Igor Grosu, Secretar general al Partidului Acțiune și Solidaritate: Bună ziua, tuturor. Doamnelor și domnilor, vă mulțumim că ați răspuns invitației noastre. Subiectul conferinței de astăzi este unul foarte actual. El ține de fenomenul larg răspândit în politica moldovenească și este vorba de traseismul politic. Dintotdeauna în Republica Moldova a existat acest fenomen. Oamenii acced în funcții pe listele și cu susținerea unui partid politic, iar, ulterior, invocând de cele mai multe ori, interesul național sau grija nemărginită față de cetățeni părăsesc și aderă la un alt partid. De regulă, știm cu toții, părăsesc partidele de opoziție și merg către partidul de guvernare. Din păcate, acest fenomen a căpătat proporții alarmante în ultimii ani, în special de când toate frâiele puterii, guvernării, au fost preluate de așa-numitul coordonator executiv al Coaliției de guvernare, de mai curând, noul Președinte al Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc. Aleșii poporului, fie naționali, adică parlamentarii, fie locali, consilieri sau primari, aderă în masă la Partidul Democrat. Dacă nu acceptă cu binișorul, tot arsenalul de care dispune Plahotniuc, adică Procurorul, poliția, justiția, alte instrumente mai puțin ortodoxe sunt puse în funcțiune pentru a obține aderarea traseismului, sau traseiștilor la Partidul Democrat.
Apropos, anume pentru aceasta se dorește implementarea sistemului uninominal, pentru că toți deputații din circumscripții să adere ulterior la Partidul Democrat. Și încă un apropo, dacă se implementează sistemul electoral în formula propusă de Partidul Democrat, țara riscă să nu mai aibă opoziție. De ce? E foarte simplu. Toți deputații vor dori să fie la guvernare, pentru că în caz contrar, nu vor putea să îndeplinească promisiunile din campaniile electorale și atunci riscă să fie revocați. Asta, de fapt, își dorește Plahotniuc cu noul sistem electoral, să dețină controlul total asupra Parlamentului.
Problema de bază a traseismului politic, dincolo de faptul că este un fenomen extrem de toxic, constă în pierderea legitimității guvernării. Ce înseamnă legitimitate? Este atunci când cel ce deține puterea, o exercită în numele cetățenilor, or acest lucru nu mai este actual în Republica Moldova. Partidul Democrat a fost votat la ultimele alegeri de circa cincisprezece procente din alegători. În același timp, sondajele credibile făcute public și zilele trecute, creditează acest partid cu doar patru procente cu susținerea populației. Deci, în ciuda acestui fapt, la moment, Partidul Democrat deține majoritatea absolută în Parlament, și atunci apare întrebarea, pe cine reprezintă acest partid? În numele cui el exercită puterea în stat de vreme ce majoritatea oamenilor îi urăște, urăște acest partid și pe liderul acestuia. Mai în glumă, mai în serios, se spune că în Republica Moldova Procuratura decide cine guvernează țara și nu poporul în cadrul alegerilor.
Aceeași situație se atestă și în rândul aleșilor locali, prin corupere, șantaj, dar și prin implicarea instituțiilor statului sunt întocmite majorități la nivel de consilii raionale, odată și în cadrul primăriilor. Dacă în alegerile locale din 2015 Partidul Democrat a obținut undeva șaptesprezece procente din voturile consiliilor raionale, iată că la moment deține o majoritate aproape în toate consiliile raionale și au majoritatea nu doar de cinzeci plus unu. Sunt cazuri când majoritatea reprezintă și două treimi din numărul consilierilor, din votul consilierilor, ceea ce lejer permite Partidului Democrat să demită Președinții de raioane de la alte partide și să numească exponenții Partidului Democrat. Și aceeași situație o avem și în cadrul primăriilor. Conform unei investigații jurnalistice recente, dacă în 2015 Partidul Democrat a obținut 287 de primari, la moment numărul acestora este de 400 și astea sunt date oficiale de pe site-ul Partidului Democrat. Noi credem că numărul lor este mult mai mare, deoarece cunoaștem foarte bine care sunt instrumentele cu care operează acest partid.
Iată de ce, Partidul Acțiune și Solidaritate, a elaborat și propune Parlamentului o inițiativă legislativă, care are drept scop combaterea migrației politice în rândul aleșilor locali, astfel încât, guvernarea locală să rămână și să fie una legitimă, adică să fie exercitată în conformitate cu votul acordat de cetățeni și nu prin convertirea acestora de către Plahotniuc și partidul lui.
Esența proiectului constă în faptul că aleșii locali, care vor părăsi partidele cu care au câștigat mandatele, să rămână fără aceste mandate. Înainte de a oferi colegului, Sergiu Litvinenco, cuvântul pentru a prezenta detalii tehnice referitor la proiectul de lege, vreau să fac un apel către parlamentarii, deputații din forțele democratice din Parlament, în eventualitatea în care susțin această abordare, această inițiativă a noastră, să preia acest proiect de lege ți să-l înregistreze în Parlament, ulterior să desfășoare dezbateri publice, să consulte opinia societății civile, inclusiv a aleșilor locali, ca într-un final să avem un proiect de lege care să combată fenomenul traseismului. Acum o să ofer cuvântul colegului meu, Sergiu Litvinenco.
Sergiu Litvinenco, membru al Partidului Acțiune și Solidaritate: Bună ziua. Înainte de a trece la subiect, vreau să precizez că proiectul de lege elaborat de Partidul Acțiune și Solidaritate vizează doar aleșii locali. De ce aleșii locali, dacă fenomenul migrației politice a atins cote maxime și în Parlament? E simplu. Pentru că în cazul parlamentarilor avem articolul șaizeci și opt din Constituție, care prevede interdicția mandatului imperativ, deci acest lucru înseamnă că este dificil să ridici mandatul unui parlamentar, indiferent de ce face sau nu face acesta în Parlament. Spre deosebire de parlamentari, în cazul aleșilor locali, Constituția nu prevede interdicția mandatului imperativ, doar legea este cea care conține, la moment, o atare prevedere.
Prin proiectul de lege, se propune să se renunțe la principiul mandatului imperativ pentru aleșii locali, de fapt, chiar și astăzi în unitatea mandatelor imperative pentru aleșii locali, comportă un caracter parțial declarativ, de vreme ce legislația oricum prevede posibilitatea revocării primarilor prin referendum or revocarea în accepțiunea Comisiei de la Veneția, reprezintă un element al mandatului imperativ. Deci, proiectul de lege, prevede pierderea mandatului de ales local, adică de consilier local, de consilier raional, de președinte, de vice-președinte de raion sau de vice-primar în cazul în care persoana respectivă pierde apartenența politică la partidul pe listele căruia candidatul și-a obținut mandatul.
Altfel spus, dacă, de exemplu, un consilier raional, care și-a obținut mandatul pe listele unui anumit partid, decide să plece din acest partid sau exclus din partid, indiferent că aderă sau nu la un alt partid, acesta urmează să-și piardă mandatul de consilier raional. În cazul primarului, proiectul de lege propune ca acesta să rămână fără mandat doar dacă demisionează din partidul, care l-a desemnat candidat în alegeri. Adică, pierderea mandatului să survină doar dacă primarul însăși decidă să părăsească partidul, nu și în cazul în care acesta ar fi exclus din partid. La acest aspect, s-a luat în considerare, totuși, acel fapt că, spre deosebire de consilierii locali și consilierii raionali, primarul este ales pe baza sistemului electoral majoritar.
Precizez că prevederile menționate nu vizează aleșii locali, care au obținut mandatele din postura lor de candidați independenți, or în cazul acestora, votul electoratului, este acordat exclusiv persoanelor. Toate aceste propuneri au fost încorporate în proiectul de lege pe care îl propunem la dispoziția dumneavoastră. Proiectul cuprinde amendamente la trei legi, este vorba de Legea privind statutul alesului local, Legea privind administrația publică locală și Legea privind partidele politice. În cazul Legii partidelor politice, amendamentul vizează obligativitatea instituirii la nivelul fiecărui partid a unor proceduri echitabile și corecte, care să asigure, inclusiv, drepturile la apărare în cazurile de aplicare a sancțiunii de excludere din partid. Acest lucru este necesar în contextul în care prin proiect se propune ca decizia de excludere din partid să aibă ca efect, pierderea mandatului de ales local, deci sunt necesare prevederi, care să excludă deciziile arbitrare ale partidelor.
La elaborarea acestui proiect ne-am inspirat, în principal, din experiența României, care a introdus în legislație dispoziții cu privire la pierderea mandatelor aleșilor locali în cazul părăsirii partidelor încă din 2006. De-a lungul celor zece ani, legea respectivă a fost contestată la Curtea Constituțională de mai mult de douăzeci de ori, efectul a arătat că Curtea Constituțională a recunoscut constituționale aceste prevederi. Mai mult decât atât, Curtea Constituțională a României, după ce Guvernul Ponta a vrut să dea o derogare de patruzeci și cinci de zile pentru ca aleșii locali să-și poată schimba partidul, fără a pierde mandatele, a spus că de principiu este inadmisibil ca plecarea din partid să nu se soldeze cu pierderea mandatului, întrucât într-o atare ipoteză, ar fi vorba de încălcarea votului cetățenilor manifestat în alegeri.
În linii mari, acestea sunt principalele prevederi ale proiectului legii. Imediat după conferința de presă, proiectul va fi plasat și pe pagina web a partidului, împreună cu comunicatul de presă, așa cum a spus și domnul Grosu, deoarece noi nu avem drept de inițiativă legislativă, facem apel la deputații din rândul forțelor democratice ca în eventualitatea în care sunt de acord cu o astfel de abordare, să preia proiectul în cauză, să-l înregistreze oficial ca inițiativă legislativă în Parlament, astfel încât să fie posibile dezbaterile publice, inclusiv să se solicite opinia Congresului Autorităților Locale din Moldova. Asta este în linii mari. Vă mulțumesc. Dacă sunt întrebări?
Jurnalist: Dacă această inițiativă nu va fi preluată de niciun partid politic, care va fi soarta proiectului? Sau deja ați discutat cu Partidul Liberal Democrat?
Igor Grosu: Nu am discutat cu nimeni. Până la proba contrariilor. Vedem. Dacă nu se găsește niciun deputat care să preia această inițiativă, o să organizăm noi dezbateri publice, o să discutăm cu colegii de la CALM, vom găsi alte modalități pentru a pune pe ordinea de zi subiectul traseismului, care afectează pe toți. A bulversat întreaga țară. Nu mai știm primarii, oamenii din sate a cui este primarul lor.
Jurnalist: Aveți o statistică, poate, în ultima perioadă ca intensitate a acestui fenomen?
Igor Grosu: Da, cum am spus, de la 287, că la noi gravitează primarii și aleșii locali, către două partide: către Partidul Democrat, în masă, într-o veselie, putem să spunem așa, și la primar, v-am spus, de la 287, la cel puțin 400, pentru că sunt primari, sunt modalități de racolare care nu afișează deschis apartenența la Partidul Democrat. Și a doua migrație este către Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, deci sunt... Astea sunt două partide care captează, care canibalizează aspectul politic, și pe stânga, și pe dreapta, deci până la urmă compromit ei, care zic că partidele au ajuns în criză, ei sunt, de fapt, cei care amplifică criza. Astea sunt statisticile triste.