Alocuțiunea Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, și transcrierea dezbaterii „Orașele României la 100 de ani de la Marea Unire. Un viitor SMART pentru Ploiești”

„Mulțumesc, domnule rector,
Domnule primar,
Onorată audiență,

Dați-mi voie să vă spun, în primul rând, că sunt foarte bucuros că am ajuns astăzi, aici, la Ploiești. Recunosc că au trecut aproape trei ani de când am fost ultima dată aici și cred că este locul potrivit pentru a începe o discuție pe Centenar și marile orașe care, în definitiv, au contribuit hotărâtor la dezvoltarea României așa cum o cunoaștem noi astăzi.
Acum, sub formă de introducere, poate, o să vă spun câteva idei legate de Centenar, de Ploiești, de orașe, dar scopul principal al întâlnirii noastre aici discuția care urmează și sper că ați pregătit întrebări complicate. 
Este un moment simbolic cum nu se poate mai potrivit pentru a pune bazele unor proiecte concrete, ancorate în viziunea și tehnologiile viitorului, care au potențialul de a schimba cu adevărat fața țării noastre pentru cel puțin următorul secol.
Cred că la 100 de ani de la Marea Unire, nu avem nevoie de lozinci și de ceremonii fără substanță, ci avem nevoie, în primul rând, de fapte. De aceea, vă felicit pentru eforturile dumneavoastră de a face mai mult pentru comunitățile pe care le reprezentați.
Remarc la nivelul administrațiilor locale interesul din ce în ce mai crescut pentru o temă foarte adecvată prezentului, și anume dezvoltarea smart a orașelor noastre. Este un concept care are un potențial uriaș de a transforma cu adevărat România într-o țară prosperă.
Progresul unei națiuni se produce atunci când în centrul preocupărilor decidenților politici se află cetățeanul, cu problemele sale, care impune cele mai potrivite reglementări.
Iar orașele smart tocmai spre astfel de aspecte se orientează, propunându-și să folosească tehnologiile moderne pentru a îmbunătăți viața cotidiană a oamenilor.
Tocmai de aceea, am constituit o comisie prezidențială pentru elaborarea unui Proiect de țară, ca proiect al valorilor unei altfel de Românii, o Românie europeană, o Românie prosperă, și am demarat un amplu proiect intitulat România Educată.
Când începem astfel de proiecte, inevitabil ne uităm puțin și în urmă, ce au făcut cei dinaintea noastră și cum au abordat ei dezvoltarea țării și, în acest context, doresc să evoc personalitatea excepțională a lui Ion I.C. Brătianu, de la a cărui trecere în eternitate se împlinesc 90 de ani.
În urmă cu un secol, când România se afla într-unul din cele mai dramatice momente ale existenței sale, Ion I.C. Brătianu a demonstrat stăruință și angajamentul său pentru obiectivele asumate la intrarea în Marele Război.
Alături de Rege, Ion I.C. Brătianu și guvernul său, aflați în refugiu, ca și Parlamentul României, nu au abandonat direcția pro-occidentală pe care țara noastră o asumase prin viziunea clasei sale politice și sacrificiul ostașilor români.
Acest exemplu de responsabilitate este mai actual ca oricând, iar oamenii politici de astăzi au obligația să păstreze nealterate opțiunile strategice euro-atlantice ale României.

Doamnelor și domnilor,
Nu este întâmplător că o dezbatere despre viitorul orașelor din România se ține în cadrul unei universități, un loc cu un rol cheie în dezvoltarea locală, deoarece asigură legătura indispensabilă dintre membrii unei comunității și mediul de afaceri.
Orice universitate este în același timp un pol de cunoaștere, un generator de idei și proiecte, dar și un spațiu prin excelență al competenței și meritocrației, cel puțin așa îmi imaginez eu că este în România mea.
Universitățile trebuie să aibă un rol sporit în viața comunității, dar acest lucru se poate face doar dacă standardele etice și profesionale sunt la cel mai înalt nivel.

Dragi ploieșteni,
Trăiți într-o regiune prosperă, fapt confirmat de unul dintre cele mai mari PIB-uri județene, de 26,3 miliarde de euro. Impresionant! Acest indicator este totodată dovada unui mediu de business performant.
Există o serie de îngrijorări la nivelul oamenilor de afaceri cu privire la așa-zisa reformă fiscală impusă recent de PSD. Sunt măsuri care au creat incertitudini de natură să afecteze încrederea investitorilor, fapt care se repercutează și aici, în economia județului dumneavoastră. 
Dezvoltarea comunităților locale se datorează și unui mediu de afaceri competitiv. Județul dumneavoastră a atras investiții străine directe de 2,1 miliarde de euro, ceea ce plasează Prahova pe locul trei la nivel național, un rezultat notabil și generator de optimism.
Consecința directă a acestui proces investițional susținut este rata șomajului de doar 3% pe care îl aveți – mult sub media națională. Dumneavoastră, aici, în Prahova, aveți toate precondițiile unui standard de viață ridicat. Orașul Ploiești este astăzi unul dintre cele mai dinamice noduri industriale și logistice din România.
Și asta cred că explică ambiția sa de a deveni un oraș smart, în care toate resursele sunt folosite pentru creșterea calității vieții cetățenilor săi, un oraș similar celor pe care le admirăm în Europa și în restul lumii.
Identificarea unor direcții de acțiune care să fie potrivite cu profilul orașului dumneavoastră în funcție de necesități, dimensiuni și probleme, poate constitui platforma pe care să dezvoltați în mod inteligent Ploieștiul.
Un oraș smart este un loc atractiv pentru a locui și a munci, o comunitate care le facilitează oamenilor accesul la servicii publice moderne și de foarte bună calitate.
Conceptul de oraș smart înseamnă, dincolo de îmbunătățirea calității vieții prin tehnologie inteligent integrată, și implicarea mai activă a cetățeanului în guvernarea locală și în viața comunității. 
Transformarea într-un oraș inteligent presupune cunoștințe și abilități variate și complexe, dar și planificare pe termen lung, imposibil de gestionat doar de câțiva funcționari sau oameni politici.
Spun mereu că administrația publică devine mai eficientă și mai performantă prin dialog și lucru în echipă, în parteneriat strâns cu cetățenii, cu actorii economici, cu universitățile, dar și cu societatea civilă. Comunicarea și cooperarea aduc expertiza pe care administrația nu o poate deține, oricât de modernă și de profesionistă ar fi, dar și la un nivel sporit de transparență și implicare civică, și de acestea avem mare nevoie.
Instrumentul strategic pentru inovare şi performanță economică este capacitatea de colaborare a cât mai multor minți, în toate chestiunile care privesc progresul comunității. Iar dezvoltarea sectoarelor economice de top se face doar prin conectarea cercetării cu producția.
De aceea, autoritățile locale trebuie să aibă o relație privilegiată cu mediul universitar, cu centrele de cercetare, dar și să atragă cercetători români valoroși plecați în alte orașe sau, mai des, în alte țări.
Orașul Ploiești are, din această perspectivă, foarte multe atuuri: este capitala de tradiție a industriei petrolului și gazului, dar și a învățământului superior în acest domeniu. Există deja expertiză și capital uman într-un domeniu economic extrem de competitiv - o garanție a unui mediu economic local puternic și cu mare potențial de dezvoltare.
Dincolo de sectorul energetic tradițional, un centru de cercetare local precum Universitatea de Petrol și Gaze poate deveni o poartă către dezvoltare și inovare, inclusiv în sectorul energiei regenerabile.
De o astfel de viziune cred că avem nevoie pentru a celebra Centenarul construind pentru viitor. Să lăsăm, așadar, generațiilor următoare o moștenire generoasă pe care ele, la rândul lor, vor putea clădi viitorul României.
Aștept cu mare interes să vă ascult și cred că, dacă vreți, veți reuși să implementați ceea ce vă propuneți, Ploieștiul va putea deveni un exemplu de bune practici și pentru alte centre urbane din România care vor face pasul către statutul de oraș inteligent sau oraș smart.

Vă mulțumesc!”

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Intervenție: Aş dori eu să adresez prima întrebare domnului Preşedinte, dacă îmi permiteți. Aveți o experință vastă în administrația publică locală în calitatea pe care ați avut-o de primar. Sibiul este cunoscut ca şi capitală europeană, ca şi capitală culturală europeană în toată România şi în toată Europa de asemenea. Dar, de asemenea, Sibiul a cunoscut o dezvoltare incredibilă şi vreau să vă întreb cum ați reuşit să faceți să devină atractiv pentru capitaluri, pentru investiții astfel încât Sibiul să devină un model pentru România?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Cred că aşa, retrospectiv, pot să dau un răspuns foarte simplu. Faptul că a devenit o capitală culturală, faptul că a fost posibil să devină capitală culturală se bazează evident pe faptul că înainte de asta a redevenit un centru economic foarte puternic. Cum am atras investițiile? Venind în fața investitorilor cu oferte simple, clare, dar dacă stau să evaluez acum ce a contat cel mai mult cred că a fost transparența şi implicarea autorității locale în facilitarea demersurilor pe care le aşteaptă un investitor. Am avut în ultimele săptămâni discuții destul de aprinse în jurul aşa-zisei revoluții fiscale. Iată, astfel de evoluții sunt exact ce nu-şi doresc investitorii. Un investitor dacă merge într-un loc, vrea să ştie care este legislația, care este cadrul fiscal şi să fie stabil şi cum se implică adm inistrația locală să îi faciliteze să-şi deschidă afacerea. Asta nu înseamnă că trebuie să faci lucruri senzaționale, dar dacă primăria se ocupă de autorizația de construcție, atunci investitorul se aşteaptă să primească această autorizație destul de repede şi fără alte implicații. Dacă este nevoie de alte autorizații de la diferite organe ale statului, atunci se aşteaptă să fe tratat la modul foarte serios şi cu mult respect. Aceste lucruri de multe ori par aşa banale, dar în ele stau succesul şi al unei afaceri, şi al unei comunități, şi al unei țări. Şi cred că dacă v-ați hotărât aici, în Ploieşti, să lucrați împreună: Primăria, Universitatea şi multe alte entități trebuie să fiți conştienți că de fapt asta se aşteaptă, din colaborare să apară o facilitare pentru oamenii de afaceri. Să ştiți că sunt 2 lucruri care îi sperie foarte mult pe oamenii de afaceri: impredictibilita tea legislativă şi şpăgile. Dacă reuşiți să eliminați măcar partea locală de impredictibilitate şi şpăgile, bănuiesc că nu există, dar dacă ar exista, ar trebui eliminate, atunci o să vedeți că succesul este aproape imediat. În Europa sunt foarte mulți investitori care caută locații bune. România este o locație bună, dar nu toate locurile, nu toate localitățile din România sunt bine văzute fiindcă există suficiente locuri unde administrația în realitate nu prea sprijină investițiile. Nu ştiu de ce, dar am constatat că ele există şi, pe de altă parte, există locuri unde, de exemplu, trebuie să aştepți 6 luni pentru o autorizație de contrucție. În astfel de locuri, investitorii nu merg cu plăcere. Iar mai departe, sigur, întreaga construcție trebuie dezvoltată. Nu ajută cu mult dacă transparența şi ajutorul real țin un an şi după aceea se revine la obiceiuri care ar trebui definitiv eradicate. E u cred că aveți aici în Ploieşti toate şansele. Ploieştiul a dovedit acum câteva decenii că poate să fie o locație economică de nivel mondial şi nu văd niciun motiv pentru care nu ar redeveni aşa ceva. Eu oricum vă doresc mult succes!

Intervenție: Cred cu tărie că orașul nostru Ploiești merită pe deplin statutul de smart city. Iar această idee poate fi transformată rapid în realitate printr-o conlucrare rapidă între societatea civilă, între mediul academic, între mediul de afaceri și administrația locală. Camera de Comerț și Industrie, ca reprezentant al mediului de afaceri, pe segmentul de competitivitate de atribuții pe care îl are, constituie liantul între mediul de afaceri și administrația locală, pentru că avem cu toții același interes, acela de a promova firmele locale în țară și în străinătate și de a atrage cât mai mulți investitori în orașul și în județul nostru. După această scurtă introducere, domnule Președinte, aș vrea să vă pun o întrebare: care credeți că va fi impactul epuizării resurselor naturale, în mod special petrolul, pe ntru că ne aflăm în capitala mondială a petrolului, asupra conceptului „Ploiești-smart city?” Vă mulțumesc!

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Eu cred că deja ați început să vă dați singur răspunsul și mi se pare unul foarte potrivit. Pe măsură ce anumite resurse se epuizează, dar și aici nu trebuie să fim pesimiști, îmi amintesc când am fost eu elev de liceu, ni se spunea că este iminentă terminarea petrolului pe pământ. Dar, de atunci au trecut mulți ani și parcă nu mai este chiar așa de iminentă. Oricum ar fi, este clar că s-a ajuns deja într-o zonă în care alternativele sunt viabile și, nu numai că sunt viabile, încep să fie chiar profitabile. Or, reprofilarea unei locații economice este un proces foarte complicat, dar dacă este abordat în timp util, atunci poate să fie un real succes fiindcă din timp început, poate să facă loc unor industrii care sunt poate mai profitabile decât cele tradiționale. Iar pentru Ploiești eu văd n enumărate oportunități, sigur, atâta vreme cât se poate, e bine să se dezvolte și să se păstreze industria clasică dar, în același timp, și profitând, bunăoară, de apropierea de București, cred că este foarte potrivit să găsiți nișe pe care să se reprofileze Ploieștiul. Întregul județ, dar în special municipiul Ploiești, sunt zone fertile nu numai în zona agricolă, ci și în zona inteligenței și atunci sunt convins că o să se găsească suficienți oameni de afaceri care profită de resursa umană. Sunt oportunități enorme în energii regenerabile, sunt oportunități enorme în IT&C, sunt oportunități importante și, cred că împreună cu Universitatea o să le folosiți, în cercetare. Toate aceste lucruri, bine făcute și bine coagulate, cresc interesul investițiilor pentru locația respectivă. Deci, nu cred că trebuie să își facă cineva probleme, dar trebuie să f im conștienți că această transformare va veni și atunci, decât să vină și să fiți nepregătiți, mai bine o provocați și o câștigați.

Intervenție: Întrebarea pe care aș vrea să vi-o adresez este dacă în strategia dumneavoastră ați cuprins, aveți în vedere, cum putem crește numărul întreprinderilor mici și mijlocii raportat la mia de locuitori, atât în mediul urban, cât mai ales în cel rural?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Într-adevăr, în Europa de Vest se pune o relație aproape liniară între IMM-uri și clasa de mijloc. Dacă vrem să dezvoltăm o clasă de mijloc în România, atunci fără IMM-uri acest lucru este virtual imposibil. Cum însă pot fi încurajați cei care doresc să-și deschide afaceri mai degrabă de dimensiuni mici este strict legat de felul cum vede Guvernul dezvoltarea economică și cum poate Guvernul să încurajeze această dezvoltare. Impresia mea, în momentul de față, este că legislația permite dezvoltarea întreprinderilor mai degrabă mai mari, dar omoară birocratic bună parte din întreprinderile mici și mijlocii. Este în ziua de astăzi foarte dificil să fi antreprenor în România, or acest lucru nu este normal. Dacă vrem să avem o economie înfloritoare, trebuie să creăm ca drul potrivit. Acesta este un aspect.

Al doilea aspect: după Revoluție foarte mulți români, și pe bună dreptate, și-au dorit o întreprindere proprie, o facilitate proprie prin care își construiesc existența. Nu a existat însă niciun ghidaj și nu există nici până în ziua de astăzi din parte autorităților. Și cred că aici se greșește destul de mult. Nu poți să fii om de afaceri fără să știi bazele unei afaceri. Mulți le-au învățat pe pielea lor, dar cred că ar fi rezonabil să ne așteptăm ca educația să se facă și în acest domeniu. Cunosc destul de bine situația din țări care se află în zona mai dezvoltată a Europei, unde statul, dar și camerele de comerț investesc foarte mulți bani în școlarizarea viitorilor oameni de afaceri, deci școli de afaceri, și rezultatele automat se văd.

Cred că aici sunt cele două zone în care trebuie să acționăm cu politici guvernamentale înțelepte: crearea unui cadru cu o birocrație simplă și transparentă și, pe de altă parte,  posibilitatea pentru oamenii care vor să-și deschidă un business propriu să învețe undeva bazele acestui business.

Intervenție: Bună seara, domnule Președinte! Un concept modern: orașe inteligente, smart cities! Ploieștiul poate să devină un oraș mai inteligent și scopul principal este să crească calitatea vieții în municipiu.(...) Pentru a avea orașe inteligente trebuie să avem cetățeni inteligenți și cetățeni sănătoși. Avem nevoie un program pilot de relansare a sportului de performanță, parcuri, zone verzi. Avem nevoie de cetățeni culți, săli de concerte, programe culturale. Ca măsuri imediate pe care le putem propune din partea mediului de afaceri din Ploiești: programe sectoriale și parteneriate cu patronatele, sindicatele și organizațiile non-guvernamentale, împreună cu identificarea unor surse alternative de finanțarea pentru crearea de noi investiții și locuri de muncă. Adoptarea Legii Zonei Metropolitane – aceste zone trebuie să aibă personalitate juridică și atribuțiuni fo arte clare ale comunităților locale. De asemenea, trebuie promovată Legea privind parteneriatul public privat. Legea achizițiilor publice trebuie îmbunătățită. O dorință pentru domnul Președinte: Legea Zonei Metropolitane să devină o prioritate a activității dumneavoastră. Vă mai rugăm să gândiți la nivelul Administrației Prezidențiale un program pentru relansarea sportului românesc și a mișcării sportive. Vă mulțumesc!

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Vă mulțumesc! Vă dau dreptate în ce ați spus că trebuie făcut, inclusiv în domeniul legilor, dar probabil ați observat că în ultima vreme avem oarecare dificultăți de comunicare cu Parlamentul. Ei sunt oarecum paraleli cu ce se întâmplă în România și este păcat. Este clar că temele pe care le-ați atins sunt teme care sunt importante pentru orice administrația locală și sunt convins că și domnul primar, și consilierii locali cunosc foarte bine nevoia unor programe în toate aceste domenii. În ceea ce privește implicarea statului, este clar că aici este o foarte mare nevoie de armonizare legislativă și de implicarea în numeroase domenii. Cred că ar ajuta un pic dacă mai multă lume ar fi mai activă și i-ar vizita, de exemplu, pe parlamentari. Nu pe cei de față, aceștia sunt activi și de asta au venit, dar sunt unii care pot fi văzuți mai degrabă la televizor sau în altă parte, și mai rar în contact cu cetățenii reali. Cred că aici este o pârghie încă insuficient exploatată. 

O temă pe care aș menționa-o totuși puțin mai în detaliu, pe care ați ridicat-o – zonele metropolitane. Este o chestiune despre care se vorbește în toate municipiile mari, în special în municipiile reședință de județ, nu fiindcă oamenii ar fi făcut un hobby din asta, ci pentru că este absolută nevoie de așa ceva. Toate municipiile mari au nevoie de spațiu de dezvoltare, or acest spațiu de dezvoltare poate să fie creat rezonabil numai în două feluri – ori prin statuarea și legiferarea zonelor metropolitane, ori prin extinderea granițelor municipiilor. Cum se face este, sigur, posibil să se discute, important ar fi însă să se facă, fiindcă altfel exact acești poli de creștere nu mai au loc de creștere.  Și ați observat cu toții, bănuiesc că și aici este la fel ca în altă parte, apar zone care se dezvoltă dincolo de limitele municipiului, dar ele de fapt se de zvoltă din cauza municipiului sau datorită municipiului apar de foarte multe ori dezvoltări necontrolate sau necontrolabile. Pe de altă parte, apar zone industriale, zone de logistică și zone de comerț care funcționează bine mersi fără ca municipiul să primească de acolo vreun leu de taxe și impozite. Toate aceste lucruri trebuie evaluate și cu cât mai repede se găsește o reglementare, cu atât mai bine. Iar ceea ce ați menționat expres, legea achizițiilor este o doleanță comună a tuturor administratorilor din România, de foarte multă vreme. Avem o legislație stufoasă și care nu ajută pe administratori de bună credință. Cumva am impresia că ajută pe administratorii care nu sunt chiar așa de bună credință, și atunci este nevoie de schimbare.

Intervenție: În momentul de față am anumite ezitări legate de continuarea studiilor aici, în țară. Această nesiguranță aplicându-se şi la alegerea unui loc de muncă. După părerea dumneavoastră ce schimbări ar trebui să se producă în următorii 7 sau 8 ani în România ca să mă facă să aleg un loc de muncă în România în favoarea unuia din străinătate?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Locurile de muncă, în special pentru tineri, sunt o preocupare pe care o am nu doar eu, o avem foarte mulți în Uniunea Europeană şi chiar ultima întâlnire care a avut loc - Summitul Social s-a numit - din Suedia, de săptămâna trecută, a avut ca temă centrală exact acest domeniu: locuri de muncă pentru tineri şi nu întâmplător. Şomajul în mare este sub control în momentul acesta în Uniunea Europeană, cu rezultate diferite. La noi am ajuns la un şomaj de sub 6%, alții au un şomaj totuşi de peste 10% încă, dar sunt țări care un şomaj al tinerilor de 40%. Până şi România are un şomaj în rândul tinerilor de câteva ori mai mare decât şomajul general. Nu m-aş baza pe statistici fiindcă ele de multe ori nu sunt chiar acurate, cred că 25% este şomajul în r& acirc;ndul tinerilor de la noi, în realitate este posibil să fie chiar mai mare şi atunci, pe bună dreptate, tinerii îşi pun problema: ok, acum studiez aici, dar după terminarea studiilor unde lucrez? Unul din răspunsurile pe care mulți tineri şi-l dau este să nu studieze în România, ci în altă parte şi să-şi caute de lucru acolo. Ceea ce este foarte păcat. Înainte să ajung în politică, am fost dascăl mulți ani şi am discutat de nenumărate ori cu elevi de-ai mei cum este mai bine: să rămână în țară sau să plece. Răspunsul meu a fost invariabil să rămână în țară, dar întrebarea a doua, bun şi ce facem aici? Ce facem aici? Trebuie să ne străduim cu toții. În primul rând, trebuie facilitată intrarea pe piață. Cineva cu o experiență de 10 ani găseşte foarte uşor un loc de muncă, cineva care este tânăr absolvent găseşte destul de greu un loc de muncă. Deci acest tratament uşor discriminatoriu ar trebui eliminat şi aici trebuie construită o politică a statului care încurajează antreprenorii să angajeze tineri. Pe de altă parte, cred că şi aici se aplică un principiu care dă rezultate foarte frumoase peste tot: şi anume principiul meritocrației. Dacă reuşim încet, încet să evaluăm oamenii în baza meritelor, asta înseamnă pentru tineri în baza rezultatelor muncii proprii şi nu în baza unor cunoştințe, relații şi aşa mai departe, atunci cu siguranță şi tinerii vor fi priviți ca o resursă extrem de importantă pentru România. Oricum, aceste lucruri, devin din ce în ce mai cunoscute. Şi chiar există semne că se îmbunătățesc ici, colo. De exemplu, în Ploieşti există acum o preocupare clară pentru a face oraşul mai bun. Şi cred, nu ştiu, dacă greşesc vă rog să mă contraziceți, că acest mai bine se adresează în mod spe cial tinerilor. Aceste lucruri vor da rezultate. Eu în continuare sunt de părere că nu trăim într-o țară perfectă şi niciodată nu o să trăim într-o țară perfectă, dar dacă rămânem aici şi ne străduim împreună cu siguranță putem să o facem mai bună. 

Intervenție: Întrebarea mea ar fi dacă ne puteți ajuta cu ceva. Aş zice că o propunere ar fi pentru impactul mare - e vorba de sănătatea tuturor românilor -, dacă am putea să avem un proiect național, sigur, apolitic, un proiect național asumat de toate partidele şi susținut de dumneavoastră cu puterea şi reprezentativitatea şi verticalitatea deosebită a dumneavoastră care să se numească „Să resuscităm sănătatea”?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Cu siguranță e nevoie de foarte multe schimbări şi de o abordare integrată şi serioasă în domeniul sănătății. Este probabil unul din domeniile cu cele mai multe probleme. De foarte multe ori împreună cu colegele şi cu colegii mei discutăm şi aceste lucruri. Şi în mod natural apare aceeaşi întrebare: ce putem noi, adică eu, Preşedintele, şi echipa mea să facem? Sunt lucruri pe care putem să le facem. Putem să arătăm, bunăoară, angajaților din sistem că suntem de partea lor şi participăm la foarte multe întâlniri şi întruniri în diferite formate. Cred că putem să ducem anumite preocupări, nemulțumiri şi proiecte de viitor în zonele unde se discută aceste chestiuni, ceea ce facem cu succes variabil. E nevoie de mai mult, e nevoie de o politică națională foarte serioasă pentru a, bine ați spu s, resuscita domeniul sănătății. E o chestiune care ne preocupă constant şi sunt foarte multe situații în care întâlnesc oameni din domeniul sănătății: medici, cadre medii, infirmieri şi îmi dau seama că majoritatea sunt oameni excepționali, sunt oameni şi bine pregătiți, oameni dăruiți meseriei şi care ar vrea să facă mai mult, doar condițiile cadru sunt de multe ori foarte complicate. Există însă şi trebuie să recunoaştem acest lucru, există şi semnale pozitive. Există unități unde lucrurile funcționează bine, unde pacienții sunt foarte bine primiți şi foarte bine tratați. Sunt însă şi zone, unde din varii motive, care de regulă nu țin de personalul medical, situația este extrem de complicată până la catastrofală. Cred că dacă atragem atenția mai des şi vorbim mai des despre aceste lucruri o să găsim şi soluții la ele.

Intervenție: Ştiți care sunt problemele reformei fiscale. Puteți să ne ajutați în vreun fel? Gândiți-vă că toți primarii de oraşe mici, chiar şi mari o să piardă foarte mulți bani. Cum o să vină cineva în sprijinul nostru să ne echilibreze un buget care şi aşa nu era satisfăcător?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Experiența mea în domeniu îmi arată că marile municipii se descurcă indiferent de ce prostii mai inventează guvernanții, însă localitățile mai mici întotdeauna suferă şi aici este nevoie evident de o abordare mai echilibrată. M-am referit şi în deschidere şi după aceea la aşa-zisă reformă fiscală, care cu siguranță - odată începută trebuie dusă mai departe şi introduse corective altfel nu poate să funcționeze întreaga administrație. Cred că pentru oraşele mici, pentru comune, este nevoie în continuare de 2 chestiuni vitale: descentralizare şi echilibrare înțeleaptă a bugetelor, echilibrare care se face nu după bunul plac al decidentului politic de la Consiliul Județean sau de la Ministerul Dezvoltării, ci într-o relație naturală cu nevoile şi resursele disponibile. Există fără &icirc ;ndoială posibilitatea de a găsi formule adecvate, însă aici este nevoie de foarte multă voință politică. Constat cu oarecare amărăciune că atunci când am discutat, acum câțiva ani, despre descentralizare au fost mai mulți politicieni din România foarte activi şi acum când ar fi la butoane, activitatea se concentrează pe, culmea, legile justiției şi alte lucruri care funcționau, nu trebuiau reglementate. Astea trebuiau reglementate şi nu se mai ocupă de ele. În continuare, fără o descentralizare reală, fără a respecta - că în lege este scris - fără a respecta principiul subsidiarității şi o echilibrare şi pentru localități şi pentru regiuni, nu o să putem să avem o dezvoltare satisfăcătoare pentru toți românii. Şi cred că este destul de periculos să lăsăm lucrurile la voia întâmplării ca unele localități să se descurce, să se dezvolte şi altele să nu se dezvolte. Cu ce este mai vinovat un român care trăieşte la dumneavoastră în oraş față de cineva care trăieşte în Ploieşti şi evident că şansele sunt în momentul acesta destul de diferite pentru un trai bun, pentru servicii publice de bună calitate. Aceste lucruri trebuie rezolvate odată şi odată.

Intervenție: Am avut nenumărate discuții și cu reprezentații conducerii Universității din Ploiești și cu domnul primar și am făcut o propunere. Este vorba despre industria aditivă. Consider că industria aditivă face parte din viitorul smart al oricărui oraș. Va putea rezolva nu numai problema orașului Ploiești, ci și a orașelor mai mici și consider că poate fi un proiect de țară. Având în vedere că industria aditivă este cunoscută ca industria imprimării 3D, considerați că poate să devină un proiect de țară?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Cu siguranță poate să devină o nișă din ce în ce mai mare. Acolo unde este dezvoltată va duce la crearea de locuri de muncă. Dacă va duce la crearea de locuri de muncă oriunde, îmi permit să fiu un pic sceptic, dar cu siguranță dacă aveți expertiza în Ploiești și aveți parteneri ca să dezvoltați exact acest sector, ar fi senzațional să o și faceți. Eu vă doresc mult succes!

Intervenție: Vă mulțumim mult, domnule Președinte, pentru onoarea pe care ne-ați făcut-o, să fiți prezent în această seară aici, în Aula Universității Petrol-Gaze Ploiești și să participați la această dezbatere. Vă invităm de pe acum anul viitor, să vedeți care sunt pașii pe care noi i-am făcut în demersul pe care în această seară l-am pornit și sper ca acest parcurs pe care dumneavoastră l-ați început să fie încununat cu succes, mă refer la modul în care se vor dezvolta orașele României, având în vedere experiența Centenarului pe care noi îl trăim de la Unire.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Mulțumesc pentru invitație! Mulțumesc pentru inițiativă! Vă mulțumesc dumneavoastră tuturor care v-ați făcut timp să veniți. Din păcate, ca de obicei, timpul se scurge repede și cred că nu am reușit să abordăm toate temele, dar pentru mine a fost o oră și jumătate foarte plăcută în această comunitate ploieșteană, prahoveană și sunt convins de pe acum că am să mă întorc și o să mai discutăm acestea și multe alte lucruri. Vă mulțumesc, vă doresc o seara bună și succes proiectului!