Urmărește canalele noastre de Telegram pentru a afla despre începutul evenimentelor transmise live în România și Republica Moldova

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Bună ziua!

În cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a țării, care s-a desfășurat astăzi, și s-a terminat acum puțin timp, ședința aferentă trimestrului IV al acestui an, au fost dezbătute teme importante care privesc securitatea națională, stabilindu-se o serie de măsuri pentru consolidarea acesteia.

Temele incluse pe agendă și supuse analizei CSAT sunt în deplină concordanță atât cu Programul de activitate al Consiliului, cel în curs, pe anul acesta, cât și cu problematicile de actualitate internă, dar, sigur, și internațională.

Am avut astăzi pe agenda CSAT, așa cum am anunțat, adoptarea unei Strategii pe termen mediu și lung privind relația României cu Republica Moldova.

Am spus atunci, în septembrie, când am inclus prima dată pe ordinea de zi a CSAT această temă în forma nouă, și reiterez și acum, faptul că este o relație extrem de importantă pentru noi, relația dintre România și Moldova, care trebuie să devină mai bună, mai performantă, mai pragmatică și mai previzibilă.

Ce este această Strategie? Este un Plan de Acțiuni privind abordarea strategică a relației României cu Republica Moldova, care pleacă de la evaluarea cuprinzătoare și cât mai realistă a stadiului acestei relații, în contextul european și internațional complicat pe care îl cunoaștem, inclusiv în urma evoluțiilor recente care au avut loc în Republica Moldova.

Obiectivul nostru strategic, așa cum este reflectat în acest plan, pe care l-am aprobat astăzi, este integrarea europeană a Republicii Moldova, adică susținerea orientării clare, ireversibile a Republicii Moldova spre Uniunea Europeană și a conectării pro-europene a Chișinăului, cu instituții puternice, o democrație solidă, proces în care România poate și trebuie să joace rolul principal.

Pentru asta, este nevoie de o radiografie clară și sistemică a necesităților de sprijin și a capacităților pe care le avem la dispoziție, în toate domeniile de interes pentru acest obiectiv.

De aceea, efortul României va fi sistematizat și concentrat instituțional, astfel încât rezultatele să fie vizibile, concrete și palpabile pentru cetățenii Republicii Moldova.

Cum este și firesc, responsabilitatea pentru atingerea acestui obiectiv nu revine doar României. Materializarea acestui parcurs este responsabilitatea principală a Republicii Moldova, care va trebui să își consolideze angajamentul pro-european prin continuarea în mod accelerat și hotărât a procesului de implementare a reformelor structurale.

Pentru implementarea Planului de Acțiuni privind abordarea strategică a relației României cu Republica Moldova va fi creat un grup de lucru interinstituțional, sub coordonarea Administrației Prezidențiale, care va începe să lucreze în cel mai scurt timp.

Un alt moment important în cadrul ședinței de astăzi a fost reprezentat de analiza și aprobarea forțelor armate ale României care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român în anul 2017.

Reiterez faptul că participarea Armatei României la misiuni și operații în afara teritoriului statului român este o componentă importantă a profilului strategic al României în cadrul comunității internaționale.

În conformitate cu prevederile Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019, prin participarea la acest tip de misiuni și operații se realizează promovarea stabilității și securității regionale și globale, precum și cooperarea pentru combaterea terorismului internațional.

Forțele puse la dispoziție de Ministerul Apărării Naționale cuprind 1688 militari.

Comparativ cu anul 2016, numărul a crescut cu 507 militari. Din cei 1688 militari propuși pentru a îndeplini misiuni în afara teritoriului național, în anul 2017, un număr de 1039 pot fi desfășurați efectiv în teatrele de operații, precum și în cadrul misiunilor individuale de observare și monitorizare, iar alți 649 militari se vor afla în țară, cu posibilitatea de a fi dislocați la ordin, evident, în cazul în care apare o situație specială.

În același context, Ministerul Afacerilor Interne va pune la dispoziție, în anul 2017, pentru misiunile Uniunii Europene, OSCE, NATO și ONU un număr de 1527 de jandarmi și polițiști, din care 758 vor participa la misiuni și 769 vor putea fi dislocați la ordin.

Efortul principal va fi reprezentat, în continuare, de participarea cu forțe și mijloace la misiunea NATO din Afganistan - Resolute Support Mission, concomitent cu menținerea participării la operațiile NATO KFOR și UE ALTHEA din teatrul de operații din Balcani.

Un punct important pe ordinea de zi a ședinței de astăzi l-a reprezentat aprobarea Planului Național de Priorități Informative pentru 2017, document care relevă principalele categorii de riscuri, amenințări și vulnerabilități la adresa securității naționale și care are ca scop planificarea eficientă a activității de informare.

În continuarea ședinței, membrii Consiliului au fost informați cu privire la Evaluarea anuală privind Planul de Implementare a Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019, având ca perioadă de referință intervalul septembrie 2015 - septembrie 2016.

Au fost relevate prioritățile conceptuale și legislative, respectiv măsurile sau acțiunile pentru operaționalizarea Strategiei, pe următoarele dimensiuni strategice: apărare, ordine publică, informații/contrainformații, dimensiunea economică și energetică, diplomatică, managementul situațiilor de criză, educație, sănătate, social, demografie și patrimoniu.

Am decis ca această evaluare să fie înaintată Parlamentului României, în același timp cu Raportul de activitate al Consiliului Suprem de Apărare a țării pentru anul 2016.

Doresc să subliniez că au fost depuse eforturi consistente pentru revizuirea cadrului legislativ în domeniul securității naționale, fiind elaborate, actualizate și operaționalizate documente de planificare a apărării și strategii, cele mai importante fiind: Ghidul Strategiei Naționale de Apărare a Țării 2015-2019, Carta Albă a Apărării, Strategia Militară a României, Strategia Națională de Ordine și Siguranță Publică 2015-2020, Strategia Serviciului Român de Informații 2015-2019.

În finalul ședinței, am aprobat Programul de activitate al Consiliului Suprem de Apărare a țării pentru anul viitor, document necesar realizării obiectivului constituțional al Consiliului, de organizare și coordonare unitară a activităților care privesc securitatea națională.”

Întrebări din partea reprezentanților mass-media:

Jurnalist: Spuneați de acest grup de lucru care va funcționa cu Moldova. Cum începe acest grup de lucru? Pentru că Igor Dodon a avut declarații într-un interviu, în care v-a cerut dumneavoastră să ratificați acel tratat de frontieră și să renunțăm noi, românii, la acele „principii de unionism”.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu ne-am referit la diferite interviuri ale diferitelor personalități politice din Moldova. Noi ne referim la un demers foarte serios, foarte important și foarte necesar de clarificare a situației proiectelor și abordărilor din partea României pentru Moldova. Pentru noi, indiferent cine spune, ce spune unul sau altul, Moldova este foarte importantă și noi dorim să fim un partener care ajută Moldova.

Jurnalist: Ați avut vreo discuție cu Igor Dodon până acum?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu am avut o discuție până acum.

Jurnalist: Îi veți răspunde la aceste declarații?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Știți că există uzanțe diplomatice. Acum, chiar dacă domnul Dodon nu este încă Președintele Moldovei, va înțelege și domnia sa, încet-încet, cum se procedează între Președinți.

Jurnalist: Are România pregătit un nou to-do-list pentru Republica Moldova, ca, în schimbul ajutorului financiar, să ceară continuarea reformelor și a parcursului european?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Noi nu vrem să avem o politică de constrângere sau obligare la anumite măsuri. Noi vrem să sprijinim Moldova și pe moldoveni. Și tocmai fiindcă dorim să o facem fără a anumite condiționări nedeclarate, ne-am apucat de aceste documente. Sigur - ne așteptăm, și o să spunem foarte clar acest lucru - că, în contrapartidă, ne așteptăm să continue modernizarea statului moldovean. Așteptăm reforme substanțiale și cu rezultate bune în foarte multe domenii, dar asta nu pentru a satisface o cerință, doar așa, a României, ci pentru a face Republica Moldova mai solidă.

Jurnalist: După alegerile prezidențiale, credeți, din analizele dumneavoastră, că Republica Moldova mai vrea să fie ajutată de România?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Eu sunt convins că vrea. România a fost și rămâne partenerul cel mai important pentru Republica Moldova. Noi avem numai intenții bune.

Jurnalist: Din analiza dumneavoastră, și eventual a CSAT, considerați că alegerea lui Dodon reprezintă un risc pentru parcursul european al Republicii Moldova?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Obiectivul nostru este să ajutăm Moldova să devină mai puternică, să aibă instituții mai puternice și să-și continue parcursul pro-european. Nu cred că în Moldova sunt, în realitate, politicieni care doresc să întrerupă parcursul pro-european.

Jurnalist: O întrebare și pe un alt subiect, care este unul fierbinte zilele acestea. Legat de parada națională, care au fost argumentele care au stat la baza deciziei Administrației Prezidențiale de a nu-i invita pe cei cu probleme penale la paradă?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Este ziua națională, o zi dedicată unor manifestări foarte vizibile, care vor să sublinieze caracterul statului român de stat unitar, de stat de drept, de stat European, de stat membru NATO. Noi, prin manifestările de 1 Decembrie, nu dorim doar să omagiem trecutul, ci și să creionăm viitorul României. Viitorul României se bazează pe respectarea valorilor Uniunii Europene, pe valorile NATO și toate acestea au un punct comun foarte puternic: statul de drept. și atunci, cred că este bine să dăm semnale puternice, lesne de înțeles, și de cetățeanul simplu, și de diplomatul titrat, că de la vârful statului se promovează curățenia politică. Asta nu înseamnă, în niciun caz, că persoane care sunt acuzate, dar nu condamnate, nu sunt considerate, până una, alta, nevinovate. Doar că această nevinovăție este un prin cipiu pe care cu toții îl respectăm și considerăm că stă la baza statului de drept, doar că la vârful politicii acționează și alte criterii. Este o cutumă în toate statele democratice din Europa, din zona Nord-Atlantică, ca politicienii care au probleme de rezolvat cu justiția, indiferent că sunt vinovați sau nevinovați, fac un pas înapoi până când își rezolvă problemele, după care, dacă trece un anumit timp, pot reveni în prim planul politicii. La noi această cutumă încă nu este bine cunoscută și nu este bine respectată. Pentru a acoperi această lacună cutumiară am hotărât să fac invitațiile așa cum bine știți.

Jurnalist: Vreau să vă întreb despre Strategia de Apărare a Țării în contextul în care România și-a asumat ca până în 2017 să acorde un 2% din PIB pentru Apărare. Dacă se va respecta acest Pact, atunci deficitul bugetar va depăși 3%, cât este convenit la nivel european. Ce se va întâmpla în această situație? Veți avea vreo discuție la nivel european pentru un fel de derogare în acest sens?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Se va respecta ceea ce s-a stabilit cu 2% pentru Apărare. Care va fi deficitul bugetar se va vedea din următorul proiect de buget, care va fi prezentat probabil de următorul Guvern. Și atunci, dacă se ajunge în zona critică de 3%, cu siguranță Guvernul va ști ce și cu cine să negocieze pentru a-și promova proiectul de buget.

Jurnalist: Ați avut la nivelul Administrației Prezidențiale sau la nivelul diplomației, până acum, vreun contact cu echipa de tranziție a Președintelui ales al Statelor Unite? Aveți vreo proiecție a felului cum va evolua Parteneriatul Strategic după aceste alegeri?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Sunt convins că Parteneriatul Strategic va continua foarte bine. Dar, în afară de asta, da, și MAE și reprezentanța noastră de la Washington au primit instrucțiuni clare pentru a avea contacte cu echipa de tranziție și nu este niciun secret că România oricum are contacte multiple și pot să spun chiar foarte bune cu zona republicană din Statele Unite ale Americii.

Jurnalist: Deci sunteți optimist?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, sunt optimist.

Jurnalist: Aș vrea să vă rog, întâi, o lămurire legată de un răspuns anterior. Ați vorbit despre cutumă în invitațiile și în practicile europene legate de Ziua Națională. Aș vrea să vă întreb, pentru că totuși protocolul prevede ca a doua funcție în stat, Președintele Senatului, să fie invitat la astfel de evenimente, în schimb…

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Protocolul nu prevede așa ceva, singurul document legislativ care prevede anumite invitări este legea care clarifică ordinele naționale. Și acolo se prevede că purtătorii Ordinului „Steaua României” sunt invitați la manifestări oficiale.

Jurnalist: Cu toate acestea, fostul Președinte Traian Băsescu, care are și el niște probleme de lămurit în justiție, a fost invitat.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, l-am invitat.

Jurnalist: Și criteriile nu i se aplică și dumnealui?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Ba da.

Jurnalist: A existat vreo solicitare din partea Ministrului de Interne pentru desecretizarea unor documente care țin de fondurile operative ale DIPI? Pentru că știm, procurorii DNA au făcut o astfel de solicitare.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu cred că aceste chestiuni sunt de discutat așa, într-o conferință de presă. Știți că CSAT are un regim special.

Jurnalist: Spuneați că nu ați discutat până acum cu Președintele ales al Republicii Moldova și voiam să vă întreb dacă ați avut însă o discuție cu Președintele ales al Statelor Unite.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Încă nu.

Jurnalist: O lămurire, pentru că ați răspuns deja pe această temă fierbinte. Ați fost acuzat că folosiți această recepție în scop electoral pentru că, de pildă, ați invitat-o pe doamna Alina Gorghiu, șeful PNL, dar nu și pe doamna Firea care este Primarul Capitalei și care nu are probleme penale. Cum răspundeți acestor acuzații și de ce ați dat în acest fel invitațiile?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: În pregătirea evenimentelor de 1 Decembrie, au apărut, cum e destul de frecvent la noi, probleme. Bunăoară, s-a pus problema încă din noiembrie unde să se țină parada. Arcul de Triumf a fost bine împachetat de constructori, iar Piața Constituției a fost deja dată unor organizatori pentru, cred, un târg de Crăciun. și atunci opțiunile au devenit foarte puține. Ministerul Apărării Naționale a dorit să organizeze exemplar aceste manifestări și am fost de acord ca toată lumea să se implice în rezolvarea problemei de la Arcul de Triumf, pentru a permite organizarea paradei acolo. S-au implicat destul de mulți, și printre cei care s-au implicat a fost doamna Primar General, care a contribuit la deblocarea situației și la ajungerea în situația în care se poate face parada în zona Kiseleff – Arcul de Triumf. Mi nisterul Apărării a dorit, în recunoașterea meritelor doamnei Primar General să-i facă o invitație specială la paradă, ceea ce s-a și întâmplat, cu știința mea. Faptul că doamna Primar General a interpretat așa cum a interpretat invitația mi se pare inelegant.

Citate Video