Ai copii acasă? Privesc.Eu înregistrează lecții video cu cei mai buni profesori din Moldova. Le organizăm și publicăm pe Învaț.Online.

Maia Sandu, Președintele Partidului Acțiune și Solidaritate: Bună ziua. Atăzi vrem să readucem în atenția cetățenilor un subiect despre care am discutat și cu alte ocazii, și anume, modul în care partidele politice sunt finanțate în Republica Moldova și mai ales, modul în care instituțiile statului supraveghează implementarea de către partidele politice a Legii cu privire la finanțarea partidelor politice.

De ce revenim la acest subiect? Pentru că îl considerăm unul extrem de important atunci când vorbim de cea mai mare problemă cu care se confruntă cetățenii țării noastre și anume corupția. Corupția în administrația publică, corupția în Guvern. în Parlament, în toate instituțiile importante din această țară, începe din corupția sau de la curupția din politicî. iar corupția din politică vine de la modul în care se finanțează partidele politice.

Chiar dacă legislația Republicii Moldova a fost puțin îmbunătătțită în ceea ce privește finanțarea transparentă și corectă a partidelor politice, cea mai mare problemă
ine de faptul că foarte multe partide politice, și în special, cele care sunt la guvenrare, nu respectă această legislație. Partidul Acțiune și Solidaritate, din prima zi de activitate, a insistat pe faptul că un Partid politic trebuie să se finanțeze în mod corect. Noi am fost primii care au lansat o campanie de mobilizare de fonduri, am fost primii care am explicat cetățenilor că un partid politic trebuie să fie finanțat din donațiile cetățenilor și din cotizațiile care vin de la membri, pentru ca să aibă suficientă independență și să se respecte procesul democratic pentru ca acest partid să poată să reprezinte toți cetățenii și nu doar unii oameni care au mai mulți bani.

Noi am publicat lunar sursele de finanțare ale partidului, am publicat modul în care am cheltuit acești bani și am insistat întotdeauna ca și celelalte partide politice să îndeplinească legea. În acest sens, am făcut nenumărate demersuri pe parcursul ultimului an către Comisia Electorală Centrală, care este una dintre instituțiile de bază, atunci când vorbim de aplicarea legii, și din păcate, am primit, de fiecare dată, răspunsuri evazive. Astăzi o să vă dăm detalii despre ultimele evoluții în acest sens, despre cum Comisia Electorală Centrală, sau mai bine zis, unii membri ai Comisiei Electorale Centrale încearcă să protrejeze anumite partide și anume Partidul Democrat, în situația în care acest partid, dar și altele, au încălcat legea și nu cer acestor partide să plătească sancțiunile așa cum indică legea.

Pentru că nu vedem un răspuns potrivit din partea Comisiei Electorale Centrale, noi astăzi o să transmitem o scrisoare în adresa tuturor instituțiilor internaționale, care acordă asistență tehnică Comisiei electorale Centrale și o să le solicităm sprijinul lor pentru a determina această instituție ca să-și îndeplinească oblșigațiunile conform legii. Colegii mei o să vină cu mai multe detalii, în special în ceea ce ține de cazul despre care am vorbit mai devreme, și anume colectarea donațiilor în cash, or cadrul normativ spune că există o limită pentru donațiile făcute în numerar, în cash, și anume salariul mediu pe economie. V-am povestit mai devreme și ați văzut acest lucru și din rapoartele unor organizații non-guvernamentale, din care rezultă că Partdiul Democrat, de exemplu, a depășit suma permisă pentru a fi colectată în formă de donații în cash, cu aproximativ douăzeci și nouă de milioane de lei. Această sumă de douăzcei și nouă de milioane de lei trebuie transferată la bugetul de stat. noi asistăm acum la o situație în care Comisia Electorală Centrală în loc să ceară Partidului Democrat să facă acest transfer de douăzeci .șoi nouă de milioane de lei la bugetul de stat, și credeți-ne, bugetul de stat are mare nevoie de surse suplimentare de finanțare, în loc să facă acest lucru, Comisia Electorală Centrală încearcă să găsească soluții pentru ca să scutească Partidul Democrat de această plată.

Sergiu Litvinenco: Bună ziua. În continuare, în continuarea celor menționate, așa un pic de istoric de unde [indescifrabil]. Deci, în decembrie 2015, Comisia Electorală Centrală a adoptat regulamentul cu privire la finanțarea activității partidelor politice, punctul 32 s-a prevăzut express, că donațiile în numerar, nu pot să depășească un salariu mediu pe economie. Totodată, s-a indicat că dacă partidele încalcă această prevedere, atunci toți banii care depășesc cuantumul salariului pe economie per donator, trebuie vărsați în bugetul de stat. Atragem atenția că nici membrii Comisiei Electorale Centrale delegați de către Partidul Democrat, și nici Partdiul Democrat nu au contestat prevederile respective, le-au acceptat atunci când ele au fost aprobate.

După ce în 2016, au fost publicate pentru prima dată rapoartele financiare ale partidelor, Partidul Acțiune și Solidaritate, în luna august 2016, a depus o sesizare la Comisia Electorală Centrală, prin care a cerut CEC-ului ca aceasta din urmă să someze Partidul Democrat să restituie pentru acea perioadă, deci august 2016, zece milioane de lei. Comisia Electorală Centrală nu a luat nicio decizie, neoficial ni s-a spus că întrucât este vorba de prima încălcare și regulamentul este relativ nou, Partidul Democrat și alte partide care au încălcat aceste prevederi nornmative, urmează a fi iertați.

În septembrie 2016, adică pe o lună, doar peste o lună de la sesizarea Partidului Acțiune și Solidaritate, în cadrul unui dosar aflat pe rolul instanțelor judecătorești, în regim de urgență se solicită anularea prevederii din regulamentul Comisia Electorală Centrală, care interzice încasarea donațiilor în cash mai mare decât salariul mediu pe economie. La 30 septembrie 2016, deja este emisă decizia judecătorească. Totul se face foarte repede. La 9 septembrie este abia cererea prealabilă, 14 septembrie, este deja răspunsul Comisia Electorală Centrală la cererera prealabilă și 30 septembrie este deja hotărârea instanței judecătorești.

În aprilie anul ăsta, anul 2017, PAS depune repetat sesizarea la Comisia Electorală Centrală ca aceasta din urmă să someze, iarăși Partidul Democrat să restituie douăzeci și cinci de milioane, au fost calculele noastre ulterior, Promo-Lex a publicat raportul anual cu privire la finanțarea partidelor și calculelel lor au arătat că este vorba de suma de douăzeci și nouă de milioane de lei. La 2 mai 2017, Curtea de Apel Chișinău menține decizia judecătoriei Centru. La 23 mai Comisia Electorală Centrală încearcă să absolve partidul Democrat de obligația de a restitui banii prin abrogarea punctului 32 din regulament, ăsta care prevede interdicția încasărilor banilor în numerar mai mare de cinci mii cinzeci de lei și respingerea sesizării PAS. Motivul formal invocat: Decizia justiției prin care interdicția de încasare a banilor cash este declarată ilegală. La ședința de ieri a Comisia Electorală Centrală deja nu s-a mai pus problema abrogării punctului 32 din regulament, în schimb atât abrograrea, cât și luarea măsurilor în vederea obligării Partidului Demiocrat și a altor partide să verse în bugetul de stat sumele respective, au fost condiținată de emiterea de către Curtea Supremă de Justiție a unei decizii irevocabile la subiectul respectiv.

Înțelegem dorința foarte mare a Comisia Electorală Centrală de a ierta Partidul Democrat de restituirea celor douăzeci și nouă milioane de lei. Când vorbim de CEC, apropo, trebuie să facem o precizre. Nu este vorba de toți memrbii CEC, este vorba de acei membri care asigură majoritatea în Comisia Electorală Centrală, în jur de cinci membri. Și pentru că doamna Rusu nu mi-a permis ieri să expun poziția formațiunii față de sesizarea pe care am făcut-o în aprilie, vreau să menționez cu această ocazie de ce noi considerăm că, concluiza majorității membrilor Comisiei precum că decizia instanțelor judecătorești ar fi în măsură să conducă la anularea datoriei Partidului Democrat față de buget este eronată.

Conform articolului 29, alineatul 1, din Legea Continciosului Administrativ, actul anulat în tot sau în parte, încetează a produce efecte din momentul în care hotărârea instanței de contiincios administrativ devine irevocabilă. Aceasta înseamnă că decizia justiției produce efecte juridice pentru viitor, nu și pentru trecut. Dacă de exemplu, de mâine se micșorează prețul la curent electric, drept urmare, de exemplu, a noului contract cu Centrala de la Cuciurgan, factura pentru luna mai și aprilie va rămâne aceeași, adică la prețu vechi, ea nu se va revizui. Sau dacă, de exemplu, la patru martie 2016, Curtea Constituțională a anulat modificarea Constituției din 2000, asta doar nu înseamnă că Președinții aleși pe baza prevederii declarate neconstituționale, ar fi exercitat abuziv mandatele. Așa și aici. Chiar dacă instanța de judecată anulează prevederea din Regulamentul Comisia Electorală Centrală, asta nu înseamnă că anularea este valabilă din 2016, ci din 2017 de când decizia devine irevocabilă. De altfel, alineatul doi, al articolului 29 din Legea Contiinciosului administrartiv, vorbește că doar ca excepție și doar âîn măsura în care hotărârea justiției prevede expres acest lucru, se poate stabili că nirmele declarate nule, nu vor produce efecte juridice de la data adoptării actuilui administrativ. Dar așa dispoziții exprese, nici hotărârea judecătoriei centru și nici decizia Curții de Apel nu le conțin. prin urmare, întrucât Partidul Democrat a admis încălcarea prevederilor punctului 32, a încasat bani cash în cunatum mai mare decât limita prevăzută de regulament, iar decizia definitivă și irevocabilă a justiției va fi, dacă va fi, în 2017, rezultă că atât încălcarea, cât și oblifgația vărsării de către Partidul Democrat în bugetul de stat a douăzeci și nouă de milioane de lei sunt valabile și această constatare este valabilă nu doar în raport cu Partidul Democrat, dar în raport cu toate partidele care au încălcat prevederile normative. Pur și simplu, Partidul Democrat are de restituit cea mai mare sumă, da? Douăzeci și nouă de milioane de lei din totalul de treizeci întreg și patru milioane. Cam asta am vrut să menționez.

Igor Grosu: Stimați colegi, câteva detalii. Este clar, la ultimele două ședințe a Comisia Electorală Centrală, noi am asistat la o încercare disparată, dacă doriți, a majorității din Comisia Electorală Centrală, și când spun majoritatea, este (indescifrabil), este PD, PCRM, PSRM, PL, de a scoate basma curată PD-ul. În primul rând PD-ul, pentru că ceilalți sunt mai puțin importanți în actul de guvernare. A scoate basma curată din această istorie cu douăzeci și nouă de milioane, pe care trebuie, conform legii, să le transfere la buget. Și ce observăm noi? Noi observăm o tratare, un tratament diferențiat. Spre exemplu, în cazul PD-ului, Comisia Electorală Centrală foarte virulent încearcă să spună, de la argumente foarte banale, că este primul an de aplicare a regulamentului și nu toată lumea, nu prea a înțeles, nu prea a avut timp să-l citească și așa mai departe. Haideți să trecem peste asta, ceea ce este absurd.

Doi. Cazul PSRM, foarte mult mediatizat de către presă, privind finanțarea din Bahamas. Comisia Electorală Centrală iarăși, se face că nu, nu se întâmplă nimic, nu s-a întâmplat nimic, s-a spălt pe mâini, a transmis actele la CNA și iată acuș avem un an de zile de când nu avem un răspuns clar din partea CNA privind ce s-a întâmplat cu această finanțare. În schimb, în cazul PAS,. vedem un exces vizibil. Ei au ientificat, și pe bună dreptate, noi am recunoscut, două tranferuri de la o entitate juridică, este vorba de o sută de mii de lei, despre care la acel moment noi nu am știut că este o întreprindere mixtă, în campania prezidențială în 2016. Și noi am solicitat în nenumărate rânduri, dați-ne un cont, pentru că nu poți transfera unde nu știi banii ăștia, dați-ne, stimată Comisia Electorală Centrală, un cont în care noi să transferăm acești bani. Comisia Electorală Centrală nici până în ziua de azi nu a făcut lucrul acesta.

Am solicitat în ultima ședință, și în penultima ședință ca în acest proiect de hotărâre a Comisia Electorală Centrală, acolo unde ei spun că nu numai PD-ul, dar și alte partide au încălcat prevederea privind încălcarea banilor în cash de la donatori, și îi pun pe toți într-o listă, inclusiv ne pune și pe noi. Și noi am solicitat, este foarte corect să-i puneți pe toți cei care au depășit plafonul, dar vă rog frumos, puneți lista și sumele cu care le-au depășit. Comisia Electorală Centrală virulent nu vrea să facă lucrul acesta. A aprobat această hotărâre fără a indica sumele. Și ca să vă dau un exemplu, cum variază sumele.

Spre exemplu, în cazul nostru, pentru că noi știm în cazul nostru care este suma, deci, noi am depășit suma colectată de la persoanele fizice în cash cu două sute șaizeci de lei și iarăși, am rugat Comisia Electorală Centrală, dați-e, vă rog frumos, un cont la care noi să transferăm două sute șaizeci de lei, pe care noi, n-am fost atenți și, din greșeală, am încasat de la o persoană mai multe donații repetate, care în total nu au fost cinci sute cinzeci de lei, cinci mei cinzeci de lei, pardon, dar mai mutl cu douăsute șaizeci de lei. Deci Comisia Electorală Centrală nu ne-a prezentat acest cont.

Maia Sandu: Și nu vrea să scrie clar cine și cu cât a încălcat. Cine cu două sute șaizeci de lei, cine cu douăzeci și nouă de milioane.

Igor Grosu: Deci, lucrul acesta vorbește despre faptul că, deci, noi observăm o acțiune concertată a instanțelor de judecată și a CEC-ului de a scuti Partidul Dmeocrat cumva, printr-o decizie de obligațiunea de a transfera douăzeci și nouă de milioane de lei la buget. Este un precedent foarte periculor, în situația în care, noi, contribuabilii, prin legea bugetului, din bugetul de stat, finanțăm partidele politice, da? Deci, Partidul Democrat, de rând cu alte partide primesc milioane de lei de la bugetul de stat. Ori noi aplicăm, stimată Comisia Electorală Centrală, legea pentru toți în mod egal, și noi vă rugăm să nu faceți excepții, nicio excepții. De fapt,. noi n-o să vă permitem să faceți excepții în cazul PAS-ului, pentru că abordarea dumneavoastră, arartă, de fapt, încercarea de a-i pune pe toți într-o oală, idiferent că a depășit cu două sute șaizeci de lei sau cu douăzeci și nouă de milioane. Deci, toți trebuie să fie egali în fața legii, plus că multitudinea de reforme pe care Partidul Democrat încearcă să le implementeze, necesită cheltuieli, iată că și încă douăzeci și nouă de milioane ar prinde foarte bine, spre exemplu, la majorarea pensiilor, să spunem și multe, multe alte activități importante. Mulțumesc.

Maia Sandu: Pe final, să reiterăm, lucrurile sunt foarte clare și noi cerem Comisia Electorală Centrală să pună în aplicare legea. Dacă nu vor face acest lucru, atunci vor fi pasibili de răspundere. Chiar dacă instanța de judecată va decide să anuleze prevederea regulamentului care interzice colectarea donațiilor în cash în sume mai mari de cinci mii cinzeci de lei, oricum, această decizie nu se aplică retroactiv, se va aplica de la momenbtul deciziei ultimei instanțe. Deci Comisia Electorală Centrală nu poate să facă referință la decizia instanței atunci când vorbește de încălcările comise de partidele politicie în ultimii, în ultimul an, ultimul an și jumătate.

Ar fi stranie decizia Curții prin care să se scoată șlimită opentru donații în cash. Ce ar însmena asta? Asta ar însemna că oameni, donatori obscuri, pot veni cu saci de bani să facă donații la partid și asta se întâmplă la Partidul Democrat astăzi, pentru că ei au donații în cash de sute de mii de lei. Atunci când banii se fac, donațiile se fac prin transfer, atunci este ușor de urmărit de unde provin acești bani, unde se duc etc.

Donațiile mici pot fi făcute în cash, donațiile mari trebuie să fie făcute doar prin transfer și decizia instanței este și ea una suspicioasă. Dar, oricum Comisia Electorală Centrală trebuie să insiste să aplice legea și ea nu face acest lucru astăzi, de aceea, cum am spus mai devreme, facem acest apel public și transmitem astăzi o scrisoare pe care o să o puteți să o găsiți un pic mai târziu pe site-ul nostru, către toate instituțiile internaționale, care oferă asistență Comisia Electorală Centrală. Acești bani, pe care partidele politice sunt obligate să le transfere la bugetul de stat sunt bani importanț iși pornind de la numărul mare de probleme cu care ne confruntăm, cu siguranță se va găsi o folosire bună pentru acești bani, inclusiv putem să investim acești bani în rezolvarea problemei deșeurilor, colectării și depozitării deșeurilor în Chișinău, dacă tot ne confruntăm cu această problemă și ni se spune că nu există resurse și soluții pentru a rezolva această problemă.

Dragi cetățeni, conferința noastră de astăzi vorbeșțte despre încă o problemă, pe care trebuie să o soluționăm, dacă ne dorim să avem oameni onești la putere, dacă ne dorm să avem o politică făcută de oameni corecți. E clar că această guvernare nu-și dorește acest lucru. Această guvernare vrea, în continuare, să-și finanțeze activitățile din bani mulți și murdari, de proveniența cărora putem doar să ghicim și tocmai de asta, trebuie să venim pe 11 iunie, la ora 12 în fața Parlamentului, pentru a ne apăra dreptul de a schimba guvernarea. Vă mulțumesc.

Moderator: Dacă aveți întrebări, vă rugăm.

Jurnalist: Vroiam să ne spuneți cine a contestat în instanță prevederea privind acest plafon? Și, dacă am înțeles bine, acum se află la Curtea Supremă de Justiție, da?

Sergiu Litvinenco: Deci, inițial a fost un dosar intentat de trei partide: Partidul Național Liberal, Partiodul Popular, am impresia, Măr-ul, și Partidul Liberal Reformator, împotriva unor prevederi a regulamentului respectiv. Deci, nu era vorba de prevederea în cauză, punctul 32. Deci, nu s-a pus problema. Dosarul ăsta fusese intenat în martie 2016, deci până în septembrie, nu a fost pronunțată o decizie definitivă. Între timp, între timp, deci înainte de finalizarea dosarului, în septembrie, partidul Popular, în ședința de judecată a solicitat suplimentar la cerințele inițiale din martie, și anularea punctului ăsta 32. Deci, formal, solicitarea a venit din partea Partidului Popular. Situația, la momentul de față, din câte cunosc, nu a fost depus încă recursul, dar s-ar putea să greșesc. Deci, decizi Curții de Apel, din mai, din 2 mai 2017, poate fi contestată în termen de două luni, cu recurs de către părțile dosarului, deci, sau Comisia Electorală Centrală, sau partidele caqre au intentat acțiunea.

Igor Grosu: Noi foarte mult ne-am dori să nu ajungem în situația să aflăm că Comisia Electorală Centrală a uitat să conteste la Curtea Supremă de Justiție. De aceea, vom, și noi, și vă îndemnăm și pe dumneavoastră, să monitorizăm astfel încât să îi ținem în formă și să ajungă totuși să conteste pe bune, și nu formal, pentru a nu face uin favor știm noi cărui partid.

Jurnalist: Dacă avem întrebări și la alt subiect...

Maia Sandu: Haideți să vedem dacă mai sunt l acest subiect întrebări, și dacă nu atunci...

Jurnalist: Vreu să vă întreb ce credeți despre expulzarea celor cinci diplomați ruși și ați văzut ieri, domnul Dodon a făcut și ședința Consiliului de Securitate, a convocat ședința. Și de ce credeți că se întâmplă tot ce se întâmplă?

Maia Sandu: Dacă e să judecăm din acțiunile lui Igor Dodon, care nu a convocat până acum Consiliul Suprem de Securitate pentru a discuta problema corupției, pentru a discuta cum se realizează investigația furtului miliardului și alte probleme de importanță enormă pentru Republica Moldova, putem să vedem că el își folosește pârghiile pe care le are pentru a apăra interesele altor state, și în acest caz, interesul Rusiei. Pe de altă parte, acest lucru pică foarte bine guvernării, care continuă să folosească acest lucru și să vorbească despre riscurile geopolitice încercând să deturneze atenția publică de la guvernarea proastă de care se face responsabilă și de la acțiunile de corupție.

Jurnalist: Și vreau să vă întreb, ce ați înțeles dumneavaostră din gluma făcută de Vladimir Putin pe seama lui Igor Dodon?

Maia Sandu: Nu cred că a fost un compliment la adresa lui Igor Dodon. Dimpotrivă, toată lumea a înțeles ce trebuia să se înțelea gă. Nu a fost foarte subtilă această glumă. A fost destul de directă.

Jurnalist: Domnia sa spune că nu a fost o glumă pe seama lui.

Maia Sandu: Păi, depinde de gradul de înțelegere. Fiecare după nivelul lui de inteligență.

Igor Grosu: Judecând după hohotele din sala ceea, cât de mare era, păcat că numai unul nu a înțeles, pe seama cui era gluma făcută. Nu toți au un umor finuț.

Jurnalist: Și vreau să vă întreb despre acest gest al liberalilor, de a trece acum în opoziție.

Maia Sandu: Cam târziu. Acum nu au ce să mai salveze, pentru că reputația lor și buna intenție s-au dizolvat demult. Curaj și buna intenție să spui lucrurilor pe nume trebuie să ai atunci când ești la guvernare și când poți să mai schimbi ceva. Acum, când nu mai poți să schimbi nimic, e târziu să mai povestești că acest stat este captiv și că instituțiile statului sunt subordonate intereselor unei singure persoane. Acest lucru trebuia făcut mai devreme și nu doar spus, dar trebuia să nu susțină instalarea unui guvern noaptea, atunci când era clar că acest guvern nu este legitim și nu este susținut de către populație.

Jurnalist: Ei zic că au făcut-o atunci pentru ca să nu permită partidelor pro-ruse la guvernare.

Maia Sandu: Doar au consolidat partidele pro-ruse, pentru că cu cât mai proastă o guvernare care își zice pro-europeană, cu atât mai mare sprijinul pentru o guvernare pro-rusă sau pentru partidele care optează pentru modelul pro-rus.

Jurnalist: Dar credeți că reținerea domnului Chirtoacă este întemeiată?

Maia Sandu: Ar fi greu să ne imaginăm, că acești oameni nu au probleme de integritate, dar în același timp, modul în care s-au făcut și timpul în care s-au făcut aceste arestări denotă nu lupta autentică cu corupția, ci folosirea acestor pârghii ale organelor de drept pentru promovarea intereselor intereselor politice ale Partidului Democrat, în acest caz.

Jurnalist: Dar dumneavoastră și anterior spuneați că ar exista o coaliție ascunsă, tacită dintre PD și PL. Mai credeți că există sau ...?

Maia Sandu: Sigur. ambele tabere se folosesc de această coaliție, pe de o parte înscenând anumite animozități și pe de altă parte, rezolvându-și anumite probleme practice. Am văzut numele de la Moldova-Gaz, am văzut revenirea la contractul de achiziție a energiei electrice din stânga Nistrului, din raioanele din stânga Nistrului. Avem suficiente exemple. Am văzut cum sunt numiți ambasadorii. Se pare că există o înțelegere foarte bună de împărțire a sferelor de influență.

Jurnalist: [indescifrabil] Ce credeți despre asta? Este o alegere politică? (indescifrabil)

Maia Sandu: În situația în care toată lumea recunoaște că acest contract cu regimul din stânga Nistrului înseamnă susținerea financiară a acestuia, atunci este foarte clar ale cui interese sunt apărate. E vorba aici de sustenabilittea, durabilitatea energiei electrice sau este vorba de revenirea la niște scheme frauduloase și la niște înțelegeri cu regimul de acolo?

Jurnalist: Credeți că și aici sunt interese? Socialiștii cu democrații?

Maia Sandu: Evident avem o guvernare foarte pragmatică, care nu scapă ocazia să-și promoveze interesele.

Jurnalist: Cum comentați faptul că Comisia de la Veneția consideră inițiativa votului mixt inoportună și neadecvată?

Maia Sandu: Cred că trebuie să așteptăm să se ofere informația prinsurse oficiale, pentru că, din câte înțeleg asta vine, totuși de la o instituție de presă. Dar mi se pare logic ca ăsta să fie răspunsul Comisiei de la Veneția, în condiția în care avem o guvenare total nepopulară, care încearcă să schimbe sistemul electoral doar pentru a se menține la putere, în pofida voinței poporului. Întrebarea este alta, întrebarea este care va fi reacția acestei guvernări și, din păcate, mesajele pe care le-am văzut după vizita experților Comisiei de la Veneția, au fost altele decât cele până la această vizită și anume că nu este decizia unei instituții internaționale, ci este decizia guvernării suverană. Atunci când vorbesc de decizia suverană, acești oameni trebuie să înțeleagă că decizia nu aparține unei guvernări ilegetime, care a ajuns în Parlamentul Republicii Moldova cu optsprezece mandate doar, dar este decizia pooporului și nu o decizie manipulată. În momentul în care lucrurile se explică foarte clar, oamenii nu pot să sprijine o decizie prin care li se ia dreptul de a schimba guvernul în mod pașnic și în mod legal. Despre acest lucru este această întreagă discuție, nu despre altceva. E dreptul nostru să schimbăm guvernarea atunci când vrem. Și când zic dreptul nostru, mă refer la dreptul majorității cetățenilor acestei țări.

Jurnalist: Dar cum credeți că vor evolua lucrurile? Ei oricum susțin că îl vor schimba.

Maia Sandu: Sper că guvernarea va avea suficientă ... suficient discernământ ca să nu pornească împotriva tuturor instituțiilor internaționale, ca să ne izoleze, pentru că asta ar însemna într-un fel schimbarea vectorului geopolitic, în sensul în care și așa, integrarea europeană este doar pe hârtie, dar în momentul în care guvernarea va alege, dacă va alege să rupă relațiile cu toate instituțiile din occident, în special cu instituțiile europene, atunci asta ar însmena izolarea Republicii Moldova pentru o perioadă de timp, în funcție de cât vor rămâne ei la guvernare sau cât îi vom lăsa noi să rămână ei la guvernare.

Jurnalist: Dar, ultima dată spuneați că veți veni cu această reformă pe care să le-o arătați Guvernului, ce ar trebui să facă. Într-un fel, propuneați să creați un Guvern din umbră. De ce nu mai faceți acest lcuru?

Maia Sandu: Noi am venit în martie 2016 cu o listă de acțiuni pe care le-am solicitat guvernării. Și dacă o să reluați, o să revedeți acele acțiuni, o să vedeți că marea majoritate a acelor angajamente nu au fost îndeplinite, inclusiv cele care țin de reforma instituțiilor de drept, de combaterea corupției. Haideți să vedem un singur exemplu: Autoritate națională de integritate, câte rapoarte frumoase au fost scrise de către guvernarea Uniunii Europene și nu doar despre aprobarea pachetului de legi, cu privire la integritate, despre crearea acestei agenții. Această agenție nu este funcțională nici astăzi, după un an de adoptare a legii. Despre ce vorbim? Care este rostul să venim cu reforme noi și cu aceste scrisori, dacă guvernarea nu a îndeplinit nicio acțiune, în mod autentic, sincer, nicio acțioune din cele pe care le-am propus până acum. Deci, singura metodă prin care pot fi schimbate lucrurile este să schimbăm oamenii. Reformele sunt elaborate, sunt desenate frumos, inclusiv unele de către ei sunt desenate frumos. Atâta timp cât oamenii care implementează aceste reforme sau aceste politici, sunt proști intenționați, sunt oameni care, știu eu, îi deranhează sau sunt preocupați doar de propriile lor interese, atâta timp discuțiile pe reformă nu au niciun rost. În Republica Moldova avem multe legi bune, multe politici bune, care pot fi reluate sau preluate. Problema sunt oamenii care le implementează.

Jurnalist: [indescifrabil].

Igor Grosu: În primul rând, cei mai importanți sunt absolvenții pentru că ei vor susține bacalureatul. Noi le dorim succes, noi monitorizăm chiar dacă nu mai suntem în sistem, monitorizăm foarte atent. Lucrurile merg foarte bine, iar în contextul ultimelor numiri, hai să zicem așa, noi am încercat un pic să ne documentăm și monitorizăm foarte atent dacă nu apare apetitul vechi a PD-ului să intervină peste acest exercițiu. Și profitând de această ocazie, stimați funcționari, decidenți politici, țineți-vă mai departe de cei care administrează bine bacalaureatul. Nu interveniți. Lăsați-i pe tineri să se concentreze, să-și ia diploma și notele care le merită, iar interimatul, doamna viceministră, să depună tot efortul pentru a menține lucrurile bune pe care, putem spune, echipa noastră le-a setat foarte bine în inister și au mers bine până acum și trebuie să meargă bine în continuare.

Maia Sandu: Vă mulțumim.