Igor Grosu, Secretar General al Partidului Acțiune și Solidaritate: Bună ziua tuturor, mulțumim că ați dat curs invitației noastre de a participa la conferința de presă în care Partidul Acțiune și Solidaritate va da aprecierea celor 100 de zile de mandat a președintelui Igor Dodon. Nu ne vom referi la limbajul impropriu unui președinte de țară de crae a dat dovadă în cadrul conferinței de presă, vom trece în revistă ceea ce a promis domnul președinte și ceea ce nu a realizat. Așadar, în cadrul conferinței de presă, domnul Dodon, ne-a demonstrat că este președintele scuzelor și justificărilor pentru eșecul din cele primele 100 de zile de mandat. Dodon nu este credibil în fața partidelor politice și societății civile, drept dovadă nici chiar Partidul socialiștilor nu a dat curs invitației dînsului de participa la consultările privind organizarea alegerilor parlamentare anticipate. Referendumul propus nu este altceva decât un joc al domnului Dodon împreună cu partenerul său Vlad Plahotniuc pentru a ne sustrage nouă atenția de la problemele reale ale societății. În timp ce Dodon și Plahotniuc pe ascuns împart posturi și zone de influență cum ar fi cazul Moldova Gaz unde cunoaștem cu toții că reprezentantul partidului Democrat a fost numit în fruntea instituției imediat după vizita domnului Dodon la GazProm. Împărțirea postului de ambasador între Partidul Democrat și Partidul Socialiștilor. Partidele de stânga sunt sugrumate de partidul domnului Dodon în timp ce partidele de centru-dreapta sunt devorate de Partidul Democrat, în frunte cu Vlad Plahotniuc.
Mai mult ca atât, cunoaștem cu toții că liderii Partidului Democrat au dat indicații activiștilor din teritoriu să nu-i atingă pe primarii și consilierii PSRM din simplu motiv că va trebui să guverneze împreună după alegerile din 2018. Și nu în ultimul rând, Plahotniuc și Dodon și-au împărțit televiziunile care zilnic manipulează opinia publică și în plus retransmit propaganda din Federația Rusă. Deși s-a pronunțat împotriva sistemului uninominal, pasărea pe limba ei piere. În cadrul conferinței de presă s-a lăudat că a fost primul care a lansat ideea inițiativa sistemului mixt în unul din congresele PSRM-ului. Acest lucru dovedește odată în plus existența unei înțelegeri între Dodon și Plahotniuc privind schimbarea sistemului electoral dacă nu în cel uninominal atunci în cel mixt. Drept răsplată pentru susținerea generoasă de care a beneficiat din partea lui Plahotniuc și Partidului Democrat în alegerile prezidențiale, Dodon a numit și va continua să numească în funcții de judecători persoane cu probleme de integritate. Dar loiale Partidului Democrat. Apropo, în conferința de presă domnul președinte a zis că dacă și există asemenea cazuri, va reveni în timpul cel mai apropiat pentru a retrage sau a anula aceste decrete, ceea ce reprezintă o minciună. Ar fi putut s-o facă dacă era adevărat în cazul procurorului general Harunjen, ceea ce nu a făcut domnul președinte, deci nu poate să-și retragă decretele. Angajamentul președintelui de relansare a țării s-a redus la crearea multor comisii și comitete, cu alte cuvinte forme fără conținut. A mimat efortul de avansare în dosarul furtul miliardului, deși este știut că mare parte din miliard a luat calea Federației Ruse, în cadrul vizitelor la Moscova nu a avut o solicitare clară față de autoritățile ruse în acest sens. Nu a făcut demersurile necesare pentru publicarea imediată a raportului Kroll 2, deși raportul urma să fie finalizat la finele lunii februarie.
Președintele personal a fost implicat în evenimentele de tristă faimă din sectorul bancar. Oamenii din anturajul său și din consiliul său economic au avut o implicare directă și indirectă, unii sunt vizați în investigațiile locale, internaționale și raportul Kroll. În continuare noi împreună cu colegii o să trecem în revistă fiecare capitol, angajament mai bine spus a domnului președinte și o să-l rog în continuare pe domnul Bolea Vladimir să ne vorbească despre angajamentele pe dimensiunea politicii externe.
Vladimir Bolea: Mulțumesc. Bună ziua. La capitolul relații internaționale, unica realizare a președintelui la acest capitol sunt vizitele lungi și dese la Moscova în ipostaze umilitoare de a cerși ioarăși și iarăși audiențe pentru poze de protocol. Pretinsa soluționare a problemelor cetățenilor Republicii Moldova cărora le-a expirat termenul de ședere legală în Federația Rusă nu este durabilă, poartă un caracter fragil și conjuctural. Partea rusă poate abroga această decizie la cea mai mică abatere de la statutul de vasal al lui Dodon. În cadrul ultimei vizite, Dodon s-a etalat în ipostază de paharnic la curtea imperială. E potrivită pentru Dodon și foarte umilitoare pentru Republica Moldova. În goana oarbă pentru indulgența Federației Ruse, a deteriorat relațiile cu vecinii România și Ucraina. Pretinsa deschidere a pieței ruse pentru companiile din Republica Moldova s-a produs doar pentru companii apropiate PSRM și celor din UTAG. Agenții economici din Moldova trebuie să fie tratați egal. Există reguli generale care derivă din acorduri internaționale, bilaterale sau regulile Organizației Mondiale a Comerțului, unde Federația Rusă și Republica Moldovafac parte. Tratamentul discriminatoriu aplicat producătorilor din Republica Moldova trebuie anulat. Astfel încât fiecare agent eocnomic care îndeplinește condițiile și standardele comerciale să poată activa așa cum le este convenabil economic ambelor părți, vânzatorului și cumpărătorului. Problema comerțului bilateral trebuie scoasă din domeniul politicului. Exact din acest unghi ar trbeui un președinte să acționeze și să atace subiectele economice sensibile cu autoritățile din Federația Rusă. Vizita la Bruxelles a fost una de complezență și deloc constructivă, în cadrul căreia domnul Dodon a promovat mesajele și interesele Federației Ruse în Uniunea Europeană și nu ale Republicii Moldova. În cadrul vizitei la Bruxelles, domnul Dodon a declarat că va avea o întrevedere cu Secretarul General al Alianței Nord-Atlantice, dar de fapt s-a întâlnit cu un adjunct, fapt care denotă desconsiderare din partea organizațiilor internaționale. Vă mulțumesc foarte mult.
Igor Grosu: Un alt subiect pe care l-a abordat în conferința de presă domnul președinte a fost inițiativa cu referendumul și am să-l rog în continuare pe Segriu Litvinenco să dea o apreciere din partea partidului a acestei inițiative.
Sergiu Litvinenco: Într-adevăr la conferința de presă de ieri domnul Dodon a anunțat că inițiază unreferendum cu privir ela 4 subiecte, referendum republican consultativ. A făcut cu mare fast de câteva ori, repetând că este vorba de o prmeieră pentru istoria Republicii Moldova. Vrem să-i reamintim domnului Dodon că referendumul consultativ inițiat de președintele țării nu este nici o premieră pentru Republica Moldova. La 23 mai 1999, la inițiativa președintelui de atunci Lucinschi, pe fonul unui conflict juridic de natură constituțională între președinței și parlament a avut loc un referendum în care poporul a fost întrebat dacă este de acord cu modificarea Constituției în scopul instituirii sistemului prezidențial de guvernare. La referendum au participat peste 58% din numărul total de algători, dintre care 55% au răspuns „da”, iar aproape 31% au răspuns ”nu”.
Referendumul consultativ din 23 mai 1999 a fost declarat valabil de către Comisia Electorală Centrală și confirmat ulterior de către Curtea Constituțională. Dar oare a ținut cont parlamentul de legislatura a XIV-a, de rezultatul referendumului consultativ? Nu, nu a ținut cont, dimpotrivă, a făcut exact contrariul. În loc de republică semiprezidențailă așa cum în fond poate fi interpretată întrebarea adresată poporului la referendumul din 99, parlamentul a votat pentru instituirea unei republici parlamentare, cu președinte ales de către parlament. Există vreo garanție că de data aceasta parlamentul va proceda altfel? Oare actualul parlament este mai puțin toxic decât cel din 98-2001 și va lua act de ceea ce vrea poporul și va vota legile care derivă din doleanțele acestuia? Dacă domnul Dodon crede acest lucru, atunci s-o spună pe șleau. Da, cred că parlamentul actual va ține cont de rezultatele votului popular de la referendum și va adopta a doua sau a 3-a zi legile corespunzătoare. În ceea ce ne privește, noi nu credem asta. Parlamentul actual nu are legitimitate, fapt confirmat atât de sondajele de opinie, cât și de rezultatele alegerilor prezidențiale, unde partidele de la guvernare nu au obținut luate împreună decât 2% din voturile poporului și atunci de ce este nevoie de încă un referendum în care s-ar confirma încă o dată această relaitate?
Vreau să facem un exercițiu de imaginație. Admitem că referendumul are loc, este validat de CEC și confirmat de către Curtea Constituțională. În mod normal, Dodon va trebui să meargă în Parlament și să propună votarea proiectelor de legi acceptate de către popor. Și dacă parlamentul votează împotrivă, ce va face mai departe Dodon? Va mai iniția un referendum pentru validarea rezultatelor referendumului? E deja absurd. Și în plus, să cheltui 60 de milioane de lei pentru a consulta poporul știind că parlamentul nu va ține cont de rezultatele consultării, ni se pare o nesimțire. În relaitate lucrurile stau în felul următor: președintele Dodon, constatând în fond că nu este în stare să realizeze promisiunile din campanie, din cauză că fie nu dorește, fie că nu-i pemrite partenerul de guvernare sau cel mai probabil ambele împreună, manipulează opinia publică vrând parcă să se scuze, dar pe de altă parte să dea impresia unui mare luptător. Tot acest referendum nu este altceva decât un spectacol prost regizat și prost interpretat iar concluzia este doar recunoașterea propriei neputințe.
Domnule Dodon, dacă sunteți bărbat așa cum ați afirmat de nenumărate ori în campania electorală, recunoașteți că nu puteți să realizați promisiunea dată în campanie cu privire la declanșarea alegerilor anticipate și nu mai veniți cu măsuri populiste, fără nici un efect practic.
Igor Grosu: Mulțumesc Sergiu. Domnul președinte, în perioada cea de 100 de zile mai are și restanțe la capitolul integritate. Și noi am avut o inițiativă, am avut și o adresare către domnul președinte și din păcate este restant la acest capitol, cu mai multe detalii vine Dan Perciun, să ne informeze despre ce este vorba.
Dan Perciun: Bună ziua, mă voi referi la una dintre principalele promisiuni ale lui Igor Dodon, consemnate și în declarația de integritate semnată de acesta în timpul campaniei prezidențiale și anume angajamentul de a nu fi implicat în obținerea unor avantaje patrimoniale sau nepatrimoniale și nici în cazuri de conflict d einterese. Dumnealui promitea în campanie să fie un președinte independent și integru, un președinte al tuturor cetățenilor. Din păcate, în aceste 100 de zile, domnul Dodon nu a reușit să demonstreze, cheltuielile sale sunt finanțate din activitatea sa oficială, alimentând astfel suspiciunile că acesta ar avea surse de venit care nu sunt indicate în declarația sa de avere. În această situație integritatea și indepedența financiară a domnului Dodon și implicit a instituției prezidențaile rămân sub semnul întrebării. Rămâne neelucidată chestiunea privind sursele de finanțare pentru vacanța dumnealui în Soci din ianuarie a acestui an și recenta vacanță în Italia. Amintim că la începutul acestui an, domnul Dodon alături de întreaga familie s-a odihnit în Rusia timp de 5 zile, fără ca să răspundă ulterior la solicitarea noastră publică de a explica cum a reușit să-și finanțeze acest concediu. Un calcul elementar făcut atunci demonstra că doar pentru această plecare Dodon ar fi trebuit să scoată din buzunar cel puțin 20% din venitul său anual. În luna martie, Dodon a fost într-o altă scurtă vacanță în Italia, din nou, fără a explica de unde are bani pentru aceasta și nu ne rămâne decât să ne întrebăm dacă din nou l-ar fi ajutat părinții. Considerăm că este extrem de grav că la 100 de zile de la investire, așa și nu știm dacă cineva altcineva decât poporul ne plătește președintele. Nu știm din ce bani își plătește președintele vacanțele luxoase, nu știm ce oferă președintele în schimb finanțatorilor săi pentru susținerea lor generoasă. Nu ne putem explica discrepanța dintre veniturile și cheltuielile domnului Dodon decât prin existența unor donatori obscuri care îl salarizează. În aceste condiții nu putem vorbi despre o instituție prezidențială independentă și integră și despre Dodon drept președinte al poporului.
Igor Grosu: Mulțumesc Dan. Domnul președinte nu a trecut cu vederea nici domeniul educației. A avut câteva inițiative nefericite și vrem să le trecem în revistă și am s-o rog pe doamna Nicolăescu să preia...
Liliana Nicolaescu: Bună ziua, nu vreau să mă refer astăzi aici despre cele 4 propoziții despre educație ca domeniu prioritar pe care domnul Dodon l-a inclus în programul său electoral, vreau să menționez doar unele acțiuni recente din domeniu. Cunoaștem cu toții că președintele are dreptul la inițiativă legislativă conform Constituției și cu ce inițiativă legislativă ne-am pomenit în domeniul educației. Ați văzut cu toții remarcabila demonstrație de incompentență pe care a făcut-o atât domnul președinte cât și consilierii săi. S-a adeverit că atât dumnealui cât și consilierii nu știau de fapt că ceea ce propun de mult există în legislație. În ce privește prevederile pentru bacalaureat, elevii și acum primesc un document de absolvire chiar dacă nu au susținut examenul, elevii și acum scriu cerere pentru a fi admiși la examenul de bacalaureat, elevii și acum au mai multe profiluri la care pot să dea acest examen. Anume aceste 3 lucruri de mult prevăzute au fost prezentate de către consilierii domnului Dodon ca și inițiative. Ei ne-au inromat cu emfață că propun aceste modificări ale Codului Educației dar se pare că nici nu au citit Codul educației ca să vadă ce-și propun de fapt să modifice.
Nu avem nevoie de un examen paralel pentru liceu, am avea nevoie de dezvoltarea învățământului profesional tehnic pentru ca elevii de gimnaziu să aibă mult mai multe opțiuni, în confomritate cu preferințele lor, cu vocația lor. Se pare însă domnul Dodon ne vrea ignoranți. Cetățenii Republicii Moldova nu sunt însă ignoranți și se pot documenta din surse demne de încredere. Doar un simplu exemplu: oricui nu-i este greu se poate informa că în 2014, conform studiilor Trnasparency International, în Republica Moldova în care a scăzut corupția a fost educația. A fost o scădere de circa 100 de milioane de lei a mitei în educație și anume datorită reformei examenului de bacalureat. Oricine dorește se poate informa din rapoartele existente cu privire la examenele de bacalaureat și poate vedea că există progrese în rezultatele elevilor. Mai mult decât atțt, oricine dorește se poate informa și afla că studenții care au fost admiși la facultăți după reforma examenului de bacalureat au acuma rezultate mai bune, lucru care este confirmat și de mediul academic.
Orice inițiativă care încearcă de fapt să ne îndepărteze de la asigurarea calității în educației înseamnă o periclitare a siguranței și a viitorului Republicii Moldova, iar un adevărat președinte de fapt trebuie să fie garantul acestuia.
Igor Grosu: Vă mulțumim. O altă promisiune a domnului președinte a fost reintregirea țării și asigurarea păcii și a stabilității. Colegul Virgil Pâslariuc ne va vorbi despre realizările domnului președinte la acest capitol.
Virgil Pâslariuc: Bună ziua. Deci domnul Dodon promitea zgomotos că va găsi un compromis referitor la proietcul de reglementare politică a problemei transnistrene, dar singura ispravă a noului președinte a fost vizita de curtoazie la Tighina. Acolo, din numele poporului moldovenesc l-a fleicitat pe liderul transnistrean cu victoria în alegeri, pe care din punct de vedere legal, un garant al Constituției nu are voie să-l reucnoască. S-a și lăudat că a fost primul președinte al Republicii Moldova care a făcut acest gest. A fost primul, fiindcă ceilalți știu că nu au acest drept. De altfel, la această întrevedere domnul Dodon nu atinge schemele prin care conducătorii de pe ambele maluri ale Nistrului fură zilnic cetățenii țării. Schemele ale Energo Capital-ului, de asemenea promite aruncarea datoriei de 6 miliarde de dolari acumulate pe gazele regiunii transnistrene pe umerii noștri. Altă promisiune este cea de a asigura pacea. Probabil ce amai mistică dintre promisiuni, pe care nimeni nu o poate descifra. Prin comportamentul său iresposnabil, agresiv și xenofob, a reușit să dezbine și mai mult societatea moldovenească în tabere antagoniste între proruși și proromâni, proest și provest, patrioți și nepatrioți, stataliști și nestatatliști, creștini și necreștini. Astfel, vedem că în cele 100 de zile de domnie ale domnului Dodon, așa și nu a mai reușit să devină un președinte adevărat, datoria căruia este să ne reprezinte pe noi toți. Și a rămas în postura candidatului din campania electorală, cu același discurs, aceleași mesaje dezbinatoare, același limbaj agresiv și insultător nu numai la adresa instituțiilor statului, ci și la adresa cetățenilor săi. Cum poate un asemenea politician să ne unească, dacă singurele sale abilități sunt să ne dezbine?
Acum câteva cuvinte despre inițiativa cu referendumul despre istoria predată în școli. Președintele încearcă să ne convingă că-l interesează istoria. De aceea, am o veste bună pentru domnul Igor Dodon, pe care dumnealui ca specialist în bănci și burse de valori ar putea să nu o știe. Istoria Moldovei se predă în școlile din Republica Moldova. Nu se predă istoria insulelor Bahamas, de unde se știe pentru unele partide de la noi izvorăște sfântul mir. Dar istoria Moldovei se predă, este istoria lui Alexandru cel Bun, cel care a așezat țara, a lui Ștefan cel Mare, cel care a unificat-o și a apărat-o, a lui Constantin Mavrocordat, cel care a reformat-o și Alexandru Ioan Cuza, moldoveanul care a imprimat țării o altă dimensiune politico-juridică. Din toate acestea poate învăța, așa cum poate învăța din soarta lui Ștefan Lăcustă, doomnul care nu șia- ținut promisiunile. Se vede că domnul Dodon iubește istoria. Din păcate se mai vede că sitoria nu-l prea iubește pe el.
Igor Grosu: În final, este concluzia că la cele, la finalul celor 100 de zile, aproape 100 de zile de mandat, domnul președinte așa și nu a reușit să devină un președinte al tuturor cetățenilor, dânsul continuă să fie în campania electorală prin mesajele, prin inițiativele sale. Dezbină societatea, iar acest comportament denotă un singur lucru- intenția de a ne sustrage nouă atenția de la problemele reale cu care se confruntă țara care sunt: corupția, sărăcia, șomajul și veniturile mici. Vă mulțumim, dacă aveți întrebări, suntem la dispoziția dumneavoastră.
Jurnalist: [indescifrabil].
Igor Grosu: Noi așteptăm să... o să venim cu poziția noastră referitor la inițiativa, am venit dar vom veni și în viitorul foarte apropiat cu poziția noastră refeirtor la însăși ideea schimbării sistemului electoral. Vom urmări foarte atent ce va rezulta din aventura foarte sucmpă a Partidului Democrat de promovare a sistemului uninominal. Am spus și în discursul nostru că noi intuim că este un aranjament între Partidul Democrat și Partidul Socialiștilor, au un plan maxim votul uninominal și planul minim este sistemul mixt. Deci acum este prematur să anticipăm și să venim cu o poziție la întrebarea care ați pus-o dumneavoastră, vom vedea cum vor evolua evenimentele și vom epuiza toate posibilitățile legale, civilizate de a demonstra că ceea ce propune Partidul Democrat - sistemul uninominal și Partidul Socialist cu referendumul, sunt de fapt niște găselnițe prin care nouă cu toții ni se sustrage atenția de la problemele esențiale. Deci Partidul Democrat și-a inventat uninominalul, domnul Dodon în criză de idei și în impotența demonstrată de a livra ceea ce a promis în campania electorală, vine cu o tiradă de referendumuri care pe de o parte o să reprezinte o posibilitate de a-și promova partidul, să-l pregătească pentru campania electorală și partea a 2-a, cea mai proastă, o să trebuiască să plătim noi costurile acestei plăceri.
Jurnalist: [indescifrabil].
Igor Grosu: Am controlat și ieri dimineață poșta, n-am primit nimic. Clasică am controlat-o, da, de ea vorbesc. Poate până vineri ne expediază, așa a promis domnul speaker. Oricum noi nu participăm, dar să vedem cât de mult își ține promisiunea domnul Candu. Nu ne-am mira ca după confeirnța de presă să apară un curier cu invitația.
Jurnalist: [indescifrabil].
Igor Grosu: Alea sunt mai aproape de curte, noi am declarat... tot din opoziție, noi suntem mai departe de Partidul Democrat și de aia nu ajung la noi. Ne caută probabil. Mulțumim frumos, o zi bună.
