Maia Sandu, Președintele Partidului Acțiune și Solidaritate: Comisia de la Veneția a adoptat în ședințșa sa plenară, opinia pe marginea proiectului de lege care vizează schimbarea sistemului electoral în Republica Moldova. Chiar dacă nu cunoaștem textul în întregime, opinia integrală va fi publicată luni, putem face câteva constatări în baza comunicatului de presă.

Ceea ce pentru toți oamenii de bună credință era clar de la început a fost confirmat oficial de cea mai importantă instituție din lume în materie de legislație electorală: Comisia de la Veneția a apreciat critic proiectul de modificare a sistemului electoral.
În primul rând, în opinia Comisiei, propunerea de schimbare a sistemului electoral nu poate fi considerată ca fiind adoptată în baza unui consens larg. Noi cu dumneavoastră cunoaștem foarte bine acest lucru, acum îl confirmă și Comisia. Toată manipularea cu milioane de oameni care susțin schimbarea sistemului electoral nu a fost convingătoare pentru membrii comisiei. Nu există și nu poate exista consens larg în societate pe o inițiativă prost intenționată și prost scrisă. De asemenea, comunicatul de presă spune că inițiativa trezește îngrijorări semnificative inclusiv cu privire la riscul că deputații aleși în circumscripții vor fi vulnerabili la influențe din partea intereselor din mediul de afaceri. Altfel spus, comisia ne spune că unii așa-ziși „deputați independenți” riscă să ajungă în slujba unor oameni de afaceri și nu în slujba poporului. Știm cu toții cine sunt acești oameni de afaceri care au transformat Republica Moldova în propriul business.

Comisia a menționat de asemenea despre lipsa unor criterii clare pentru stabilirea circumscripțiilor electorale, iar atribuirea acestor competențe de a determina aceste circumscripții este problematică. La fel, este criticată lipsa criteriilor pentru circumscripțiile din raioanele din stânga Nistrului și peste hotare. Am văzut deja reacția autorităților. Așa cum era de așteptat, au redus rolul pe care îl are Comisia de la Veneția la rangul de secție juridică a unui comitet raional de partid. Am văzut din nou referințe la principiul suveranității și la faptul că ei vor lua în calcul doar recomandările tehnico-juridice. Să înțelegem că recomandările care nu le convin nu vor face parte din această categorie tehnico-juridică. Un lucru este foarte clar din acest comunicat de presă. Comisia de la Veneția are o opinie critică în raport cu acest proiect de lege, iar aceasta înseamnă că proiectul promovat de Partidul Democrat și de Partidul Socialist nu respectă standardele și principiile minime necesare schimbării sistemului electoral.

Nicolae Roșca: Bună ziua. Eu mă voi referi la subiectul dacă avizul Comisiei de la Veneția este unul pozitiv sau negativ. Guvernarea tot afirmă că Comisia de la Veneția nu poate da avize negative sau pozitive, ci doar propuneri și recomandări. Aceastăîă afirmațioe este una falsă. Comisia de la Veneția a dat avize negative în privința mai multor legi primite din partea așa țări cum sunt Turcia, Ucraina, Federația Rusă. Ca de exemplu, recent Comisia de la Veneția a avizat negativ un proiect de modificare a Constituției Turciei, care avea drept scop extinderea puterilor președintelui. În anul 2011 Comisia de la Veneția a făcut o opinie negativă față de proiectul de lege promovat de Președintele Ucrainei privind echivalarea limbei ruse cu cea ucraineană. Mai multe avize negative Comisia de la Veneția a oferit față de proiecte de lege inițiate de Federația Rusă. Teza manipulativă precum că nu se dau avize engative sau pozitive a fost descalificată ieri de însăți Comisia de la Veneția, or în condițiile în care Comisia spune negru pe alb că proioectul de schimbare a sistemului electoral în Republica Moldova ridică îngrijorări semnificative și nu este recomnadabil pentru adioptare, iar pe de altă parte tot această comisie și tot ieri, califică proioectul Georgiei de implementare a sistemului proporțional ca o schimbare bine-venită, aceasta nu înseamnă altceva decât un aviz negativ dat primului proiect și un aviz pozitiv dat celui de-al doilea, adică din Georgia.

O altă manipulare pe care am auzit-o frecvent din partea guvernării, este cea potrivit căreia dacă Comisia de la Veneția ar considera ca nepotrivit sau nerecomnadabil un proiect, asta ar însemna că intră în zona de oportunitate, care este apanajul statului prin prisma principiului suveranității. Ca să fie clar, Comisia de la Veneția nu se pronunță pe o oportunitate. Ea analizează dacă un proiect respectă sau nu standartele și principiile de bază ale Consiliului Europei. În măsura în care un proiect nu respectă aceste standarte și principii, el devine nea-cevat, nepotrivit și nerecomandabil și nciidecum neoportun. Asta e și în cazul modificării sistemului electoral din Republica Moldova. În măsura în care proiectul respectă standartele și principiile de bază în această materie, nu poate fi vorba de vreo opinie negativă. În schimb, dacă proiectul încalcă aceste standarte, evident că Comisia consideră nepotrivit și nerecomandabil, ceea ce înseamnă în fond, aviz negatvi. Și ceea ce nu poate să spună Comisia de la Veneția, adică ea nu poate să spună care sunt adevăratele motive care i-a făcut pe guvernanți să promoveze proiectul sistemului electoral mixt.

Sergiu Litvinenco: Bună ziua. Deci eu mă voi referi, în principalul, la așa-mnumitele recomandări tehnico-juridice. Din declarațiile Președintelui parlamentuluii, domnului Adrian Candu, înțelegem că recomandările tehnico-juridice pe care ei ar intenționa să le implementeze, vizează problema criteriilor pentru circumscripții, a criteriilor și a modului de oferire a circumscripție pentru diasporă și pentru Regiunea Transnistreană. E drept că din comunicatul Partidului Democrat nu mai este clar că anume aceste idei reprezintă recomandări tehnico-juridice, lăsându-se să se înțeleagă de parcă însăși partidul va stabili în mod independent dacă o recomandare a re calitatea de recomandare tehnico-juridică și nu, și dacă nu are această calitate, în viziunea partidului, atunci ea nu va fi implementată și realizată.

Dar haideți să luăm ca bază, totuși, declarațiile Președintelui Parlamentului.Am o nedumerire aici. Dar oare nu aceleași probleme le-a formulat Comisia de la Veneția în 2014 pe sistemul mixt propus tot de Partidul Democrat în 2013? Or dacă ne uităm în acea opinie din 2014, găsim exact aceleași comentarii: nu sunt stabilite criteriile pentru circumscripții, și asta în condițiile în care proiectul din 2013 conținea chiar în lege denumirea circumscripțiilor. Cum creăm circumscripțiile pentru diasporă, pentru regiunea transnistreană? Ce facem cu Găgăuzia? Cum facem, ce facem cu reprezentarea femeilor? În condițșiile în care autorii au avut la dispoziție acel aviz al Comisiei de la Veneția și nu au ajustat absolut nimic timp de mai mult de trei ani, de ce să avem încredere că vor rezolva aceste probleme în două-trei luni? În următoarele două-trei luni? Mai mult decât atât, în așa-numitele dezbaterio organizate în Parlament nu s-au găsit soluții concrete și mai ales corecte și legale pentru remedierea acestor probleme. De exemplu, unica găselniță pentru votul din diasporă, care s-a vehiculat, ar fi cea cu privire la oferirea cotelor, dar în acest caz, apare o altă problemă, care la fel contravine standartelor Comisiei de la Veneția. Este vorba de puterea electorală a votului sau încălcarea principiului votului egal. Adică, puterea electorală sau ponderea votului unui cetățean din diasporă va fi de multe ori mai mică decât a unui cetățen din țară. Ceva de genul: un vot al cetățeanului din Briceni va valora cam tot atât cât voturile a circa zece cetățeni ai Republicii Moldova, care locuiesc în Parma sua în Londra.

Ce vreau să spun prin aceasta: în 1993, atunci când Republica Moldova a ales sistemul proporțional cu o singură circumscripție națională, anume problema transistreană și lipsa reformei administrativ-teritoriale au determinat implementarea acelui sistem. Între timp, s-au mai adăugat și problema numărului mare de cetățeni din diasporă. Pentru că și Comisia de la Veneția invocă aceste probleme ale sistemului mixt, concluzia este că soluția magică pentru ele nu există., iar guvernarea, probabil, trișează când zice că le va soluționa. Soluționarea teoretic, ar putea avea loc doar cu un efect formal. Adică ei vor introduce în lege niște criterii generale pentru circumscripții, dar fără ca problemele menționate de către Comisia de la Veneția să fie soluționate de principiul și în conformitate cu standartele Comisia de la Veneția, pentru că acest lucru, în condițiile în care nu rezolvi problema transnistreană și nu faci reforma administrativă, este pur și simplu, imposibilă.

Și, al doilea aspect. Întrucât Comisia de la Veneția, atât în cazul sistemului, modificării sistemului electoral, cât și pe inițiativa lui Igor Dodon de modificare a Constituției, cel puțin după cum rezultă din comunicatul de presă, a avut aprecieri similare, rezultă oare că și proiectul lui Igor Dodon poate fi promovat cu condiția se rezolvă recomandările tehnico-juridice? Proiectul lui Igor Dodon de modificare a Cosntituției, în fond, acordarea unor supra-puiteri, practic e vorba de transformarea Republicii Moldova din republciă parlamentară în una, cel puțin, semi-prezidențială. Pentru că, încă o dată, Comisia de la Veneția s-a expus în termeni la fel de duri față de ambele proiecte. Poate chiar în raport cu proiectul de schimbare a sistemului electoral, retorica a fost și mai dură. A fost sintagma ”îngrijorări semnificative”, ceea ce nu a folosit în cazul proiectului de modificare a Constituției. Deci, înseamnă asta oare, că guveranrea consideră că inițiativa lui Igor Dodon de modificare a Constituției poate de asemenea fi promovată?

Marcela Adam, Secretarul general al Organizației de Femei a PAS: În numele organizației de femei a Partidului Acțiune și Solidaritate, ne exprimăm îngrijorarea față de intenția autorităților de a promova cu orice preț votul mixt, care reduce drastic șansele femeilor de a se implica activ în viața politică a țării. Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, la acre a aderat și Republica Moldova, stabilește o serie de obligații internaționale în sfera electorală, printre care și asigurarea egalității de gen în alegeri. Sistemele electorale nu sunt neutre, din punct de vedere al genului. Diverse sisteme și reguli de întocmire a listelor electorale, pot discrimina, în mod direct sau indirect, femeile, agravând astfel inegalitatea istoric formată între bărbați și femei în exercitarea dreptului de a alege și de a fi ales. În cazul introducerii unui nou sistem electoral sau reformării sistemului electoral existent, statele membre sunt îndemnate să dezrădăcineze această discriminare și să asigure reprezentarea echitabilă a tutror grupurilor de alegători în organele alese.

În acest sens, votul mixt nu asigură respectarea obligațiilor internaționale asumate. Aceasta o constată și experții Comisia de la Veneția, care subliniază probleme și la capitolul reprezentativității de gen. Așa cum se arartă în comunicat, modificările propuse sunt puțin probabil pentru a spori reprezentarea femeilor în Parlament și nu sunt prevăzute măsuri suplimentare pentru a rezolva acest lucru. Studiile recente preentate în cadrul programului „Barometrul de gen”, demonstrează necesitatea implicării și participării active a femeilor în viața politică, deoarece acestea dețin un mare potențial de reușită. Doar câteva exemple ne pot convinge de acest fapt: intenția de implicare și participare a femeilor ca și grup de inițiativă este mai mare ca a bărbaților, dar în procesul decizional - este mai mică. Șaizeci de procente dintre femei au studii superioare, cu toate acestea, ele rămân doar observatori. Conform statisticilor, în localitățile unde sunt femei primari, populația are încredere mai mare, respectiv, lucrurile merg mai bine.

În concluzie, considerăm că adoptarea sistemului mixt, reduce substanțial șansele participării femeilor în viața politică, de aceea ne exprimăm ferm împotriva acestui sistem electoral mixt și încurajăm pe această cale, implicarea femeilor în viața politică a țării.
Maia Sandu: bineînțeles că guvernarea va continua să povestească oamenilor de la toate televiziunile pe care le controlează despre faptul că avizul Comisiei de la Veneția nu este negativ și că acesta conține doar recomandări tehnice care pot fi luate în calcul. Dar trebuie să ținem cont de faptul că instituțiile internaționale înțeleg exact semnificația avizului Comisiei de la Veneția și acolo ei nu au cum să inducă opinia publică în eroare. Deci ce se întâmplă dacă totuși guvernanții de la Chișinău încearcă să facă abstracție de acest aviz?

Bineînțeles din punct de vedere juridic nu există consecințe automate ale acestei acțiuni potențiale din partea guvernării. Însă pentru că Comisia de la Veneția este totuși forul cel mai înalt în materie de legislație electorală, opiniile acesteia trebuie tratate ca atare, pentru că altfel vor apărea consecințe serioase. Au vorbit colegii mei mai devreme că au mai existat și mai există situații în care anumite țări nu se conformează recomandărilor Comisiei de la Veneția. Asta s-a întâmplat în cazul Belarus, în cazul Rusiei, în cazul Ucrainei pe timpul guvernării lui Ianucovici, acuma mai recent a fost situația din Turcia, atunci când au fost extinse competențele președintelui în pofida avizului negativ al Comisiei de la Veneția. Doar că în această situație guvernarea trebuie să-și asume foarte clar această deviere, acest derapaj, de la parcursul european despre care ne vorbește de dimineață până seara, pentru că o guvernare care nu este credibilă pe interior, va deveni lipsită de credibilitate și pe exterior. Și asta evident că va înrăutăți relațiile cu partenerii noștri de dezvoltare, cu cei care încearcă să ne ajute să trecem peste situații dificile.
Evident că asta pică bine socialiștilor și lui Dodon care declară deschis că sunt pentru o apropiere de Rusia, în detrimentul relațiilor cu Occidentul. Pornind de la gravitatea acestei situații și așa cum s-a expus și Comisia de la Veneția, noi solicităm încă o dată guvernării să renunțe la modificarea sistemului electoral. De asemenea, solicităm instituțiilor internaționale să folosească toate pîrghiile pe care le au pentru a determina guvernarea să nu schimbe sistemul electoral, contrar opiniilor Comisiei de la Veneția.

În săptămâna care urmează voi merge într-o vizită la Bruxelles, pentru a participa la Summit-ul Partidului Popular European și pe parcursul acestei săptămâni voi avea întâlniri cu toate cele 3 instituții, cu reprezentanți ai celor 3 instituții: Parlamentul European, Consiliul și Comisia Europeană și voi solicita în continuare sprijinul acestor instituții importante pentru apărarea procesului dmeocratic din Republica Moldova.
Vă mulțumesc. Dacă aveți întrebări, vă rugăm să vă prezentați și să...

Jurnalist: Ați spus anterior că cetățenii care nu susțin sistemul mixt ar fi de bună credință. Ce părere aveți de cealaltă parte care susțin această inițiativă?

Maia Sandu: Eu cred că toți cetățenii Republicii Moldova își doresc să aibă condiții bune de viață și sondajele, și discuțiile cu oamenii demonstrează că oamenii sunt nemulțumiți de condițiile de viață în Republica Moldova. Deci acesta este un lucru pe care nu-l poate nimeni contesta. Cine se face vinovat de faptul că atât de mulți oameni spun că Republica Moldova merge în direcția greșită- guvernarea. Deci guvernarea în loc să plece, să recunoască eșecul și să plece, vine să schimbe sistemul electoral. Nu aici este soluția. Soluția este în calitatea oamenilor și calitatea oamenilor determină calitatea politicilor și a serviciilor publice. Acești oameni care sunt astăzi la guvernare au eșuat, nu au reușit să convingă oamenii că ei sunt potriviți pentru a conduce în continuare țara. Îi invităm să recunoască acest lucru și să plece.

Jurnalist: În afară de aceste discuții cu partenerii externi despre care vorbiți, ce altceva o să mai faceți, o să continuați cu protestele sau o să planificați și alte acțiuni publice [indescifrabil].

Maia Sandu: Nu am văzut în declarațiile lor că proiectul va fi votat. Am auzit că cor ține cont de recomandări. Am înțeles din acest proiect, chiar dacă nu este foarte clar că va fi și o evaluare ulterioară, deci nu doar se fac niște recomandări va fi și o recomandare ulterioară. Noi credem că în ceasul al 12-lea, guvernarea va deveni resposabilă, dacă nu atunci își va asuma consecințele, cum spuneam, îndepărtării Republicii Moldova de pe făgașul pe care și așa avansăm cu mare greu, nuștiu dacă putem să spunem că avansăm, dar cel puțin la nivel declarativ se spune că noi suntem în continuare orientați în direcția Uniunii Europene. O să întreprindem alte lucruri în măsura în care va fi clar care este atitudinea guvernării.

Jurnalist: Și dacă totuși acest sistem electoral va fi votat în Parlament. Partidul pe care îl conduceți va participa la alegeri și dumneavoastră veți participa [indescifrabil].

Maia Sandu: Ar fi foarte interesant să ne spuneți mai întîi ce înseamnă circumscripții în înțelesul acestei legi. Pentru că nici noi, nici membrii Comisiei de la Veneția nu au putut să înțeleagă ce înseamnă circumscripție și de aceea este greu să vă răspund. Dacă acest lucru se va întâmpla, va fi foarte clar pentru toată lumea că în Republica Moldova se instaurează sau s-a instaurat un regim autoritar, antidemocratic, evident că și în asemenea țări autoritare se participă la alegeri, dar cu știu eu, explicațiile de rigoare. Atunci vom putea să spunem foarte clar că suntem într-o dictatură în care opoziția evident că nu are loc. Noi o să ne batem până la urmă pentru că sprijinul oamenilor este de partea noastră, chiar dacă guvernarea încearcă să prezinte inițiativele sale ca fiind populare, nuștiu de ce această popularitate nu se traduce și în sprijinul pe care îl obține guvernarea în sondaje.

Jurnalist: Puteți să ne spuneți când vorbiți de consecințe, la ce vă referiți mai exact, în relația cu Uniunea Europeană. Ar putea asta însemna suspendarea finanțării pe o perioadă sau ar putea... cum vedeți aceste consecințe?

Maia Sandu: Consecințele pot fi multilaterale. Spuneam că guvernarea își va pierde puțina credibilitate dacă o mai are în relația cu partenerii externi. Doi, evident că acest lucru poate avea implicații asupra resurselor financiare, asistenței financiare care vine de acolo. Evident că decizia aparține instituțiilor atât Parlamentului European cât și Consiliului European, dar cum spuneam, noi credem că Uniunea Europeană este cel mai potrivit partener al Republicii Moldova atunci când vorbim de apărarea procesului democratic. Pentru că alte instituții, organizații financiare internaționale sunt preocupate de alte aspecte care țin de administrarea țării și în special de indicatorii macroeconomici, de administrarea sistemului bancar etc. Procesul democratic este la baza valorilor Uniunii Europene și acolo mergem noi când pe interior nu suntem auziți și atunci când ceea ce am reușit noi să construim... pentru că trebuie să recunoaștem nu avem un proces democratic în definiția occidentală, avem niște elemente ale acestui proces democratic. Aicea trebuie să vorbim despre situația presei, despre situația societății civile și multe alte elemente. Dar un element important al procesului democratic și anume alegerile este și acesta este în mare pericol. Și de aceea noi contăm pe sprijinul Uniunii Europene.

Jurnalist: Și totuși veți insista ca europenii să blocheze finanțarea pentru țara noastră?

Maia Sandu: O să insistăm ca europenii să convingă guvernarea să nu schimbe sistemul electoral în modul în care ei încearcă s-o facă.

Jurnalist: Și dacă anume despre finanțare, credeți...

Maia Sandu: Reiterez. Vom solicita Uniunii Europene, instituțiilor de acolo să ne ajute să convingem guvernarea să nu schimbe sistemul electoral, pentru că acest lucru este în detrimentul procesului dmeocratic și asta înseamnă în detrimentul cetățenilor Republicii Moldova. Vă mulțumim.

Jurnalist: Totuși, 74 de voturi în Parlament nu vi se pare un consens larg pentru o instituție reprezentativă a țării?

Maia Sandu: 19 voturi în Parlament obținute de Partidul Democrat în anul 2014 nu mi se pare un consens larg în societate, pentru că ce s-a întâmplat în Parlament? Din 2014 până în 2017 această transformare și creștere de la 19 la cinzeci și ceva de mandate sau mai mult nu s-a făcut prin instrumente democratice. Noi cu dumneavoastră nu am avut nicio treabă cu această transformare. Noi am votat într-un fel, lucrurile în Parlament între timp s-au întâmplat altfel. Deci 19 mandate în Parlament din punctul meu de vedere nu înseamnă consens larg nici în Parlament și nici în societate.

Jurnalist: Și ultima întrebare, ce părere aveți despre inițiativa de eliminare a propagandei [indescifrabil]...

Maia Sandu: Aș saluta o asemenea inițiativă dacă ar fi făcută autentic, sincer. În momentul în care cei care retransmit propaganda de la Kremlin ne promit că vor lupta cu această propagandă, ne este greu să credem în intențiile corecte ale acestei inițiative.

Jurnalist: Dar totuși ați dori ca...

Maia Sandu: Ne-am dori să nu existe propagandă în Republica Moldova, indiferent dacă aceasta vine de la Moscova sau dacă vine de la posturile unor oameni bogați care au reușit să-și supună o bună parte din piața media din Republica Moldova. Noi ne dorim foarte mult ca cetățenii Republicii Moldova să aibă acces la informații obiective, iar ei singuri să-și facă concluziile despre un lucru sau altul, despre o persoană sau alta.
Vă mulțumim.