despre asta dar m-am obișnuit să fiu întrebat numai despre acest subiect. Este un bun exemplu de altfel, a ceea ce se întmplă vizavi de ceea ce înseamnă profesii, elite profesionale și mă bucur că suntem printre dumneavoastră pentru că asta reprezentați, o alită profesională. S-a pronunțat cuvântul experți, constatăm tot mai mult că experți în România înseamnă în ultimul timp un singur lucru, să fii expert în comunicare, ceea ce e trist. Pentru că să fii expert înseamnă până la urmă, dacă îmi dați voie un exemplu, să construiești un pod și nu ai nevoie de foarte multă comunicare. Să ne uităm că în instituții inclusiv în asociații atunci când angajezi un om, astăzi valoarea principală este dacă știi să comunici, s-a uitat de profesii, s-a uitat de expertiză, s-a uitat de matematică, s-a uitat de inginerie, s-a uitat de economie, vorbim tot mai rar de acest lucru și acesta este mesajul nostru constant, noi ca asociație pe care încercăm să-l transmitem: o societate, o economie are nevoie de experți și de profesioniști, ceea ce a mai rămas valabil și în picioare pentru bănci astăzi singurul lucru neblamat este că suntem profesioniști și noi considerăm că și dumneavoastră sunteți profesioniști, de aceea legătura dintre noi trebuie să fie foarte puternică, continuă și bazată pe respect.

Din fericire acest respect există și de aceea încă o dată vă mulțumesc. colaborarea noastră există realmente, ne bucurăm de fiecare dată să avem o comunicare reală și bazată pe principii profesionale, acesta este un lucru rar și tot îl repet, iertați-mă pentru repetiția asta, cred că este important de asemenea să vorbim și despre felul în care asociațiile reprezintă prfesiile în România. Acum o lună mă aflam în Germania și întrebam un reprezentant al Ministerului de Finanțe de la ei, care crede că este una din, care sunt valorile care i-au îndepărtat pe ei de noi sau pe noi de ei ca și nivel de trai, ca și dezvoltare și așa mai departe. S-a uitat la mine, m-a întrebat d eunde sunt, de la Asociația Română a Băncilor și mi-a spus, chiar voi. În ce sens? în sensul în care o țară dezvoltată are asociații profesionale foarte puternice și mi-am dat seama că are dreptate.

Noi băncile, știm dureros de bine ce legi se pot derula sunt atent la cuvinte, văd o cameră de luat vederi și când văd o cameră de luat vederi sunt foarte atent și dacă știm despre legile industriei bancare și pot fi atât de grave, Asociația Română a Băncilor lucrează cu 94 de proiecte. Primele cinci proiecte valorează 10,5 miliarde de euro, în ce sens valorează, în sensul riscului. Pentru bănci, aceste cinci proiecte aduc un risc suplimentar de 10,5 miliarde de euro. E mult, e puțin, eu cred că este mult pentru o industrie bancară care finanțează 96% din finanțarea totală a României și se ridică la o valoare de 53 de miliarde de euro credite echivalente. Deci este mult, 10,5 miliarde de euro și mă gândeam dacă în alte industrii știm ce legi pot afecta dezvoltarea acestor industrii și în final a economiei și în final a bunăstării fiecărui cetățean. Nu știm. Și ne întrebăm dacă industriile respective, nu dumneavoastră știu până la urmă ce legi le afectează sau le pot afecta viitorul. dau mereu exemplul agriculturii, un domeniu drag nouă tuturor românilor, de care vorbim foarte mult, de la care așteptăm foarte mult, de la care tot revendicăm viitorul și dacă aflăm că sunt peste o sută de asociații, vedem și răspunsul.

Dumneavoastră, reprezentați o asociație statornică, recunoscută, unică, e o valoarea extrem de mare și care trebuiește fructificată. Și noi la fel, avem o asociație care reprezeintă întreaga industrie bancară. La felul în care funcționează asociația, încercăm să vă transmitem până la urmă un feedback de-al nostru, avem angajați 18 oameni. nivelul nostru de nevoie calculat este undeva la 40 de oameni, avem un buget în jur de un milion de euro și ne adresăm unei industrii de 53 de miliarde de euro credite și active bancare care reprezintă 60 la sută din PIB-ul României, din produsul intern brut. Ăsta-i un defect, să-i spunem, vreau să explic ce înseamnă PIB, dar nu e cazul dumneavoastră. De ce spun lucrurile astea? pentru că la nivel european, activele bancare din PIB reprezintă 360%, în România reprezintă 60%, creditele bancare în Europa reprezintă 120% din PIB, în România reprezintă 30%. Știm cu toții că acest limbaj ipocritic dublu în care se spune băncilor creditați mai mult și-n același timp se spune creditați mai puțin. Știm cu toții că legile pot fi bune sau pot fi rele, în niciun caz neutre. Și felul în care noi ne interconectăm în activitatea noastră, este evident că dumneavoastră vedeți în noi un frunizor, un client, iertați-mă, și noi în dumneavoastră un frunizor și asta ar trbeui să lege activitatea noastră mult mai strîns pentru că furnizor și client nu înseamnă o simplă relație de factură, înseamnă o relație de parteneriat și parteneriatul astăzi când zgomotul astzăi este foarte puternic și se decelează cu greu un mesaj de valoare și de creație, relația de parteneriat este extrem de atent urmărită de cele două părți și noi ne uităm cu mare atenție la cei care nu cuvântă despre bănci, cei care vorbesc negativ despre bănci și cei care vorbesc pozitiv despre bănci.

Noi sperăm că suntem dintre cei, în relația cu dumneavoastră, care vorbim pozitiv despre dumneavoastră și sperăm și avem același răspuns din partea dumneavoastră. Ceea ce vreau să transmit aici este că într-o metaforă se spune că băncile sunt astăzi rățușca cea urâtă din povestea lui Hans Christian Andersen și morala poveștii este că era vorba până la urmă de o lebădă neagră, știu că au mai spus asta la o conferință de-a dumneavoastră. Este o lebădă neagră, e adevărat, dar nu este o rățușcă urâtă și până se va ajunge la această concluzie, încercăm să transmitem către dumneavoastră această știință a traversării unor momente dificile, încercăm să fim și noi de ajutor și să primim din partea dumneavoastră orice sprijin și orice sfat.

La nivel de asociație, pentru a dezvolta o profesie astăzi în România, este nevoie în primul rând, de sprijinul membrilor săi. La noi, membrii așteaptă să desființăm siatuația negativă actuală. Este foarte greu. Noi așteptăm de la ei să ne susțină, cred că este valabil și la dumneavoastră, încerc să dau un ajutor conducerii dumneavoastră în momentul de față, ceea ce reușim într-o simplă virgulă, într-o normă sau într-o reglementare înseamnă extrem de mulți bani, iar acel om care vorbește în numele dumneavoastră și reușește acest lucru are o valoare extrem de mare. De aceea, felul în care îi sprijinim și partenerii, și membrii unei industrii, este un act esențial. Pe mine băncile mă întreabă cum să mă ajute și le spun că nu pot să mă ajute, eu îi reprezint pe ei, eu merg în numele lor și iau aceste acuze în numele lor. singurul lucru de care am nevoie este sprijinul moral, el este mia important decât orice. Dacă și dumneavoastră veți ști să vă sprijiniți conducerea asociației moral, va fi un lucru foarte important.

O să termin cu același mesaj de solidaritate, cu certitudinea că avem de ce să fim optimiști cât timp există astfel de elite care se adună într-o organizare atât de frumoasă, vreau să spun că suntem extrem de atenți la cei care vă reprezintă și dorim să fim foarte aproape de ei și ei de noi. Mi s-a repetat des, să spun nume, de aceea o să-i mulțumim foarte mult domnului Vascu pentru în felul în care a comunicat cu noi și a colaborat, a fost un sprijin și va fi în continuare foarte valoros, domnului Manase să-l felicităm și să-i urăm succes în viitor și să se bazeze pe sprijinul nostru și și mai viitor, doamnei Ababei, pe care o urmărim cu mare atenție și suntem atenți pentru comunicarea cu dânsa. Deci ne uităm peste timp pentru că este nevoie de astfel de comunicări. Iertați-mă dacă nu sunt foarte vesel, dar în orice caz sunt foarte bucuros că sunt cu dumneavoastră, ne uităm la Legea dării în plată și dumneavoastră veți avea de aici un câștig, dar felul în care vom înțelege această lege poate să fie până la urmă un câștig și în viitor, pentru că tare mă tem că poate fi o pierdere în viitor. Felul în care clienții s-au grăbit să ia mai multe credite și până la urmă mai multe valori, și în programul Prima Casă, care s-a și consumat după cum știți și în alte tipuri de credite ipotecare, au arătat teama lor și spaima lor că în viitor va fi mai greu să ia credite.

Dumneavoastră ca oameni de cifre până la urmă, înțelegeți că și băncile tot în cifre văd un risc și tot prin cifre trebuie să protejeze, măcar de dragul regulamentelor și legilor. Și nu este vorba în niciun caz de oamenii din țară, Dumnezeule mare. Cum de s-a ajuns la asemenea concluzie, cum industriile nu au fost auzite? înseamnă că noi oare aici împreună nu contăm? poate că contăm dar nu știm să vorbim împreună. Este doar un mesaj aproape subliminal, dar în niciun caz negativ. Este nevoie ca acea majoritate tăcută în care vorbeam în conferința de presă a băncilor, să fie auzită, pentru că de prea multe ori societatea românească vorbește în nmele puținora și în buzunarul multora. Vă mulțumesc foarte mult și vă doresc foarte mult succes, vă țin pumnii. Numai bine!

Daniel Manațe: Mulțumim acestei, acestui speech deosebit, am reținut câteva idei și cel puțin o metaforă deosebită, băncile au fost și sunt partenerii noștri principali, alături de autoritățile publice, Ministerul de Finanțe, așa că vă asigurăm de loialitatea noastră și de competența noastră, că tre să facem tot ce se poate ca să ne facem bine treaba. În continuare începem, voi da cuvântul uneor invitați din rândul profesiiilor liberale și voi începe cu reprezentantul umbrelei, ca să spun așa, sub care ne găsim, îl invit pe domnul Nicolae Mirică, Secretar general al Uniunii Profesiilor Liberale din România. Domnul Șova. Domnul Mirică, vă ascultăm.

Nicolae Mirică, Secretar general al Uniunii Profesiilor Liberale din România: Domnule Președinte, doamnelor și domnilor, stimați invitați. Sunt deosebit de onorat să particip la un eveniment de marca asociației dumneavoastră care este conferința națională. Doresc să subliniez faptul că Uniunea Profesiilor Liberale din România este organismul-umbrelă al tuturor asociațiilor profesionale care au fost de acord să intre în componența sa și are ca obiectiv principal promovarea și apărarea intereselor fundamentale ale asociațiilor de profesii liberale și a beneficiarilor serviciilor acestora care sunt de înaltă calitate și expertiză. În prezent, Uniunea Profesiilor Liberale are în componența sa un număr de 12 asociații profesionale care reprezintă profesii relevante din românia, printre care și asociația dumneavoastră care este una foarte importantă. Potrivit studiului privind impactul socio-economic al profesiilor liberale din România elaborat de [indescifrabil] la inițiative și contribuția actualului președinte al uniunii noastre, domnul Emilian Radu, care din păcate n-a putut să participe la acest eveniment. Numărul profesioniștilor liberali este de circa cinci sute de mii, care oferă locuri de muncă pentru aproximativ 250 de mii de salariați și furnizează servicii într-o pondere de 20% din total servicii față de o medie europeană de 30%.

Sectorul socio-economic al profesiilor liberale este unul distinct față de celelalte sectoare ale economiei: industrial, agricol și comercial. Importanța deosebită și specificitatea sectorului nostru este datorată de faptul că profesioniștii liberali își desfășoară activitatea în considerarea unor valori comune și caracteristice care stau la baza elaborării codurilor etice și deontologice și această importanță și specificitate a fost recunoscută de către Parlamentul European prin numeroase rezoluții începând cu anul 2003. În cele ce urmează aș vrea să supun dumneavoastră unele aspecte importante pentru activitatea de viitor a profesiilor liberale. Un prim punct ar fi unificarea acestui sector, pentru că deși fiecare asociație profesională are trăsături specifice care o individualizează, există numeroase caracteristici comune care indică un coapartenență la acest sector fără de care nici o societate comunitate umană nu poate supraviețui.

Din motive mai mult subiective decât obiective, un număr important de asociații de profesii liberale se plasează în afar uniunii noastre, dar provocările crescânde cu care se confrunt profesiile liberale în special problema de a reglementării totale, care constituie vârful de lance a strategiei Comisiei Europene pe termen mediu și lung, cu privire la profesiile liberale impun cu necesitate unificarea acestuisector. Totodată, unificarea este reclamată și de faptul că pentru a-și promova și apăra interesele, profesiile liberale trebuie să se exprime ca o voce comună la nivelul societății, să devină un partener viabil și să vină cu un dialog la autoritățile publice și să dispună de o forță de negociere semnificativă.

Un alt aspect este cel referitor la raportul „reglementare - dereglementare” care de altfel a fost și tema celei de-a 8-a conferință a Uniunii Profesiilor Liberale din data de 5 noiembrie 2015, organizată de UPLR, iar conluzia a fost că în momentul de față, o dereglementare ar aduce serioase prejudicii și în special pentru protejarea publșicului larg. Criza economică și financiară, a exacerbat disputa asupra raportului reglementare - dereglementare demonstrând că dacă serviciile sunt controlate doar la nivelul pieții, pot să aducă prejudicii incalculabile. Cu toate că a apreciat activitatea profesiilor liberale, Comisarul European pentru Industrie, Antreprenoriat, Piață Internă și Întreprinderi mici și mijlocii, Elzbieta Bienkowska, a afirmat într-o conferință ținută la sfârșitul anului trecut că este foarte important ca progresele liberale să fie reglementate, deoarece s-ar crea un acces mai mare în profesie și în al doilea rând, s-ar crea locuri de muncă. Un lucru foarte bine cunoscut este faptul că o astfel de reglementare nu poate modifica în mod semnificativ dimensiunea piețeii unei anumite profesii liberale.

O altă chestiune, pe care vreau să v-o aduc în atenție este recunoașterea potențialului antreprenorial al profesiilor liberale. La inițiativa Vicepreședintelui Comisiei Europene, care în prezent este Vicepreședinte al Parlamentului European, este vorba de Antonio Tajani, Comisia Europeană a recunoscut potențialul antreprenorial al profesiilor liberale și în acest scop a înființat un grup de lucru intitulat: Impulsionarea afacerilor profesiilor liberale, din care fac parte atât reprezentanți ai comisiei, cât și ale părților interesate, inclusiv al asociațiilor de profesii liberale. Totodată Comisia a elaborat un plan de acțiune, care cuprinde patru direcții de acțiune, printre care menționăm educația antreprenorială, acces pe piețe, reducerea sarcinilor de reglementare și acces la finanțare. De ce este important acest lucru? Pentru că până în momentul de față profesiile liberale nu au acces la finanțare europeană și al doilea aspect este că a primi sprijin pentru desfășurarea de afacere pe piețe terțe, în afara spațiului comunitar.

O altă problemă se referă la promovarea unor valori comune ale profesiilor liberale. Adunarea generală a Consiliului European al profesiilor liberale din 17 noiembrie 2014 a elaborat un set de șaptesprezece valori comune. Până în momentul respectiv existau doar opt valori comune, care au fost foarte bine apreciate atât la nivelul instituțiilor europene, a asociațiilor de profesii liberale și altor entități care au legătură cu activitatea profesiilor liberale. Un lucru important ar fi ca toate asociațiile de profesii liberale să procedeze la includerea în codurile lor etice și deontologice a acestor valori comune, deoarece pentru un profesionist liberal care își desfășoară activitatea transfrontalier și acesta ar duce la o mai bună integrare a lui în noua țară în care își desfășoară activitatea și ar putea să-și desfășoare activitatea în considerarea acelorași valori comune. Un alt aspect este, se referă la accederea uniunii noatre în Consiliul Economic și Social.

În momentul de față se duc discuții pentru reluarea activității conform ultimilor două legi privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social și mai există o problemă în sensul că există trei parteneri, doi dintre parteneri mă refer la sindicate și societatea civilă, din care face parte și uniunea noastră, au desemnat reprezentanții lor în cadrul plenului CES, dar mai au probleme pentru a-și desemna reprezentanții fiind chestiuni legate de reprezentativitate. De aceea, așteptăm ca în curând CES-ul să-și reia activitatea, uniunea noastră să poată să contribuie la derularea procesului legislativ din România, având în vedere că CES-ul este organ consultativ al Parlamentului.

O problemă pe care vreau să o expun este cea legată de promovarea imaginilor profesiilor liberale. Dumneavostră cunoașteți că din când când apar în presă sau în mass-media tot feluri de atacuri la adresa profesiilor liberale și aș vrea să mă refer la un astfel de atac, care a avut loc recent, de către o entitate pe care nu vreau să nominalizez pentru că dumneavoastră o cunoașteți, și care a reluat unele afirmații ale Consiliului Concurenței mai vechi prin care menționează că profesiilor liberale au evolat ca sisteme închise, care conservă alte privilegii pentru membrii lor, astfel încât încercările moderne de a crește competiția s-au lovit de o concurență serioasă. Or, lucrurile nu stau deloc așa, profesiile liberale au ca menire aceea de a proteja binele public și ele sunt foarte importante pentru interesul public. În încheiere aș vrea să remarc contribuția deosebită a asociației dumneavoastră la activitatea Uniunii Profesiilor Liberale, tre să menționez faptul că domnul Adrian Vascu este prim-vicepreședinte al asociației noastre, iar domnul profesor universitar, doctor Ion Anghel este reprezentantul uniunii noastre în cadrul plenului CES. Vă urez succes la lucrările conferinței. Vă mulțumesc foarte mult pentru atenție.

Daniel Manațe: Vă mulțumim. Salutăm prezența în rândul nostru a domnului Șova Robert Aurelian, președintele CECAR, vă rugăm domnul Șova.

Aurelian Șova: Bună dimineața, domnule Președinte, onorat prezidiu, stimați invitați, permiteți-mi să transmit mesajul de apreciere și de bună colaborare pe care profesioniștii contabili doresc s-o aibă cu profesia dumneavoastră. De altfel, mulți dintre experții contabili sunt și evaluatori, așa că poate chiar în sală sunt membrii CECAR, acuma se dovedește faptul că chiar dacă suntem asociație profesionale, de fapt organisme profesionale diferite, iată avem strînse legături de colaborare profesională. Conferința națională ca orice organism profesional este un moment foarte important pentru că practic permite ca luând din trecut să construim viitorul și având în vedere iată provocările pe care le-am auzit din partea domnului secretar general la Uniunea Profesiilor Liberale, cred că mesajul de colaborare tre să fie unul care să constituie o prioritate pentru toate organismele profesionale. Dacă și domnul Dănescu a pus accentul pe această colaborare este evident că există presiuni, dar există interese particulare pentru fiecare organism profesional, dar deasupra acestor interese sunt interesele comune ale noastre a tuturor și aș spune, interesul național.

Diferența dintre o profesie liberală și orice altă profesie constă în faptul că ea are un impact asupra economiei, asupra societății în general, mult mia important decât alte profesii. Tocmai de aceea, cei care activează în aceste profesii, trebuie să își desfășoare activitatea întrun cadru bine reglementat. să avem cod de etică, să avem dezvoltare profesională continuă, să avem standarde pe care să ne bazăm. N-o să vorbesc mai mult, ceea ce vreau să punctez la sfârșit este faptul că profesioniștii contabili își doresc o colaborare poate mult mai strânsă cu dumneavoastră, cred că inclusiv pe componenta de standarde, având în vedere că iată începeți din ce în ce să faceți referire la IFRSuri și așa mai departe. Cred că o colaborare și cu această temă ar trebui oarecum dezvoltată între noi, pentru că fiecare suntem buni pe domeniul nostru și împreună putem fi mai buni pentru interesul public, în general. În final vă doresc să aveți o conferință în care să faceți concluzii, care să vă ajute să vă dezvoltați și sper ca una din concluzii să fie aceasta a dezvoltării colaborării cu celelalte organisme profesionale. Vă mulțumesc.

Daniel Manațe: Vă mulțumim. În continuare, îl rugăm pe domnul Radu Gabriel, Președintele CAFR-ului să ne adreseze câteva cuvinte și domnul Ștefan urmează.

Radu Gabriel: Bună dimineața, domnule Președinte, stimați colegi. Bine, vă pot zice că am ales să fiu în fața dumneavoastră astăzi, mai ales că antevorbitorii mei au punctat cele mai importante momente și lucruri care vizează profesia de parctică publică. Vreau să felicit ANEVAR-ul pentru că vă fac o mărturisire aici, anul trecut dacă vă aduceți aminte la conferința dumneavoastră v-am spus că noi CAFR-ul dorim să luăm și să aplicăm o serie de măsuri pe care dumneavoastră la nivelul membrilor l-ați luat și vă felicităm că în continuare ați ținut ștacheta și totodată vreau să vă felicit a doua oară pentru că în momentul în care doriți să faceți ceva, sunt convins că , să zicem anumite elemente care țin de lipsa de înțelegere a celor vizați, de interese cum spuneau colegii, dar nu în ultimul rând de interesul comun care nu este văzut, vă țin sau vă trag în spate.

Trebuie să continuați rolul și importanța evaluatorului într-un mediu economic este foarte importantă, de aceea cred că numai așa ceva putem să contribuim la dezvoltarea economiei și la o normalizare la nivelul pieței. N-o să mă [indescifrabil], doar vreau să vă spun că antevorbitorii mei au punctat foarte bine faptul că avem nevoie de o uniune, o uniune însemnând din punct de vedere al unei voci. Noi, Camera Auditorilor am încercat și cred că am și reușit să discutăm și să facem parteneriate cu toate instituțiile, respectiv corpurile profesionale, spre exemplu, săptămâna aceasta, apropo de Germania, săptămâna aceasta au venit pentru a intra într-o zonă de elită, după asta educațională și ne-au spus legat de profesii care sunt cu anumită vechime în anumite țări care fac ca punct de reper din Germania, sau UK, sau Italia, sau Franța, noi tre să înțelegem că împreună putem să construim, respectiv trebuie să avem o voce comună pentru instituții și mai ales pentru parteneriat și să nu uităm că în final, deservim interesul public. De aceea, să știți și credeți că trebuie să mai mărturisesc că Camera auditorilor Financiari este deschisă și chiar vă spune la dispoziție tot ce, instrumente, sisteme și toți colegii, suportul, pentru a putea depăși dacă aveți momente dificile sau mai greoaie, cum au fost cele la începutul acestui an în care din punct de vedere al mass-mediei ați fost o țintă permanentă, trebuie să depășiți acest moment și nu de alta, cred și sunt convins că la anul, când ne vom întâlni la conferința următoare, o să fie clar că tot ceea ce ați făcut dumneavoastră a fost în beneficiul României și nu așa cum se poate percepe, doar interesul membrilor. Vă felicit și vă doresc mult succes la conferință. Vă mulțumesc.

Daniel Manațe: Vă mulțumim. În continuare, îl invit pe domnul Ștefan Ionuț, vicepreședintele CCF, Camera Consultanților Fiscali din România.

Ionuț Ștefăneț: Domnule Președinte, stimați invitați, doamnelor și domnilor...

Daniel Manațe: Spre final aș vrea să se pregătească domnul Bădescu.

Ionuț Ștefăneț: Sunt onorat în calitate de vicepreședinte al Camerei Consultanților Fiscali să transmit salutul organizației noastre adresat Asociației Naționale a Evaluatorilor Autorizați din România și în același timp să vă mulțumesc pentru invitația de a participa la această conferință. Ca organizație profesională care coordonează și autorizează activitatea de consultanță fiscală în România, Camera Consultanților Fiscali, deși este o organizație relativ nouă, numără astăzi peste șase mii de membri, atât persoane fizice, cât și societăți de consultanță fiscală, inclusiv un număr însemnat de consultanți fiscali din alte state europene. Structura membrilor Camerei este alcătuită din specialiști din activitatea practică îndelungată în domeniul fiscalității, reprezentanți ai mediului academic, cât și din societăți cu capital autohton și societăți multinaționale de conaultanță națională cu o vastă experiență internațională în domeniu.

Camera Consultanților Fiscali este membră a Confederației Fiscale Europene încă din anul 2009 alături de alte 24 de organizații similare din state europene, la nivelul Camerei existând structuri profesionale organizate după modelul acestei confederații. Ca și piața pe care dumneavoastră vă desfășurați activitatea, piața de consultanță fiscală din România a avut an de an o evoluție ascendentă, consolidarea profesiei și a pieței de consultanță fiscală fiind strâns legată de dezvoltarea mediului de afaceri. Într-o etapă în care legislația fiscală este deosebit de complexă și modificările legislative sunt frecvente, activitățile economice sunt supuse riscurilor, fapt pentru care profesia de consultant fiscal a devenit una din profesiile cu un impact semnificativ asupra mediului economic. În activitatea sa, Camera Consultanților Fiscali are relații de colaborare cu autoritățile publice direct implicate în activitatea fiscală, dar și cu celelalte profesii liberale apropiate domeniului fiscal, având ca obiectiv apărarea intereselor fundamentale ale membrilor săi pentru susținerea enmijlocită a mediului de afaceri în general, dar și a societății în ansamblul ei.

Preocuparea permanentă a Camerei Consultanților Fiscali este pregătirea profesională continuă, care are drept scop îndrumarea profesională a consultanților fiscali, devzoltarea abilității profesionale, dezvoltarea și menținerea competenței profesionale în vederea furnizării unor servicii de calitate care să ducă la creșterea prestigiului profesiei de consultant. Existând aceeași preocupare și în cadrul Asociației Naționale a Evaluatorilor Autorizați din România, cele două organizații au încheiat un protocol de colaborare pentru recunoașterea reciprocă a cursurilor de pregătire profesională. Constituie un element de mândrie, faptul că în rândul membrilor noștri există și evaluatori de o înaltă ținută profesională, care aduc un plus de valoare prestigiului profesiei de consultant fiscal. Ce vreau eu să vă mai spun este următorul lucru: noi calculăm impozite, autoritatea fiscală dorește venituri la bugetul statului.

Unul dintre elementele de bază ale unui impozit este dat de calculul corect al bazei de impuneri, unul dintre elementele fundamentale care tre să stea la baza elaborării unui buget, fie că este local, fie că este național, reprezintă o bază. După, este ușor să aplici un procent. Dumneavoastră vă revine sarcina de a stabili corect o bază de impunere. Nu vreau să închei înainte de a mulțumi Asociației Naționale a Evaluatorilor Autorizați din România pentru modul eficient în care am colaborat până acum, colaborare de care suntem siguri, care va continua în aceeași notă și pe viitor. Urez succes lucrărilor conferinței.

Daniel Manațe: Mulțumim. Și în încheierea cuvântului invitaților, îl invit pe Președintele fondator, pe domnul Gheorghe Bădescu să ne adreseze câteva cuvinte și voiam să întreb dacă în sală a ajuns domnul Secăreș, doar să verificăm. Mulțumesc. Până ajunge domnul Bădescu, aș vrea numai să amintesc că sub flamura asta a dereglementării se pot ascunde lucruri foarte periculoase pentru orice profesie liberală, cel mai important fiind riscul de deprofesionalizare, da cum bine au spus cel puțin trei dintre antevorbitori. Domnul Bădescu, vă rugăm.

Gheorghe Bădescu, fondator ANEVAR: Ceea ce avem acuma la 24 de ani de la înființarea ANEVAR, putem spune că este o asociație ajunsă la maturitate și se și vede în realitatea economică românească. Este un lucru îmbucurător că s-a reușit construirea să spune, a unor relații foarte bune cu alte asociații profesionale care lucrează în domeniul economico-financiar și că există premise ca să avem în continuare relații și cu alte asociații profesionale. Chiar dacă de-a lungul timpului uneori era această părere că cu ăștia nu ne putem împăca niciodată, iată că s-au putut realiza aceste relații cu răbdare, cu sinceritate și cred că aceasta este calea în viitor. Odată cu reglementare profesiei de evaluare, toată lumea cred că și-a dat seama că există o mai mare responsabilitate din partea ANEVAR, pentru că orice porumbel care iese din această asociație, are implicații foarte mari, din cauza reglementării profesiei suntem sub focul tuturor care se simt lezați de anumite hotărâri, idei, păreri pe care le emite ANEVAR.

Deci tre să fim foarte atenți ca nu în ideea de a nu-i supăra pe unii sau pe alții, ci trebuie să avem întotdeauna în vedere că interesul public. Este foarte bine că s-a produs această mișcare de la și s-a înțeles că asociația NEVAR este o organizație care se ocupă numai de interesul membrilor săi, ci dat fiind că profesia este d einteres public, trebuie să aibă în vedere în primul rând, interesul public. Și am văzut că multe din ideile, hotărârile și părerile care au fost exprimate în ultimul timp, au mers pe această cale pentru a satisface interesul public. Dacă facem așa, vom avea până la urmă sprijinul publicului și încrederea publicului, pentru că orice organizație profesională trebuie și este normal să câștige interesul public. Cum se face asta? sigur că prin cunoștințe, prin nivelul profesional la toți membrii, deci aicea avem nevoie de o creștere a nivelului profesional, dar în mod deosebit de comportamentul etic și vream să subliniez acuma ca o chestiune pentru când ne vom mai întâlni la anul să vedem ce putem să facem mai mult pentru promovarea unui comportament etic, corespunzător. Standarde profesionale am făcut, o să mai facem și mai bune, anul viitor vor fi alte standarde internaționale noi care par mult mai bune decât au fost cele din 2011 și 2013, dar trebuie să vedem cum vom acționa mai mult în promovarea unui comportament etic corespunzător țelului pe care îl are această asociație. Mulțumesc.

Daniel Manațe: Mulțumim. În continuare o să avem o scurtă pauză și invitații care doresc să rămână la lucrările conferinței sunt bineveniți. Pauza cam de zece minute, da.