„Mulțumesc, domnule Decan al Corpului Diplomatic pentru cuvintele frumoase pe care le-ați rostit,

Domnule Ministru al Afacerilor Externe,

Doamnă Ministru-delegat pentru Afaceri Europene,

Excelențele Voastre doamnelor și domnilor Ambasadori,

Doamnelor și domnilor,

Dați-mi voie să încep prin a vă ura un sincer și călduros «La mulți ani!». De asemenea, vă doresc realizarea pe deplin a obiectivelor legitime ale statelor și popoarelor pe care le reprezentați în România, astfel încât pacea și securitatea internaționale să devină, tot mai mult, o realitate palpabilă.

Noul an găsește România cu un nou Parlament și un nou Guvern, în urma alegerilor din 11 decembrie 2016. Acestea, alegerile, s-au desfășurat în cele mai bune condiții din punct de vedere democratic și al organizării lor. Este totodată pozitiv faptul că niciun partid extremist, xenofob sau eurofob nu a intrat în legislativ, ceea ce arată elocvent maturitatea societății românești.

Doresc, în acest context, în virtutea atribuțiilor constituționale pe care le am în calitate de Președinte al României, să vă asigur că politica externă și de securitate a României va rămâne pe aceleași coordonate esențiale ca și până acum. Din punct de vedere politic, România trebuie să se mențină, în regiunea noastră, ca pilon de stabilitate și predictibilitate. Trebuie continuată întărirea statului de drept și trebuie păstrată stabilitatea economică, pe baza creșterii sustenabile de până în prezent, care a fost, în 2016, din datele disponibile până acum, cea mai mare din Uniunea Europeană – 4,8%.

Subliniez responsabilitatea deosebită pe care o are, în acest sens, noul guvern al României.

La întâlnirea noastră de anul trecut vă spuneam că «România este puternică în hotărârea sa de a fi o sursă de stabilitate și democrație într-o regiune complicată, în consecvența și predictibilitatea acțiunilor sale în raport cu partenerii externi și în loialitatea față de valori și principii». Aceste cuvinte sunt la fel de valabile și astăzi.

Iar pilonii fundamentali ai politicii noastre externe rămân aceiași: aprofundarea Parteneriatului nostru Strategic cu Statele Unite și consolidarea Uniunii Europene și a NATO.

Astfel, sunt convins că Parteneriatul Strategic româno-american, care în acest an împlinește 20 de ani de la lansare, va continua să se dezvolte și să se aprofundeze. Noua Administrație americană se instalează în aceste zile la Casa Albă, cu un nou Președinte, domnul Donald Trump, căruia îi reiterez urările de deplin succes în îndeplinirea mandatului de înaltă responsabilitate pentru Statele Unite și pentru întreaga lume. Contactele numeroase, inclusiv la nivel înalt, pe care le-am avut după alegerile din noiembrie din Statele Unite ale Americii, mi-au reconfirmat angajamentul clar și ferm al SUA pentru parteneriatul cu România.

Așadar, vom continua să lucrăm îndeaproape cu partenerii americani pentru a da și mai multă substanță dimensiunilor esențiale ale parteneriatului strategic. În planul politic-militar și de securitate, vom acționa inclusiv pentru intensificarea cooperării în aplicarea deciziilor Summitului de la Varșovia și în pregătirea celui din acest an.

De asemenea, vom dezvolta pe mai departe cooperarea bilaterală pentru combaterea terorismului, care este o prioritate pentru noi.

România va trebui să continue să crească cheltuielile pentru apărare, ajungând în bugetul din acest an la nivelul de 2% din PIB, așa cum ne-am angajat încă de la începutul mandatului meu, prin consensul tuturor forțelor politice, și așa cum a promis noua coaliție guvernamentală și Guvernul, chiar astăzi. Astfel, înțelegem să ne asumăm partea noastră de răspundere pentru asigurarea securității internaționale, în cadrul NATO, dar nu numai.

În egală măsură, va trebui să lucrăm împreună cu Statele Unite pentru dezvoltarea dimensiunii economice a parteneriatului, inclusiv în privința investițiile, dar și privind cercetarea, inovarea, educația și, nu în ultimul rând, în privința eliminarea vizelor.

În ce privește obiectivul consolidării Uniunii Europene, așa cum am mai spus, România va trebui să fie un contributor serios, angajat și foarte activ în dezbaterea privind viitorul proiectului european. Rezultatele acestui proces de reflecție aprofundată trebuie să fie o Uniune orientată spre rezultate pragmatice și coerente, o Uniune flexibilă și mai apropiată de cetățenii europeni.

Vrem o aprofundare a integrării europene, aceasta fiind una din soluțiile pentru multiplele crize europene pe care le traversăm. Trebuie și vrem să fim parte a nucleului de integrare al Uniunii, obiectiv strategic de care depinde dezvoltarea noastră pe termen lung.

Reiterez în acest context prioritățile noastre strategice: securitatea internă și externă a Uniunii, creșterea economică, crearea de locuri de muncă în special pentru tineri și consolidarea pieței interne. Cetățenii români – cei mai pro-europeni – au nevoie de o Uniune mai pragmatică și mai coerentă, mai flexibilă și care își respectă principiile și valorile fundamentale, mai puternică, mai prosperă, mai sigură și, cel mai important, mai credibilă. Trebuie să acționăm ferm în acest scop.

Suntem, de asemenea, pregătiți să participăm la negocierile privind Brexit, așa cum am arătat și la ultimul Consiliu European. Cum am precizat deja, rezultatul negocierii trebuie să reflecte pe deplin prezervarea drepturilor lucrătorilor români. Reamintesc totodată interesul nostru pentru consolidarea cooperării strategice cu Marea Britanie, importantă pentru România și pentru securitatea europeană.

Vor trebui intensificate pregătirile pentru Președinția Consiliului Uniunii Europene din 2019, astfel încât să avem un mandat de succes, și contez pe sprijinul dumneavoastră în acest scop. Nu în ultimul rând, trebuie să sprijinim activ și concret procesul de punere în aplicare a noii Strategii Globale a Uniunii Europene.

În ce privește obiectivul consolidării NATO, România va acționa pentru aplicarea întocmai a deciziilor Summitului de anul trecut, care a luat deciziile cele mai bune pentru întărirea flancului estic, prin prezența înaintată, inclusiv în România. Mă bucur să constat progresele vizibile privind operaționalizarea brigăzii multinaționale, intensificarea ritmului exercițiilor navale în Marea Neagră, cu participarea mai multor aliați, și privind angajamentul unor aliați importanți privind prezența aeriană în România, cărora le mulțumesc și pe această cale.

În același timp, trebuie pregătit corespunzător Summitul din acest an, care, dincolo de faptul că va fi primul la care participă noul Președinte american, trebuie să continue procesul de adaptare a NATO la noul mediu complex de securitate.

Acest Summit cu caracter strategic va trebui, în principal, să se plaseze în continuarea dezbaterii de la Varșovia privind noua postură de apărare și descurajare a NATO. De asemenea, ar trebui să declanșeze un proces de reflecție privind relația Alianței cu Rusia, respectiv privind necesitatea modernizării Conceptului Strategic din 2010, și să identifice noi modalități de sprijin pentru partenerii NATO. Totodată, va trebui să examineze modul în care Alianța se poate implica mai mult în combaterea terorismului.

În acest context, România va susține continuarea și dezvoltarea Formatului București, extrem de util pentru atingerea rezultatelor Summitului de anul trecut, și de aceea vom sprijini organizarea unei noi reuniuni în Polonia a unei noi reuniuni la nivelul șefilor de stat sau guvern.

Doamnelor și domnilor,

Din păcate, eforturile internaționale pentru soluționarea crizei din estul Ucrainei nu au progresat, iar Acordurile de la Minsk sunt în continuare neaplicate. Anul 2017 va trebui să aducă rezolvarea acestei crize, pentru a evita perpetuarea conflictului sub formă de conflict prelungit, cu afectarea capacității Ucrainei de a duce mai departe procesul de reforme.

Se menține ocuparea ilegală a Crimeii, iar militarizarea acesteia și a Mării Negre a continuat anul trecut. Prin urmare, la Consiliul European din decembrie, am susținut alături de ceilalți șefi de stat și guvern prelungirea sancțiunilor, care vor trebui menținute atât timp cât Acordurile de la Minsk nu sunt implementate.

În Republica Moldova, am asistat la primele alegeri prezidențiale directe după mult timp. Reiterez așteptarea României ca noul președinte să acționeze conform atribuțiilor sale constituționale. O spun inclusiv în lumina declarațiilor sale cele mai recente. Indiferent de acestea, Romania va continua sa sprijine drumul european al Republicii Moldova. Republica Moldova are nevoie de stabilitate, de implicarea responsabilă - subliniez acest cuvânt, responsabilă - a tuturor factorilor politici și instituționali în continuarea și consolidarea procesului de reforme. Aceste reforme sunt esențiale pentru modernizarea statului și susținerea parcursului european, în beneficiul cetățenilor Republicii Moldova.

În acest scop și pe această bază, reafirm sprijinul ferm al României pentru viitorul european al Republicii Moldova și subliniez deschiderea României, în acest context, cu privire la dezvoltarea Parteneriatului Strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, pentru continuarea proiectelor de cooperare bilaterale cu Guvernul și cu autoritățile locale din Republica Moldova.

De aceea, la ultima ședință a CSAT de anul trecut am adoptat un Plan de Acțiune privind abordarea strategică a relației României cu Republica Moldova. Obiectivul nostru strategic, reflectat în acest plan, este susținerea orientării clare, ireversibile a Republicii Moldova spre Uniunea Europeană și a conectării pro-europene a Chișinăului, precum și existența unor instituții puternice și a unei democrații solidă. În acest proces, România poate și trebuie să joace un rol principal, să investească mai mult. Efortul României va trebui sistematizat și concentrat instituțional astfel încât rezultatele să fie vizibile, concrete și palpabile pentru cetățenii Republicii Moldova.

Reiterez, în acest context, vorbind despre Vecinătatea Estică, importanța unei bune pregătiri a Summitului Parteneriatului Estic din noiembrie 2017. Reafirm astfel necesitatea ca Parteneriatul Estic să depășească stadiul la care s-a ajuns la Summitul de la Riga din 2015. El trebuie să fie mai eficient în aducerea statelor partenere mai aproape de standardele europene, să sprijine proactiv reforma din statele partenere și să contureze, la nivel concret, perspectiva europeană pentru partenerii care o doresc.

În ce privește Vecinătatea Sudică, combaterea migrației ilegale se va menține ca prioritate pentru România, care trebuie să continue susținerea concretă și substanțială a întăririi frontierelor externe ale Uniunii, ca și până acum. Combaterea terorismului va rămâne, la rândul său, printre cele mai importante domenii de acțiune pentru statul român.

Dar aceste fenomene nocive pentru securitatea noastră, a tuturor, nu pot să aibă o soluționare corespunzătoare fără rezolvarea durabilă a conflictelor din Orientul Mijlociu, mai ales a celui sirian, despre care am discutat și la Consiliul European din decembrie. Consider că Uniunea Europeană trebuie să fie mult mai activă în procesul politic de negociere a tranziției din Siria. Soluția politică, o repet, nu poate fi substituită de nicio opțiune militară.

Pe dimensiunea bilaterală, este esențială dezvoltarea în continuare a parteneriatelor și relațiilor bilaterale europene cu caracter strategic ale României. Fără a mă putea referi, din rațiuni de timp, la toate aceste relații foarte importante, este centrală aprofundarea pe mai departe a parteneriatelor și relațiilor strategice cu Germania, Franța și Italia.

Acestea au primit un impuls puternic în urma vizitelor foarte bune la București de anul trecut ale omologilor mei german, francez și italian. Inițierea, în luna noiembrie 2016, a mecanismului de dialog strategic cu Franța, la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, urmare a propunerii pe care am făcut-o și care a fost acceptată cu prilejul vizitei de stat a Președintelui Hollande, este un exemplu care poate fi urmat și pe alte coordonate bilaterale.

Trebuie dezvoltat în continuare parteneriatul strategic cu Polonia. Importanța acestui parteneriat în domeniul asigurării securității și la nivel regional, dar și pe temele europene, acolo unde avem obiective comune, este evidentă. În egală măsură, trebuie rafinat parteneriatul strategic cu Turcia, aliat indispensabil pentru stabilitatea în regiune. Contăm pe angajamentul continuu al Turciei pentru valorile, principiile și obligațiile asumate în NATO și în relația cu Uniunea Europeană.

În contextul regional cunoscut, Trilaterala informală pe teme de securitate România – Polonia – Turcia este un format relevant, pe care trebuie să îl continuăm și să îl dezvoltăm.

Cooperarea strânsă cu statele baltice, angajamentul concret în sprijinul integrării europene și euroatlantice pentru statele din Balcanii de Vest vor trebui să fie, de asemenea, coordonate ale acțiunii diplomatice a României din acest an. Continuarea dezvoltării relației cu Ucraina, pe baza foarte bunelor rezultate ale vizitei Președintelui Poroșenko de anul trecut, va fi de asemenea pe agendă.

Nu pot fi neglijate nici Asia Centrală și nici Orientul Mijlociu, cu accent pe dimensiunea economică, dar nu numai. În aceeași cheie preponderent economică, diplomația română va trebui să fie mult mai activă în promovarea relațiilor cu statele din Asia, America Latină și Africa.

Doamnelor și domnilor,

La acest început de an, doresc să vă mulțumesc, din nou, pentru eforturile pe care le faceți permanent pentru consolidarea relațiilor dintre statele și popoarele noastre. Vă consider prieteni apropiați, care nu sunteți doar ambasadori ai statelor dumneavoastră în România, ci și veritabili ambasadori ai României în capitalele unde vă trimiteți în fiecare zi informările și analizele diplomatice.

Sper ca anul 2017 să fie, mai mult decât anul care a trecut, un an al păcii, al progresului și prosperității pentru fiecare dintre țările noastre. Dar asta depinde numai de noi, de efortul nostru comun. La mulți ani!”