Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Stimate domnule Președinte Andrej Kiska,

Onorată asistență,

Vă mulțumesc, domnule Președinte, pentru că ați dat curs invitației mele și ați venit în vizită de stat, astăzi, în România, la București.

Prezența dumneavoastră aici, domnule Președinte, onorați membri ai delegației slovace, reprezintă încă o dovadă a relațiilor solide de prietenie româno-slovace, a excelentei cooperări dintre statele noastre. Momentul acestei vizite este cu atât mai semnificativ cu cât în această perioadă Slovacia exercită Președinția Consiliului Uniunii Europene.

Bunele noastre relații, domnule Președinte, se bazează pe similaritățile istorice și culturale, iar prezența minorității slovace în România, alături de comunitatea română din Slovacia, contribuie substanțial la dezvoltarea legăturilor dintre popoarele noastre. Felul în care minoritatea slovacă din România și-a păstrat identitatea ilustrează în mod fericit și concret modelul intercultural românesc de raportare la persoanele aparținând minorităților naționale.

țin să mulțumesc poporului slovac, prin dumneavoastră, domnule Președinte, pentru felul exemplar în care prețuiește memoria militarilor români care și-au dat viața pentru eliberarea Slovaciei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și faptul că ați decorat astăzi pe patru veterani de-ai noștri ilustrează încă odată în plus că această apreciere pentru militarii noștri merge foarte, foarte adânc.

În cadrul discuțiilor, am abordat întregul spectru al relațiilor bilaterale, cu accent pe potențialul de cooperare politică, dar și cea economică.

Am remarcat împreună că, în cursul anului 2015, valoarea totală a schimburilor comerciale româno - slovace a atins 2,39 miliarde euro, în creștere cu peste 6% față anul precedent, iar evoluția pozitivă a continuat în 2016. Forumul Economic româno-slovac, care va avea loc mâine, cu siguranță va transmite un semnal puternic de încurajare a mediului economic, dar și investițional, din cele două țări.

Am abordat în discuții și cooperarea culturală – de altfel, chiar adineauri s-a semnat Programul de colaborare în domeniul cultural dintre România și Slovacia pentru perioada 2016 - 2020.

O altă temă foarte importantă abordată a fost cooperarea noastră în plan european, unde avem multe interese și abordări comune.

Țin să felicit autoritățile de la Bratislava pentru modul în care gestionează Președinția slovacă a Consiliului Uniunii Europene și reiterez sprijinul pentru eforturile și demersurile Slovaciei în desfășurarea acestui mandat important, într-o perioadă foarte dificilă și plină de provocări pentru Uniunea Europeană.

Summitul informal de la Bratislava din 16 septembrie a lansat un proces de reflecție asupra direcției în care vom îndrepta Uniunea Europeană. Am stabilit cu domnul Președinte să ne coordonăm în continuare pe acest subiect.

Doresc să mulțumesc domnului Președinte pentru faptul că Slovacia sprijină constant eforturile României de a adera la spațiul Schengen, asumând-și această poziție într-un mod vocal și activ la nivel european.

Am discutat cu Președintele Kiska și aspecte care vizează proximitatea Uniunii Europene și am căzut de acord că este necesară o abordare strategică cu privire la Parteneriatul Estic, injectarea sa cu o nouă viziune, astfel încât partenerii noștri să fie stimulați în dezvoltarea relației cu Uniunea Europeană.

Am vorbit în acest context, evident, și despre Republica Moldova, despre cum putem sprijini mai bine consolidarea proceselor democratice și a reformelor, astfel încât Republica Moldova să avanseze pe drumul european.

Am reafirmat importanța acordată de România sporirii capacității NATO de a răspunde provocărilor actuale de securitate, în contextul evoluțiilor din regiunea Mării Negre, componentă importantă a securității euro-atlantice, îndeosebi în contextul actual.

Împreună cu omologul meu am apreciat utilitatea reuniunilor în Formatul București, care vin în sprijinul discuțiilor și proceselor la nivel NATO. Astfel, am evocat reuniunea la nivel înalt a Formatului București care va avea loc în prima parte a anului viitor, pentru a evalua progresele în aplicarea deciziilor Summitului de anul acesta și pentru pregătirea Summitului care va avea loc anul viitor.

Domnule Președinte, încă o dată vă mulțumesc pentru prezența dumneavoastră aici, pentru discuțiile extrem de interesante, amiabile, și pentru substanța deosebită a relației noastre bilaterale!

Mulțumesc!”

Președintele Republicii Slovace, domnul Andrej Kiska: „Stimate domnule Președinte, dragă Klaus,

Doamnelor și domnilor,

În primul rând, aș vrea să îi mulțumesc domnului Președinte pentru invitație și pentru posibilitatea de a veni la această vizită oficială în România.

Așa cum am constatat astăzi la întâlnirea noastră, timpul trece foarte repede. Au trecut aproape doi ani de când domnul Președinte a fost ales și l-am sunat să-l felicit imediat. A trecut niciun an de când domnul Președinte a fost într-o vizită oficială la noi, în Slovacia, iar, de atunci, ne-am întâlnit de câteva ori și, sincer, m-am bucurat foarte mult la această vizită, pentru că, o dată, România este o țară cu care avem multe lucruri în comun, iar la nivel bilateral avem relații foarte bune și, totodată, cu domnul Președinte avem o frecvență comună de foarte multe ori când vorbim despre problemele actuale ale lumii. Lumea actuală nu este simplă. Avem valori comune și acest lucru este foarte important.

În ceea ce privește relațiile noastre bilaterale, trecem printr-o perioadă nu numai de relații extraordinare, dar trebuie să ne întoarcem și în trecut, iar Slovacia va rămâne mereu în mulțumire României. Și mă gândesc aici la Armata Română, care a participat la eliberarea Slovaciei în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, iar pentru mine a fost o onoare să pot decora astăzi cu gradele Republicii Slovace pe cei patru veterani români. Încă odată, foarte, foarte mult vă mulțumesc, nu numai în numele meu, dar în numele întregii țări!

De asemenea, aș vrea să vă spun că țările noastre sunt un exemplu fericit al Uniunii Europene, pentru că, și datorită faptului că fac parte din Europa, avem o creștere economică. Cu fericire și cu bucurie, am auzit că România a fost un campion după ultimul semestru și a avut o creștere de peste 5%, iar anul acesta se așteaptă o creștere de 4%.

Țara noastră, de asemenea, are o creștere foarte bună și, din punct de vedere economic, merge în direcția potrivită.

România ne arată, totuși, că creșterea economică se poate lega și cu lupta împotriva corupției și această inspirație, și nu vorbesc de România doar din curtoazie, am menționat de mai multe ori acest fapt, am menționat și acasă, și aici, sunt foarte multe lucruri pe care le putem învăța din partea României.

România are propriile sale ambiții, de a deveni membru Schengen și are sprijinul nostru total și vom face tot ce este posibil ca să ajutăm, să sprijinim România.

Ambele noastre țări sunt legate și de faptul că, chiar dacă pe drumuri diferite puțin, am găsit o modalitate de a respecta drepturile minorităților naționale, în baza standardelor internaționale și la un nivel foarte înalt. Cred că, prin acest lucru, țările noastre tind către pace și vreau să mulțumesc României și domnului Președinte, bineînțeles, personal și în numele minorității slovace, pe care mâine o voi vizita.

Minoritatea slovacă din Nădlac este o punte între România și Slovacia. Am discutat cu domnul Președinte și despre starea în Uniunea Europeană și am concluzionat, că, într-adevăr, este nevoie acum să se discute și să se aibă în vedere punctele pe care le avem în comun, în fața Uniunii Europene, să prezentăm viziunile, astfel încât, ca oricare din noi, când ajunge în oricare punct al țării noastre, va avea sprijinul în fața Uniunii Europene din partea publicului larg, și acești pași vor fi clari și vor avea niște termene clare, astfel încât să avem rezultatele concrete.

Trebuie să lucrăm împreună pe lucrurile pe care le avem în comun și să nu permitem ca neșansele țărilor individuale să fie asimilate sau prezentate către Bruxelles, sau în Uniunea Europeană.

Am discutat și despre siguranța în Europa, care, din păcate, nu se îmbunătățește. Am discutat despre situația în Ucraina și relațiile cu Rusia și despre faptul că condițiile Acordului de la Minsk nu se îndeplinesc și sancțiunile trebuie să rămână în vigoare.

De asemenea, am discutat și despre temele pe care le avem sau care ne așteaptă, astfel încât să ne fortificăm siguranța.

În încheiere, vă rog să îmi permiteți încă o dată să îmi exprim bucuria că am putut să vin, în baza acestei vizite oficiale, într-o țară cu care avem relații extraordinare, fericite. Dar întotdeauna sunt puncte care pot fi dezvoltate, asupra cărora putem lucra și credem, și am evaluat împreună cu domnul Președinte, că, într-adevăr, relațiile noastre bilaterale sunt extraordinare.

Aștept cu nerăbdare următoarele puncte de pe agenda vizitei, întâlnirea cu Președinții celor două camere ale Parlamentului, Forumul de la Camera de Comerț, precum și vizita la Spitalul de Oncologie.

Vă mulțumesc!”

Jurnalist: „Domnule Președinte Iohannis, în România se luptă foarte bine împotriva corupției. Ați reușit să construiți o structură foarte bună până acum. În Slovacia de abia se lucrează la acest lucru. Aveți cumva vreo propunere cum putem aplica și în Slovacia?”

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Președintele Kiska a ridicat această chestiune în discuția tête-à-tête pe care am avut-o și evident că sunt mulțumit dacă un prieten important din Europa apreciază lupta anticorupție pe care o ducem în România. Pentru noi, eradicarea corupției este vitală, fiindcă această corupție nu doar că amenință consolidarea democrației, corupția încetinește creșterea economică, corupția îi sperie pe investitori. Cred că suntem pe calea cea bună, dar mai avem mult de făcut. Evident că, în măsura în care autoritățile slovace doresc un schimb de experiență sau doresc să cunoască în detaliu modelul nostru, suntem mai mult decât dispuși să împărtășim experiența noastră și să ajutăm pe partenerii noștri în a-și construi organisme similar de eficiente.”

Jurnalist: „În ce măsură ați discutat despre posibilitatea ca cele două țări să construiască, eventual, un plan comun pentru a determina Uniunea Europeană să ia în considerare, mai degrabă, cotele voluntare de preluare a refugiaților?”

Președintele Republicii Slovace, domnul Andrej Kiska: „Cotele privind migranții au fost o propunere nefericită, o soluție nefericită și personal le consider o temă politică moartă. Vă mulțumesc!”

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Evident că în cadrul discuțiilor am abordat și chestiunea migrației. România este parte activă în căutarea unei soluții pentru migrație. Noi credem în continuare că migrația este o problemă care poate să fie rezolvată doar dacă mergem la sursă. Dacă Siria va fi pacificată, dacă partenerii și cei care însă nu sunt parteneri din Africa vor primi un ajutor substanțial pentru dezvoltare. În rest, suntem de părere că Europa are nevoie de frontiere externe sigure, și aici România cu siguranță joacă un rol foarte pozitiv. Noi am dovedit, chiar și în ultima perioadă, că știm foarte bine să apărăm frontiera externă a Uniunii, știm foarte bine cum să procedăm în cazul unor treceri clandestine în România. Cred că este important ca în Europa să căutăm soluții comune, să terminăm odată cu abordările c are divizează Uniunea și să căutăm soluții care ne readuc împreună din nou. Această chestiune a migrației și felul în care îi tratăm pe imigranți, din păcate, a devenit o chestiune care divide Europa și nu aduce niciun fel de soluție. Trebuie să găsim o altă abordare, mai bună, comună și eficientă. Vă mulțumesc tuturor!”

Președintele Republicii Slovace, domnul Andrej Kiska: „Mai vreau să spun câteva cuvinte, ca să nu rămână doar un răspuns atât de simplist. Două observații. Câteodată se mai aud dinspre partea Pactului de la Vișegrad diferite puncte de vedere referitoare la criza migranților. Eu sunt convins, ca și Președinte al țării noastre, că, așa cum oamenii care sunt de succes, trebuie din punct de vedere moral, să ajute oamenii cu probleme, astfel fiecare țară de succes trebuie să aibă în vedere cum poate să ajute oamenii care fug din fața morții și a ororilor. Este o obligație morală a noastră. Iar a doua observație este solidaritatea. Și România, precum și Slovacia, avem graniță cu Ucraina. Noi putem să ne imaginăm dacă în Ucraina ar apărea o criză imensă, iar pe teritoriul Slovaciei ar intra câteva sute de mii de refugiați din Ucraina, că vom cere și noi ajutor la rândul nostru. Vom cere restului țărilor europene solidaritate, o rezolvare comună, așa cum și noi astăzi trebuie să ne comportăm la fel față de țările care au probleme cu criza migrațională și, benevol, în baza solidarității, să ajutăm și să întindem o mână. Vă mulțumesc!”