Președintele României, domnul Klaus Iohannis:
„Domnule Președinte,
Onorată asistență,
Bună ziua!
Doamnelor și domnilor, sunt onorat să îl am ca oaspete astăzi pe Președintele Ucrainei, domnul Petro Poroșenko. Domnule Președinte, bine ați venit!
Mă bucur că Președintele Poroșenko a acceptat invitația de a vizita România, într-o perioadă complicată și dificilă pentru țara sa și într-un context european și internațional marcat de intense provocări.

Îmi amintesc cu satisfacție de vizita de anul trecut la Kiev, domnule Președinte, una dintre primele vizite externe după preluarea mandatului meu de Președinte, fapt ce reflectă importanța acordată de România relației cu Ucraina, stat vecin și prieten. În decursul ultimelor luni, am avut ocazia să ne întâlnim și să discutăm în marja unor evenimente internaționale, precum Conferința de Securitate de la München și Summitul privind securitatea nucleară de la Washington.

Am ținut să îl asigur astăzi pe Președintele Poroșenko de sprijinul ferm și constant al României pentru suveranitatea, integritatea teritorială și independența Ucrainei. Respectul pentru principiile și normele care guvernează relațiile internaționale a stat întotdeauna la baza acțiunii noastre de politică externă și România va continua să rămână consecventă acestui punct de vedere.

România este pregătită să sprijine Ucraina în procesul de reformă internă necesar îndeplinirii angajamentelor asumate în procesul de asociere politică la Uniunea Europeană. România a fost primul stat membru UE care a ratificat Acordul de Asociere UE-Ucraina.
Sprijinul acordat de România pe drumul european și euroatlantic pe care Ucraina s-a angajat să îl parcurgă, precum și în contextul crizei care o afectează în ultimii doi ani, reprezintă o bază solidă pentru realizarea de progrese consistente în relația bilaterală.
Am semnat astăzi un Protocol de relansare a Comisiei Mixte Prezidențiale, urmare a celor agreate în cadrul vizitei pe care am efectuat-o la Kiev în cursul anului trecut.
Comisia va fi un instrument de imprimare a voinței politice și a impulsului necesar pentru soluționarea temelor de pe agenda bilaterală, permițându-ne, astfel, să valorificăm pe deplin potențialul de cooperare existent între țările noastre.

În acest context, vom putea să facem pași înainte pentru soluționarea unor dosare care se află de mult timp pe agenda bilaterală. Unul dintre acestea este canalul Bâstroe.
O altă temă a discuției a fost rolul important al minorităților - al celei românești din Ucraina și al celei ucrainene din România - pentru relația noastră bilaterală. Acestea pot să reprezinte un foarte important element de legătură între statele noastre, care să sprijine consolidarea relației noastre bilaterale.

Minoritatea ucraineană din România beneficiază de un sprijin considerabil din partea statului român - aproximativ 1,6 milioane de euro/an.
Am discutat cu Președintele Poroșenko cu privire la nevoia de a răspunde mai bine necesităților și doleanțelor românilor din Ucraina.
Reluarea activității Comisiei Guvernamentale pentru Minorități, după o pauză, prea lungă, de 10 ani, va contribui, cu siguranță, la atingerea acestui obiectiv.
Un semn al determinării noastre comune de a aprofunda relația româno - ucraineană este reprezentat de semnarea, cu prilejul vizitei Președintelui Poroșenko la București, a două acorduri bilaterale privind transporturile militare și patrularea în comun la frontiera de stat româno-ucrainean.

De asemenea, ne dorim să intensificăm cooperarea dintre cele două țări atât în domeniul cultural, cât și educațional. Sperăm ca Institutul Cultural Român de la Kiev să înceapă să funcționeze cât mai repede posibil, alături de filiala de la Cernăuți.

Am căzut de acord că este important să dezvoltăm proiecte transfrontaliere și regionale de cooperare în diverse domenii - economic, turistic, mediu, construcție de infrastructură. În acest context, am evocat posibilitatea construirii podului de pe Tisa, Sighet - Solotvino.
Am discutat, totodată, de mai buna aplicare a Acordului de mic trafic de frontieră, de avansarea proiectelor de infrastructură și de deschiderea de noi puncte de frontieră. Asemenea măsuri au un puternic impact asupra calității vieții cetățenilor din cele două țări și asupra întăririi legăturilor dintre aceștia. În acest sens, deschiderea cât mai rapidă a consulatului României de la Solotvino este foarte importantă.
Relațiile economice bilaterale trebuie să fie intensificate. Avem multiple interese comune, mai ales în zona de graniță, în domeniul interconectării energetice. Ucraina rămâne parte esențială a arhitecturii energetice europene.

O altă temă importantă a fost situația de securitate din estul Ucrainei. Am subliniat în cadrul discuțiilor importanța implementării depline și neîntârziate a Acordurilor de la Minsk.
Am avut cu domnul Președinte Poroșenko și un schimb de opinii privind evoluțiile de securitate în regiunea Mării Negre și impactul acestora asupra securității și intereselor României și Ucrainei.

Vom continua să cooperăm strâns la nivel regional și internațional.
Vă mulțumesc încă o dată, domnule Președinte, pentru că ați acceptat să vizitați România și pentru discuțiile foarte bune pe care le-am avut. Aveți cuvântul!”

Președintele Ucrainei, domnul Petro Poroșenko:
„Mulțumesc frumos, stimate domnule Președinte, draga Klaus,
Stimați reprezentanți ai mass-media,
Doamnelor și domnilor,
În primul rând, aș vrea să vă mulțumesc pentru invitația de a veni în România într-o vizită oficială. Sper că intensitatea vizitelor care au avut loc în ultima perioadă, iar domnul Președinte a spus despre acest lucru, ne-am întâlnit și la Kiev, și la München, și la Washington, sunt convins că această intensificare are un caracter stabil și răspunde acelui nivel fără precedent de înalt al relațiilor dintre România și Ucraina. Această intensificare va asigura o dinamică pozitivă a dezvoltării relațiilor bilaterale.

Simbolic, este prima mea vizită după crearea în Ucraina a unui nou guvern, reluarea activității coaliției majoritare din Parlament, după aprobarea, ieri, de către Comisia Europeană, a deciziei de a propune anularea regimului de vize pentru Ucraina. Sperăm și am primit asigurări că România este un partener sigur și ne va susține în anularea regimului de vize pentru Ucraina și sperăm că acest lucru se va întâmpla cât mai curând. Ucraina și România sunt țări vecine și subiectul securității este la fel de important pentru ambele țări. și securitatea este o primă prioritate a discuțiilor noastre de astăzi.

Anexarea Crimeii, continuarea prezenței unităților rusești în Donbas, încălcarea de către partea rusă a acordului de la Minsk creează pericole pentru sistemul actual de relații internaționale și drept internațional. Ucraina și România nu pot să accepte acest lucru. Ne face plăcere să constatăm că statele noastre au o singură și principială poziție. Discuțiile privind anularea sancțiunilor cu privire la Rusia nu pot avea loc până când nu va înceta agresiunea.   

Orice reducere a sancțiunilor în schimbul unor îndepliniri parțiale a acordului de la Minsk vor fi un pericol nemijlocit pentru reglementarea situației în Donbas. Sunt convins că aceasta poate încuraja Rusia să-și continue acțiunile agresive și nu poate fi acceptat acest lucru, pentru că acordurile de la Minsk trebuie implementate în totalitatea lor.

Aș vrea să-i mulțumesc domnului Președinte și tuturor partenerilor români pentru poziția principială de susținere a suveranității, independenței și integrității teritoriale a Ucrainei și referitor la anexarea ilegală a Crimeii și acțiunilor Rusiei în Donbas. De asemenea, aș vrea să mulțumesc pentru ajutorul practic în contextul combaterii agresiunii ruse în Ucraina.
Mulțumim României pentru că, în 2015, au fost tratați 21 de militari ucraineni în spitalele din România, militari și angajați ai Ministerului de Interne care au fost răniți în luptele din Donbas. În cadrul discuției subiectelor de securitate, suntem mulțumiți de discuțiile din cadrul comisiei Ucraina-NATO și discuțiile care vor avea loc în iulie, în Varșovia, și am convenit să ne întâlnim acolo și să continuăm discuțiile.

Ucraina mulțumește pentru susținerea financiară și la nivel de experți în activitatea Fondului de sprijin NATO în domeniul securității cibernetice. Considerăm aceasta una din principalele amenințări pentru statul nostru și acest lucru va consolida securitatea noastră. În condițiile agresiunii continue din partea Rusiei, Ucraina și România vor acorda o atenție deosebită securității în zona Mării Negre. De asemenea, astăzi am discutat detaliat acest subiect cu domnul Președinte. Am condamnat militarizarea de către Federația Rusă a Peninsulei Crimeea, ocupată de Rusia.

Am discutat alte abordări de colaborare în domeniul de securitate a Mării Negre, care trebuie să înlocuiască sau să completeze cele existente. Black Sea Forum și documentul privind consolidarea încrederii și-au pierdut eficiența ca urmare a agresiunii Rusiei și trebuie să găsim noi abordări și alte viziuni asupra situației.
O abordare poate fi inițiativa comună privind crearea unei flote a Mării Negre care să consolideze prezența Alianței și consolidarea securității în regiunea Mării Negre. Ucraina se va alătura cu plăcere acestei inițiative. Am confirmat acest lucru domnului Președinte după aprobarea de către alianță.

O atenție deosebită am acordat în cadrul discuțiilor de astăzi, unor proiecte concrete care trebuie să consolideze colaborarea economică dintre România și Ucraina. Nu suntem deloc satisfăcuți de nivelul actual al colaborării economice. Suntem convinși că trebuie, cât mai urgent, să reactivăm comisia interguvernamentală care nu a lucrat pe parcursul a zece ani. Trebuie să folosim la maximum posibilitățile zonelor de liber schimb dintre Ucraina și Uniunea Europeană și abordările deosebite pe care trebuie să le demonstrăm pentru colaborarea dintre oamenii de afaceri ai celor două state.

De asemenea, am propus să continuăm discuția privind interconectarea sistemelor energetice ale statelor noastre, datorită cărora România va fi încă o țară de la care Ucraina ar putea să importe gaze și îi mulțumesc domnului Președinte pentru susținerea acestei inițiative. De asemenea, am propus părții române să folosim potențialul depozitelor de gaze din Ucraina și cu eforturi comune să asigurăm securitatea energetică nu numai a Ucrainei și a României, ci a întregii regiuni. Cred că acești pași vor fi foarte pozitivi.

Împreună cu Președintele României am subliniat partea pozitivă a reluării legăturilor la nivel de cale ferată și de legături auto între Cernăuți și București și sperăm că companiile aeriene se vor folosi de autorizațiile pe care le-au primit și vor relua legăturile directe între București și Kiev. Va fi încă și mai actual după ce va intra în vigoare Acordul privind liberalizarea regimului de vize între Ucraina și Uniunea Europeană. Am făcut schimb de păreri în ce privește ultimele evoluții în Republica Moldova și Transnistria. Susținem eforturile guvernului din Republica Moldova de a stabiliza situația în țară, și susținem eforturile în implementarea reformelor necesare.

În cadrul discuțiilor, am ajuns cu autoritățile din România la mai multe acorduri. În primul rând, am reluat activitatea comisiei militare mixte româno-ucrainene, care trebuie să devină un mecanism real de colaborare româno-ucraineană și mă bucur că am reușit să convenim să reluăm acest mecanism după peste 9 ani de la prima, și din păcate, ultima ședință a acestei comisii. Următoarea ședință a comisiei am convenit că va avea loc în Kiev.
Ucraina și România au semnat un acord privind patrularea comună a frontierelor de stat ce va permite ambelor părți să lupte mai eficient cu corupția, contrabanda și migrația ilegală. Am propus, împreună cu Președintele României acest lucru demult și, în sfârșit, acest lucru a fost implementat și va avea rezultate foarte bune.

Am semnat și un acord de colaborare în domeniul transporturilor militare ce ne va permite dezvoltarea colaborării între ministerele apărării ale celor state, am împuternicit miniștrii noștri să semneze la 6 mai, când va avea loc întâlnirea lor la deschiderea consulatului din Solotvino și să sperăm că atunci va fi semnat și acordul privind gratuitatea vizelor pe termen lung pentru cetățenii ucraineni și salut acest lucru.

Consolidarea relațiilor între România și Ucraina are o importanța deosebită și împreună cu domnul Președinte am apreciat pozitiv implementarea acordurilor bilaterale privind micul trafic de frontieră și privind deschiderea punctului de frontieră Orlovka - Isaccea. Continuăm să colaborăm asupra consolidării relațiilor bilaterale și consider că implementarea acordurilor semnate astăzi va fi o bază pentru dezvoltarea relațiilor prietenoase, strategice, de vecinătate și parteneriat care există în prezent între Ucraina și România, între Președintele României și Președintele Ucrainei.


Întrebări din partea reprezentanților mass - media:

Jurnalist: Bună ziua! Ați spus despre flota Mării Negre, această inițiativă… puteți să ne spuneți mai detaliat în ce stadiu se află discuțiile pe acest subiect, dacă există ceva concret, cine va intra în această inițiativă și care sunt principalele obiective?

Președintele Ucrainei, domnul Petro Poroșenko:
În primul rând, am subliniat acest lucru și în ceea ce am spus mai devreme, securitatea este foarte importantă și necesită mai multe decizii, noi abordări și noi hotărâri. Noi susținem inițiativa României de a crea o flotă comună NATO în Marea Neagră și subliniez că suntem dispuși să ne alăturăm imediat după ce această inițiativă va fi aprobată de Alianță. Despre acest lucru am discutat astăzi cu domnul Președinte și vom dezvolta această colaborare. Dar aceasta nu este singura direcție în care vom colabora în domeniul securității.
În timpul vizitei Președintelui Bulgariei la Kiev și astăzi în cadrul discuțiilor avute, am discutat posibilitatea creării unei brigade româno-ucraineano-bulgare după modelul celei existente între Polonia, Lituania și Ucraina. Avem o experiență pozitivă de implementare a acestui acord și sunt convins că astfel de pași vor consolida și securitatea și încrederea și în regiune, și în întreaga Europă.

Jurnalist:
Pentru ambii președinți, aș vrea să vă întreb o temă mult discutată în ambele țări, despre corupție. Domnule Poroșenko, la Kiev aveți un nou guvern, cum va continua lupta împotriva corupției, ținând cont de condiționalitățile care vin din partea Statelor Unite și a Uniunii Europene cu privire la acest lucru? Iar, domnule Președinte Iohannis, în țară e precampanie electorală, dar aproape ca o campanie și se apropie campania oficială, când DNA-ul în continuare își face simțită prezența printre politicieni, sunt însă mulți care spun că ar fi niște comandamente de la alte instituții ale statului și aș profita de întrebare pentru dumneavoastră, băncile v-au cerut să trimiteți la Curtea Constituțională legea dării în plată, ce veți face cu ea și când?

Președintele Ucrainei, domnul Petro Poroșenko:
Vă mulțumesc pentru această întrebare. Demonstrăm o abordare hotărâtoare și pași hotărâtori în lupta împotriva corupției. Decizia de ieri a Comisiei Europene privind propunerea anulării regimului de vize pentru cetățenii ucraineni demonstrează că Ucraina și-a implementat 140 de puncte din lista de reforme care au fost condiții preliminare pentru a lua o astfel de decizie. O mare parte din aceste 140 de reforme se refereau la lupta împotriva corupției. Asta înseamnă și crearea infrastructurii de luptă împotriva corupției, crearea unei agenții naționale pentru lupta împotriva corupției, unui parchet specializat în lupta împotriva corupției, a Agenției Naționale de Prevenire a Corupției și multor alte structuri. Sunt mai multe dosare împotriva unor deputați, guvernatori, funcționari de stat și chiar ieri, la ședința Guvernului, prima ședință a noului guvern din Ucraina, structurile tradiționale corupte, cum sunt CFR ucrainean, Poșta ucraineană, au primit noi conducători străini, care și-au demonstrat eficiența în statele lor. Mâine vor avea loc mai multe ședințe ale consilierilor mei la care vor fi discutate ca principale priorități subiectele anticorupție. Sunt convins că eficiența luptei împotriva corupției din Ucraina este esențială pentru afaceri, pentru reforma sistemului judiciar și a altor direcții de dezvoltare a statului, care au fost discutate ieri în cadrul Direcției pe Probleme de Reformare a Statului. De aceea, cred că eficiența luptei împotriva corupției este destul de mare.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: În România, lupta împotriva corupției este vitală, dar în România acest lucru nu este doar un deziderat, este un fapt. Lupta împotriva corupției se desfășoară chiar cu intensitate mare, spre disperarea corupților, evident. Faptul că suntem în precampanie nu are nicio relevanță pentru felul în care DNA luptă împotriva corupției și împotriva corupților. Nu știu exact la ce fel de comandamente v-ați referit în întrebare, eu nu am cunoștință despre existența vreunui fel de comandamente, dar am o părere destul de informată, foarte informată. Despre cum se desfășoară lupta anticorupție, sunt foarte mulțumit! DNA își face treaba foarte bine, nu există niciun fel de imixtiuni politice, dacă cumva la asta v-ați referit, în felul în care își face DNA treaba și nu există nicio instituție a statului care să se amestece în treaba DNA sau în felul în care DNA își face treaba. Faptul că suntem în precampanie, probabil, aduce mai vizibil în față felul în care unii și alții sunt chemați la DNA pentru a da explicații. Acest lucru este o dovadă a faptului că lupta anticorupție se desfășoară cu toată intensitatea și pot să vă spun că se desfășoară așa, indiferent dacă este campanie sau dacă nu este campanie. Munca pe care o face DNA nu este una politică, ci este o luptă foarte importantă pentru România.
Vă mulțumesc tuturor!”