Președintele României, Klaus Iohannis: Mâine voi participa, la Bratislava, la o întrunire informală a Consiliului European, întrunire în cadrul căreia tema principală este viitorul Uniunii Europene, acum, concret, sigur, în situația creată de Brexit.

În pregătirea acestei întâlniri informate am avut discuții cu mai mulți lideri europeni pe mai multe teme, care cu siguranță sunt importante pentru toată lumea. Astfel, dacă vă amintiți, și cred că vă amintiți, alaltăieri am avut în vizită pe Președintele Franței, domnul François Hollande, și am discutat destul de mult pe această tematică. Înainte am fost la Berlin, am discutat cu doamna Cancelar Federal Angela Merkel. Tot atunci, la întâlnire au participat și  Premierul Belgiei, domnul Charles Michel, și  Premierul luxemburghez, domnul Xavier Bettel, și am avut o convorbire telefonică cu Președintele Consiliului European, domnul Donald Tusk.

În cadrul acestor întâlniri, am discutat numeroase chestiuni legate de viitorul Uniunii Europene și de modul în care funcționează Uniunea Europeană . Este foarte important ca în cadrul întâlnirii de la Bratislava să facem o evaluare a stării Uniunii Europene și să discutăm despre obiectivele Uniunii pe termen mediu dar și pe termen lung.

Aceste lucruri nu se pot lămurii într-o zi, într-o singură întâlnire dar este un proces de reflecție, este un proces care, cu siguranță va porni elaborarea unei strategii care credem noi că poate fi finalizată până în martie 2017, când se va aniversa, la Roma, prima semnare a Tratatului de la Roma care s-a petrecut acum 60 de ani și de unde a pornit practic Uniunea Europeană.

În opinia noastră, rezultatele acestui proces de reflecție aprofundată cu privire la viitorul Uniunii Europene trebuie să fie o Uniune orientată spre rezultate pragmatice și coerente, o Uniune flexibilă și în mod clar, o Uniune mai apropiată  de cetățenii săi, mai apropiată de cetățenii europeni.

Trebuie să depășim actualul imobilism care se poate constata că există în cadrul proiectului european, trebuie să recâștigăm un impuls politic, trebuie să redăm proiectului european credibilitate, credibilitatea internă, trebuie să aducem Uniunea mai aproape de europeni dar și credibilitatea externă. Uniunea Europeană se consideră și este unul din marii actori globali dar, aflăm de la lideri cu care discutăm că și la întâlnirile care au loc în altă parte, lumea își pune întrebări despre relevanța Uniunii Europene în viitor, întrebări despre felul în care Uniunea Europeană răspunde crizelor și întrebărilor. Este foarte important, după părerea mea, să evităm fragmentarea Uniunii Europene.

Trebuie să ne concentrăm pe demersuri, pe proiecte, pe abordări care ne unesc și nu pe acelea care aprofundează diviziunea, care se poate constata în multe situații, diviziunea Est -Vest, respectiv diviziunea Nord - Sud. Aceste falii nu sunt bune pentru Uniune. Ele nu permit o dezvoltare coerentă a Uniunii. Aceste linii de acțiune cred că trebuie să se axeze pe patru lucruri, primul fiind concentrarea pe acele dosare care stimulează coeziunea, evitarea dosarelor care duc la o aprofundare a divizării. Doi - și foarte important - menținerea realizărilor cheie ale Uniunii Europene, și aici, evident, este vorba de libertățile fundamentale și de piața internă comună, piața unică cu cele patru libertăți, dar și zona Schengen, zona euro. În al treilea rând, cred că trebuie să fim foarte onești și să ne concentrăm pe creșterea transparenței și a legitimității instituțiilor europene. Auzim de foarte multe ori, la întâlniri cu alegători, la întâlniri cu experți, la întâlniri cu alți politicieni, întrebări legate de felul în care acționează instituțiile europene, de felul în care se poate înțelege ce se întâmplă în cadrul unui proces european. Aceste lucruri trebuie mult mai bine explicate, mult mai bine clarificate. și în fine, al patrulea lucru: comunicarea. Constatăm foarte des că la Bruxelles vin lideri naționali și toți vorbesc de bine despre Uniunea Europeană, despre viitorul ei, despre ce trebuie să facem noi ca să funcționeze. Aceeași lideri merg acasă și încep să aibă un discurs exact opus, acuză Uniunea Europeană, pentru toate greșelile care de fapt se fac în plan național, pentru toate eșecurile pe care fiecare le are la el acasă. Așa nu se poate! Este nevoie de o comunicare serioasă, este nevoie de o comunicare credibilă și este nevoie de o comu nicare intensă. Atât cetățenii europeni au nevoie de o astfel de comunicare, cât și partenerii externi. Rezultatul acestui discurs duplicitar este ascensiunea partidelor populiste și extremiste și a partidelor eurosceptice, ori toți aceștia nu vor veni cu soluții pentru Uniunea Europeană, dimpotrivă.

Poziția României, poziția pe care o voi exprima acolo foarte clar, este de o importanță strategică națională, pentru noi este foarte clar: vrem o aprofundare a integrării europene, vrem ca România să fie mult mai profund integrată în toate procesele Uniunii Europene și credem că o integrare mai profundă este una din soluțiile pentru multiplele crize europene.

Când discutăm cu cetățenii, sau când se întocmesc studii sociologice, se poate constata foarte ușor că pe mulți, pe cei mai mulți îi preocupă fenomenul migrației, securitatea internă cu aspectul tragic al terorismului, securitatea externă, în special a frontierelor și situația economică. Aceste rezultate putem să le vedem și în cel mai recent Eurobarometru. Practic, viitorul Uniunii depinde de felul cum reușim să răspundem acestor preocupări. Dacă Uniunea nu reușește să răspundă și să acționeze credibil în aceste chestiuni care ne preocupă pe toți, atunci lucrurile nu vor merge într-o direcție bună.

La Bratislava voi susține că prioritățile noastre, ale Uniunii Europene, prioritățile noastre strategice trebuie să fie securitatea internă și securitatea externă a Uniunii Europene, creșterea economică, crearea de locuri de muncă în special pentru tineri - avem un șomaj mult prea mare în rândul tinerilor la nivelul Uniunii - și consolidarea pieței interne a Uniunii.

În contextul atacurilor teroriste pe care le-am avut, din nefericire, în ultima vreme, și a crizei migrației, cred că trebuie să acordăm o atenție specială protecției cetățenilor europeni și protecției frontierelor externe ale Uniunii. Consolidarea controlului la frontiere trebuie să fie prioritară pentru noi toți. Cetățenii noștri, toți cetățenii noștri europeni trebuie să se simtă în siguranță acolo unde trăiesc. În acest scop avem nevoie, de exemplu, și de revigorarea industriei de apărare europeană. O Uniune care nu se poate apăra, care nu își poate asigura frontierele nu este o Uniune pe care ne-o dorim. România susține și va contribui activ la operaționalizarea acelor inițiative menite să contracareze amenințările la adresa securității, cu care ne confruntăm. Pe oricine întrebați, în Europa, o să vă spună că își dorește o Europă prosperă, asta trebuie să livrăm: securitate și prosperitate. Acestea sunt lucrurile pe care toată lumea le așteaptă de la noi, de la Uniunea Europeană. În acest sens, este evident că un loc central în preocupările noastre trebuie să-l joace relansarea creșterii economice. Consider că trebuie să ne axăm pe acele proiecte care aduc beneficii reale și directe pentru cetățeni, care aduc o creștere economică și aș menționa doar câteva din aceste preocupări care trebuie să stea în centrul atenției noastre: crearea de locuri de muncă, dezvoltarea sectorului digital și, în legătura și cu vizita pe care am făcut-o recent la Măgurele, am constatat împreună cu Președintele Hollande, în Europa este nevoie de investiții în inovare. Dacă realizăm aceste lucruri, Uniunea va fi mai puternică, mai prosperă, mai sigură și mai credibilă. Așa ne-o dorim.”

Jurnalist: „Dumneavoastră spuneți că țara noastră vrea o adâncire a procesului de integrare. Sunt voci, însă, care spun că acest lucru ar putea duce la o federalizare a Uniunii Europene, iar asta ar însemna o putere mai scăzută pentru parlamente, pentru țări, o suveranitate mai scăzută. Cum împăcați curentele și ce veți cere mai clar, mai multă putere pentru București sau la Bruxelles? ”

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Este o discuție care se poartă de multă lume și de mult timp. În termeni mai de specialitate, discuția este federalizare versus suveranitate. În realitate, cred că aceasta este o temă falsă, și, după cum a formulat foarte bine un coleg de al meu, nu este cazul să discutăm în continuare, relativ steril, federalizare versus suveranitate, cred că este cazul să discutăm despre o Europă mai bună. Sunt aspecte care pot fi lămurite și ele țin de ce am menționat anterior, de transparentizarea și legitimizarea instituțiilor europene. Cu siguranță, în unele situații este nevoie de a lăsa anumite chestiuni în responsabilitatea politicienilor naționali, și e bine așa, este în baza unui principiu care se numește al subsidiarității, dar în alte situații este bine pentru toată lumea ca împreună să fie luate decizii și să fie creată o comandă unică, pentru a permite o abordare unitară. ”

Jurnalist: „În acest context al unei Românii și mai profund integrate în Uniunea Europeană, în ce stadiu este țara noastră vizavi de aderarea la zona euro? S-a mai discutat despre acest subiect, au fost și consultări în urmă cu ceva timp aici, la Palatul Cotroceni.”

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Inițial, s-a vehiculat ca și termen de integrare în zona euro 2019. A fost un termen înaintat atunci, prea optimist, aș spune chiar nerealist. 2019 este exclus pentru noi. Dar România are în continuare acest obiectiv strategic de aderare la zona euro. Când se va întâmpla acest lucru trebuie să stabilească în primul rând specialiștii care pot evalua în ce măsură România îndeplinește criteriile, în ce măsură este, realmente, pregătită economia românească, fiindcă o aderare care se produce prea repede poate să fie în detrimentul economiei românești și acest lucru evident că nu este de dorit. Nu avem o țintă fixată.”

Jurnalist: „Imediat după referendumul din Marea Britanie i-ați solicitat Premierului Dacian Cioloș să vă aducă o analiză cu privire la modul în care Brexit-ul ar afecta economia românească. Au ajuns astfel de analize pe masa dumneavoastră, din partea Guvernului?”

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Da, sigur. Le-am și comentat la vremea respectivă. Atunci, într-un timp destul de scurt, Guvernul a întocmit un material pe care l-am discutat atunci și am și prezentat public, la momentul respectiv, primele concluzii. Ele sunt bune pentru noi. Brexit-ul nu creează dificultăți majore pentru România, dar este posibil să apară anumite oportunități.”

Jurnalist: „Credeți că am putea privi Brexit-ul ca o oportunitate pentru dezvoltarea unor relații economice, de pildă, cu Marea Britanie mai intense decât până acum, când eram în cadrul Uniunii Europene?”

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Acum, Brexit-ul, în esență, este un eveniment trist. E trist dacă un membru al Uniunii Europene hotărăște să plece. Că în acest context este posibil ca sectorial să apară dezvoltări pozitive, e la fel de adevărat, dar nu cred că este cazul să privim Brexit-ul ca pe un eveniment care este unul pozitiv în spațiul european.”

Jurnalist: „La orice negociere, se pleacă cu o marjă de compromis. Asupra căror puncte nu există compromis pentru România în negocierile cu Marea Britanie post-Brexit? și încă o scurtă întrebare, dacă se poate: ce înseamnă ca instituțiile europene să capete mai multă legitimitate? Pentru că ele, în momentul acesta, funcționează în baza unor tratate. Cum vor căpăta mai multă legitimitate? Mulțumesc!”

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Despre Brexit nu se va negocia bilateral până când Marea Britanie nu părăsește efectiv blocul comunitar. Deci avem aici în față un proces care cu siguranță va dura ani de zile. Condițiile Brexitului nu vor fi negociate de fiecare țară membră a Uniunii în parte, ci va exista o negociere a celor 27 și, de cealaltă parte, a Marii Britanii. Pentru noi sunt o serie de chestiuni unde nu suntem dispuși să facem compromisuri. Este vorba, evident, despre libertatea de mișcare a forței de muncă și despre drepturile românilor care trăiesc în Marea Britanie. Aceste chestiuni sunt foarte sensibile pentru noi și vom avea foarte mare grijă ce se discută în aceste chestiuni. Legitimitatea unei instituții nu rezidă doar din statutul legal sau juridic al acelei instituții, ci, în spațiul politic, rezultă și din felul în care este percepută și acceptată de cetățeni. și cred că aici este nevoie de o îmbunătățire netă. Foarte mulți cetățeni europeni consideră că instituțiile europene sunt prea mari, prea imobile, prea birocratice și rezolvă prea puține probleme. Încă o dată: asta este o percepție. Această percepție trebuie să se schimbe. Or, pentru asta este, evident, nevoie nu doar de o comunicare mai bună, ci și de o schimbare a felului în care instituțiile europene acționează și decid.”

Jurnalist: „Ați vorbit de o Uniune Europeană bazată pe mai multă coeziune. Ar putea fi România parte a acestei Uniuni Europene cu legături mai strânse în afara Schengen? și dacă această coeziune mai mare a Uniunii Europene ar implica și anumite costuri suplimentare pentru România, fie ele din punct de vedere economic, fie ele din punct de vedere cultural, de identitate, de suveranitate.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „În chestiunea integrării aprofundate - așa am numit-o - a României în Uniunea Europeană sunt două priorități strategice: integrarea în zona euro și integrarea în Spațiul Schengen. Acestea sunt zonele de nucleu dur, dacă pot să mă exprim așa, ale Uniunii Europene. și, da, noi dorim să intrăm și într-una, și într-alta. Teoretic și practic, se poate rămâne membru și fără a fi în zona Schengen, și fără a fi în zona euro. Însă pentru România opțiunea este clară: vrem să fim în nucleul Uniunii, deci și în Spațiul Schengen, și în zona euro.”

Jurnalist: „Și vizavi de costuri?”

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Costuri? Eu cred că aici vorbim mai bine de oportunități. Costurile sunt că trebuie să ne străduim un pic mai tare, să muncim un pic mai mult.”

Jurnalist: „Și ați spus că pentru intrarea în zona euro nu avem încă un termen. Pentru intrarea în zona Schengen, putem să ne așteptăm un anumit an în care am putea face acest lucru.”

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Eu cred că putem să ne așteptăm la un progres în mai mulți pași.