Doamna X: Putem începe? Cred că toată lumea e pregătită, da? Bine.

Maia Sandu, Președintele Partidului Acțiune și Solidaritate: Vă mulțumesc pentru faptul că ați acceptat invitația noastră. Astăzi vrem să vorbim despre problemele din sistemul de pensionare. De ce tocmai acum, o să mă întrebați. Pentru că în ultimele săptămâni am văzut mai multe comunicate emise de Guvernul Republicii Moldova despre faptul că se lucrează la o reformă a sistemului de pensii. Am aflat că a fost aprobat și un concept de reformare a sistemului, în luna august. Doar că acest concept nu a fost făcut public, deci nu putem să înțelegem ce anume urmărește Guvernul și cât de serioasă este această abordare.

Prim-ministrul Filip a anunțat și un termen pentru punerea în aplicare a noului cadru legislativ și anume întâi ianuarie 2017, un termen foarte optimist, după părerea noastră, ținând cont de complexitatea problemelor din acest sistem și de necesitatea unor dezbateri largi cu toată societatea pentru a obține sprijin popular pentru implementare.

De aceea, neștiind exact ce-și propune guvernarea, vrem să discutăm și să abordăm întrebări foarte importante pentru ca să se asigure sustenabilitatea și echitatea acestui sistem de pensionare. Problemele sistemului de pensii sânt foarte serioase, iar amânarea rezolvării lor va duce la o nouă criză de proporții în Republica Moldova, cu implicații și mai grave chiar decât cele ale „furtului miliardului”.

Atât comuniștii, cât și democrații, care au fost responsabili de acest sector în ultimii 15 ani, au preferat să ocolească problemele sistemice, limitându-se la intervenții minore de majorare sporadică a pensiei, fără a se ghida de o politică coerentă care să asigure echitate și durabilitate.

Care sunt cu adevărat problemele sistemului de pensii al Republicii Moldova:

În primul rând trebuie să spunem clar, fără ocolișuri, că situația sistemului de pensii este una critică. Astăzi, cheltuielile Fondului Social de asigurări sociale de stat depășesc șapte procente din Produsul Intern Brut și optsprezece procente din Bugetul Public Național. Deficitul Fondului crește în fiecare an. În 2015 acesta era de un miliard și o sută de mii de lei, adică unsprezece procente din toate cheltuielile Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat și aproape un procent din Produsul Intern Brut. Acest deficit se acoperă prin transferurile de la bugetul de stat, adică în fiecare an, din bugetul de stat, se cheltuie un miliard de lei pentru a acoperi deficitul bugetului fondului social. În consecință, cei care contribuie la Fondul de asigurări sociale achită și pentru cei care nu fac aceste contribuții, prin intermediul altor forme de impozite plătite la bugetul de stat și care trebuie să fie folosite în alte scopuri. Dacă această tendință va continua, în doar câțiva ani, Fondul de pensii va deveni o povară insuportabilă pentru bugetul de stat, periclitând cheltuielile publice pentru alte domenii sau va înceta să existe.

De ce avem un deficit atât de mare? Administrarea proastă a sistemului public de pensionare, valoarea mică a pensiei pentru limita de vârstă, inechitățile din sistem au redus substanțial încrederea oamenilor în Fondul de asigurări sociale de stat. Ca urmare, mulți dintre ei se eschivează de la plata contribuțiilor (economie informală, salarii în plic etc). Acest lucru, combinat cu exodul masiv al populației active și procesul de îmbătrânire a populației, pune o presiune enormă pe sistemul de asigurări sociale. În Republica Moldova, raportul dintre numărul persoanelor active, care trebuie să contribuie pentru a susține un pensionar, a ajuns la un nivel de unu întreg și doi la unu, adică de unu întreg și doi angajați care lucrează astăzi plătesc pentru un pensionar, pe când limita minimă acceptată internațional este de patrucontribuabili la un beneficiar.

De ce cetățenii se eschivează de la plata contribuțiilor? Cauza majoră rezidă în faptul că ei știu că valoarea pensiei care urmează să o primească este una foarte mică. Republica Moldova are cea mai joasă rată din regiune de înlocuire a salariului pierdut, salariul pierdut înseamnă salariul care s-a folosit atunci când s-a calculat pensia, atunci când s-a calculat pensia. Această rată este de doar douăzeci și șase procente. În anul 2015, minimumul de subzistență pentru pensionari a fost de 1,437 de lei lunar, pe când pensia minimă a constituit doar 798 lei pe lună și asta înseamnă cifra oficială, pentru că neoficial am întâlnit cazuri, de exemplu la una dintre întâlniri, la Florești, o bătrână mi-a spus că primește o sută patruzeci de lei pe lună, în pofida faptului că a lucrat foarte mulți ani în gospodăria colectivă din localitate. Nu mi-a venit să cred și am rugat-o să îmi aducă actele și în acte e și mai grav pentru că nu a fost actualizată cifra. Ultima cifră este pentru 2007, în care se indică optzeci și nouă întreg și 71 de lei.

De ce suma stabilită pentru pensia acordată pentru limita de vârstă (pensia pe care o primește cineva ajuns la vârsta de pensionare) este atât de mică? Modalitatea de stabilire a pensiei pentru limita de vârstă în Republica Moldova este unică și defectuoasă: formula de calcul a valorii pensiei nu ia în considerație valoarea banilor în timp. Spre exemplu, cetățeanul a contribuit la sistemul de pensii cu o sumă anumită în anul 2000; această sumă atunci îi permitea sa cumpere un anumit coș de bunuri în acel an. La calcularea pensiei, corect ar fi ca statul sa ia în considerație nu suma brută a contribuției, dar suma care, în momentul calculării, de exemplu astăzi, în anul 2016, să îi permită sa procure același coș de bunuri pe care ar fi putut să-l procure în perioada când a contribuit. De exemplu, dacă în 2007 spuneam a contribuit cu două sute de lei, atunci cu acei două sute de lei puteai cumpăra niște bunuri și servicii, exact astăzi cu suma pe care trebuie să o primească astăzi, trebuie să fie capabil să să cumpere același coș de bunuri și servicii. Această formulă este adoptată de sistemele de pensii în alte țări. Aceasta înseamnă valorizarea pensiei. Deci, un sistem echitabil, în acest context, ar însemna ca pentru fiecare contribuabil să se recalculeze pensia, astfel încât să se stabilească pensia corectă și să-i fie returnat venitul pierdut din 1999, atunci când a fost pusă în aplicare noua formulăde pensionare până astăzi. Evident că aceasta înseamnă cheltuieli enorme, care trebuie alocate iarăși de la bugetul de stat.

Altă inechitate majoră ține de sistemul diferențiat de calculare a pensiilor: parlamentarii, membrii guvernului, aleșii locali, judecătorii, procurorii și alții primesc o pensie care constituie între cincizeci și optzeci de procente din mărimea salariului pierdut, pe când celelalte categorii de angajați primesc doar douăzeci și șase de procente, așa cum am menționat mai devreme, din salariul pe care l-au avut. Care este justificarea pentru un asemenea tratament diferențiat? De ce mărimea pensiei nu este calculată în funcție de mărimea contribuției, fără să se țină cont de locul de muncă unde a lucrat persoana asigurată? Sau există vreo formulă care demonstrează că munca de parlamentar este mai dificilă decât cea de profesor sau de medic și că aceștia trebuie să subvenționeze pensia parlamentarilor și a judecătorilor? Despre această inechitate se discută de la obținerea independenței Republicii Moldova, dar nicio guvernare nu a avut bun-simț să o elimine.

Chiar și în aceste condiții, din varii motive, unii oameni sunt mințiți atunci când li se calculează pensia, ei trebuind să piardă timp bătând pragurile instituțiilor statului și fiind umiliți doar pentru că încearcă să verifice dacă pensia le-a fost calculată corect. Mai mult timp în urmă, cu sprijin extern, a fost elaborat un soft care permite fiecărui contribuabil să introducă datele inițiale și să calculeze mărimea pensiei pe care trebuie să o primească. Acest soft, era normal să fie pus pe pagina Casei Naționale de Asigurări Sociale, să fie accesibil pentru toată lumea. Nu este clar de ce, după atâția ani, acest calculator nu este pus la dispoziția oamenilor.

Nu știu ce și-a propus guvernarea actuală în Conceptul de reformă. Noi avem câteva întrebări esențiale pentru salvarea sistemului de pensii la care vrem răspuns de la această reformă.

1. Când și cum va rezolva guvernul problema valorizării mărimii pensiilor? Vor modifica autoritățile formula de calcul a pensiei pentru a asigura că valoarea pensiei plătite astăzi să corespundă cu valoarea banilor în momentul achitării contribuției? Noua formulă va fi aplicată retroactiv, să conpenseze și pentru perioada 1999-2016, sau doar începând cu anul 2017? Care uînt costurile pentru ambele variante și dacă acestea au fost discutate/negociate cu Fondul Monetar Internațional? Amintesc că aceste compensații urmează să fie achitate din bugetul de stat.

Întrebarea a doua: Când guvernanții vor modifica legislația pentru a elimina pensiile privilegiate ale categoriilor menționate anterior: parlamentari, membri ai guvernului, aleși locali, judecători, procurori? Aici nu sunt necesare resurse financiare suplimentare. Dimpotrivă, se vor obține economii.

3. Când Casa Națională pentru Asigurări Sociale va pune la dispoziția cetățenilor softul prin care fiecare poate să-și calculeze mărimea pensiei, fără să fie nevoit să bată pragurile instituțiilor publice pentru a verifica corectitudinea calculării pensiei?

4. Care sunt acțiunile concrete pe care le întreprinde guvernarea pentru a crește contribuțiile la Fondul de asigurări sociale de stat și a evita falimentul acestuia?

Vă mulțumesc.

Doamna X: Vă rog frumos, dacă aveți întrebări, suntem gata să vă răspundem. Dar o să vă rugăm să vă prezentați de la ce instituție media sunteți.

Jurnalist: Bună seara. (Indescifrabil)

Maia Sandu: Ei contribuie exact ca și toți ceilalți. Avem douăzeci și nouă, da, este procentul contribuției, dintre care douăzeci și trei sunt contribuții din partea angajatorului și șase sunt din partea angajatului. Deci, toată lumea contribuie cu un anumit procent. Din păcate, salariul sau pensia se stabilește diferențiat. Cineva primește doar douăzeci și șase de procente din salariul folosit în formula de calcul și cineva primește până la optzeci de procente din mărimea salariului. Deci este ca și cum ai lucra în continuare. Aproape îți primești salariul în întregime. Și aceasta este o inechitate enormă. Sunt câteva categorii de oameni pentru care pot fi păstrate aceste abordări diferențiate. Acestea sunt femeile cu mai mulți copii, cu mai mult de cinci copii și mai este o categorie de oameni, care lucrează în condiții nocive pentru sănătate. Deci astea sunt categoriile pentru care putem să păstrăm această abordare diferențiată. În rest pentru celelalte categorii pe care le-am menționat, este absolut incorect.

Jurnalist: Indescifrabil

Maia Sandu: Nu vreau să discutăm aici despre cum prezintă lucrurile diferite televiziuni, pentru că atunci ar trebui să discutăm și despre cum prezintă lucrurile publikaTV. O să las aceste lucruri să fie discutate de către instiutțiile abilitate, cei care suprveghează comportamentul agenților mass-media în timpul campaniilor electorale. Ei sunt mai imparțiali și o să o facă mai corect.

Jurnalist: Indescifrabil

Maia Sandu: Nu înseamnă asta. Asta înseamnă exact ceea ce am spus eu. Sunt instituții care vor analiza și vor evalua comportamentul tuturor agențiilor media în această campanie și se pare că vor fi foarte multe semne negative și semne de întrebare în raport cu modul în care unele instituții media prezintă acest, acest domeniu. Și mă refer și la instituția pe care o reprezentați dumneavoastră.

Jurnalist: Indescifrabil.

Maia Sandu: Și care este întrebarea dumneavoastră?

Jurnalist: Indescifrabil

Maia Sandu: Corect. Dar decizia se va lua la momentul în care vom avea măsurătorile. Până atunci fiecare candidat este în drept să se promoveze respectând legea.

Jurnalist: Indescifrabil

Maia Sandu: Bineînțeles. Și asta a fost spus mai devreme. Dacă ați fost atenți la anunțurile noastre. Asta am spus, că vom colecta semnături și le vom depune la Comisia Electorală Centrală, asta vom face și noi în următoarele zile. Decizia va fi luată mai târziu. Și decizia o vom lua atunci când vom vedea care din acești candidați are mai mult sprijin din partea populației.

Doamna X: Mai sunt întrebări la subiect, vă rog.

Jurnalist: Indescifrabil.

Maia Sandu: Păi, deja astăzi bugetul de stat achită un miliard de lei și asta este o sumă care nu trebuie achitat din bugetul de stat, Fondul asigurărilor sociale din bugetul de stat. Bugetul asigurărilor sociale de stat trebuie să se autofinanțeze. Contribuțiile trebuie să egaleze plățile. Dacă astăzi avem un miliard care vine din bugetul de stat și dacă lucrurile nu vor fi corectate, dacă nu va crește rata de contribuții ca toată lumea să-și plătească contribușiile și respectiv fiecare să primească în funcție de banii care i-a primit, nu să fie compensați din bugetul de stat, atunci ne puteam pomeni ca povara din bugetul de stat va crește în măsura în care nu va reuși să o mai achite. Și asta se poate, poate avea efect și asupra altor chelutieli. Din bugetul de stat se plătesc salarii pentru profesori și alți angajați ai sistemului public, se fac in vestiții în drumuri... Deci, există foarte multe  necesități care trebuie acoperite din bugetul de stat. Din momentul în care Fondul asigurărilor sociale nu mai rezistă și se bazează doar pe bugetul de stat, atunci avem o problemă enormă.

Jurnalist: Indescifrabil

Maia Sandu: E o întrebare foarte bună. Am zis mai devreme, de la 2001 încoace până în 2007 comuniștii au fost cei care s-au făcut responsabili de situație. În loc să corecteze lucrurile, dimpotrivă, ei au intervenit pe formula de calcul a pensiilor astfel slăbind durabilitatea sistemului, pentru că modificările pe care le-au făcut ei, acum resimțim efectele negative ale acestor modificări. După care de la 2009 încoace, au  fost exponenții Partidului Democrat responsabili de acest domeniu. Ei nu au întreprins nimic. Au preferat să tacă, să nu vorbească despre cât de grave sunt problemele în sistem și iată ajungem într-un moment în care nu vom mai putea ascunde aceste probleme. Pe de altă parte, vedem guvernul Filip, vorbește despre un concept de reformă, deși nu ne spune foarte clar ce are de gând să facă și cum are de gând să facă. Și într-un fel, și în alt fel, costurile vor fi foarte mari. Pe mine mă interesează dacă aceste costuri au fost convenite cu organizațiile financiare internaționale, pentru că ei sunt cei care trebuie să-și dea acordul, dacă se dorește un program cu Fondul Internațional Monetar și cu Banca Mondială.  Astea sunt subiecte foarte dificile și respectiv trebuie să ai curaj și trbeuie să ai și capacitate analitică pentru ca să poți să vii cu soluții credibile.

Jurnalist: Indescifrabil.

Maia Sandu: În continuare, eu în continuare cred că orice om cu gândire critică admite și acceptă că este imposibil să adune în câteva ore și să autorizezi toate aceste  semnături. Asta nu este singura încălcare. Noi am primit semnale că Partidul Democrat continuă să adune semnături, nu este clar pentru cine. Dar știm că Partidul Democrat și-a lansat mai mulți candidați în această campanie. Încălcări sunt la dreapata și la stânga. Instituțiile abilitate nu reacționează. Comisia Electorală Centrală se face că nu aude și nu vede. Da, ne confruntăm cu o campanie electorală, care nici pe de parte nu este corectă și mulți candidați nu sunt puși în condiții egale, inclusiv domnul Brega, despre care ați discutat dumneavoastră.

Junralist: Indescifrabil.

Maia Sandu: Eu nu l-am solicitat, dar mi se pare că atunci când Guvernul aprobă un concept de reformă, acesta trebuie făcut public. Pentru că atunci noi putem să avem tot felul de suspiciuni despre acest concept de reformă, care sunt lucrurile care  vrea să ni le ascundă. De accea noi am venit cu întrebări pe care le considerăm absolut important și la care vrem un răspuns de la această guvernare. Dacă această nouă reformă urmează să intre în vigoare la întâi ianuarie, atunci ne putem pomeni cu un program  de reformă, care să ne dezavantajeze pe noi.

Jurnalist: Indescifrabil

Maia Sandu: O să le citească cei de la guvernare. Este prima dată când noi facem publice.

Jurnalist: Indescifrabil

Maia Sandu: Cred că cei care se interesează de această reformă, pot să ia act de întrebări și tendere, noi contăm pe faptul că o să mediatizați aceste subiecte.

Jurnalist: Indescifrbail.

Maia Sandu: Depinde de la caz la caz. Depinde de ce situație este. Noi am vorbit mai devreme despre faptul că avem nevpoie de licee în care învață mai mulți elevi. De ce?  Inclusiv ați văzut experimentul de la Liceul Academiei de Științe, acolo experiment pe care elevii l-au apreciat și nu doar elevii, ci și părinții, pentru că acolo s-a reușit să se micșoreze numărul de discipline obligatorii și s-a oferit o alegere mai mare. Acest fel de experiment se poate întâmpla doar în cazul liceelor unde sunt mai mulți elevi. Acolo unde avem o singură clasă de liceu, acolo nu se pot întâmpla asemenea lcururi. Deci, dacă ne preocupă calitatea, dacă vrem să învățăm lucruri care ne sunt utile și interesante, dacă vrem să avem mai mare alegere, atunci asta este modalitatea prin care mergem. Dacă vrem să avem situații când tinerii nu au de ales și pentru că există doar un singur profil, cei care nu vor să studieze matematica, sunt impuși să studieze, după care vin la bacalaureat și spun „Eu nu am reușit să susțin matematica și nu am reușit să susțin bacalaureatul. Și mie nu-mi trebuie acest lucru. Eu am decis să merg la celălallt profil.” Iată aici sunt problemele majore cu care ne confruntăm. Acum cum sunt rezolvate ele? De la caz la caz. În ce măsură Ministerul reușește să împace lucrurile, e altă întrebare, nu o urmăresc îndeaproape exact ce se întâmplă acolo.

Jurnalist: Indecifrabil.

Maia Sandu: Da. Bineînțeles atunci când vorbim despre instituții în care învață minorități: copii învață în limbile lor. Atunci trebuie  să avem o abordare care să nu-i ofenseze și asta se referă nu doar la Liceul Evreiesc, se referă și la cei care studiază în limba ucrineană, în limba rusă, în limba bulgară. Deci noi am avut situații de astea.

Dacă nu mai sunt întrebări, noi vă mulțumim frumos și noapte bună.