Deci, analizînd foarte bine și minuțios această lege, am constatat, că legea de bază, cu privire la funcționarea limbii, de care am vorbit, contravin constituției și, de aceea, solicităm Curții Constituționale să fie declarate aceste articole și alineate, ce țin de limba rusă ca limbă de comunicare și traducere, să fie declarate neconstituționale.
Cu atît mai mult, vreau să vă aduc la cunoștință că nimeni nu vrea să ne ofere nouă, dar noi, cei care suntem cei mai săraci din Europa, cheltuim milioane de lei pentru traducerea actelor, proiectelor de legi, în toate consiliile raionale, nu sunt la curent dacă și în cele sătești, dar se cheltuie milioane de lei pentru traducerea în limba rusă.
Și atunci de unde să cunoască cetățenii limba oficială a statutului, cînd noi, însuși statul, le-am "băgat pe gît", inclusiv și la minorități, limba rusă, că ar fi limba lor maternă.
Și în Parlament dacă observați. Deputații vin și vorbesc în limba rusă.
Constituția spune, ne garantează dreptul la păstrare, dezvoltare.
Poftim, le-am oferit prin lege și dreptul la studii și dreptul la credință și drepturi la celelalte, dar nu putem să lăsăm ca limba rusă să fie de fapt egalată cu limba română ca limbă oficială, să aibă același statut, dacă e limbă de comunicare. Și, după cum observați, dacă se întîlnesc zeci de cetățeni, dintre care unul vorbitor de limbă rusă, atunci, ceilalți 9, fie el bugar, sau găgăuz, toți vorbesc în limba rusă. Iată ce înseamnă că noi nu ajutăm cetățenii de altă etnie să cunoască limba oficială a statului și i-am impus să-și cunoască mai bine limba rusă în continuare, decît limba maternă: fie ea bulgară, sau găgăuzî. Cu atît mai mult, că ce ține de etnia găgăuză, este scris că ei pot comunica între ei vorbind limba găgăuză ori rusă. Adică le-am impus și găgăuzilor limba rusă și ne indignăm de ce găgăuzii nu cunosc limba noastră. Iată și cauza, fiindcă așa a fost adoptată această lege, acest lucru este clar. La acea perioadă atît s-a putut face, dar eu consider că azi trebuie să punem punct și să fie declarate neconstituționale toate aceste fărădelegi ce țin de limba rusă ca limbă de comunicare și traducerea proiectului de legi, a textelor, a altor acte în limba rusă.
Mulțumesc. Mai revenim la acest subiect. Acum o să-i ofer cuvîntul domnului Ion Casian, iar mai tîrziu, domnului Valeriu Munteanu.
: Vă mulțumesc domnule Președinte. Bună ziua. Noi, autorii sesizării, venim, de fapt, să corectăm acea omisiune care pe parcursul a, practic peste 23 de ani, nu s-a făcut, pentru că în dispoziții tranzitorii ale Constituției, art.2, alineatul 2, în titlul 7, stabilește că comisiile parlamentare, Parlamentul, Guvernul este obligat în timp de 1 an să examineze conformitatea legislației, inclus și a legii privind funcționarea limbilor, în conformitate cu prevederile Constituției. Ceea ce nu s-a făcut în această perioadă așa cum stabilește Constituția Republicii Moldova.
Această situație de utilizare paralelă a 2 limbi de stat: una limba de stat și alta de comunicare (limba rusă), ea a îngrădit utilizarea în măsură deplină a limbii române ca limbă de stat.
La momentul adoptării legii, la 1 septembrie 1989, atunci cînd Republica Moldova era încorporată, după cum cunoașteți, ocupată în "40, în componența Uniunii Sovietice, deci limba rusă ca limbă de comunicare în Uniunea Sovietică, era altă situație de drept și, nici practica internațională nu cunoaște ca să existe o limbă oficială și alta de comunicare. Este un non-sens. Prin urmare, această situație care s-a creat, de acest paralelism în cadrul legislativ, ia, într-o măsură oarecare, conferindu-i limbii ruse, care, de fapt, etnia rușilor este în jur de 4%, găgăuzii sunt 4,5% și ucrainenii 6,5%. Oferindu-i limbii ruse acest statut superior, față de alte minorități naționale, creează o situație discriminatorie și vine în contradicție cu art.16 din Constituție, care stipulează despre egalitatea tuturor cetățenilor în fața legii. Prin urmare, noi venim să corectăm această situație care, este demult așteptată în societate și sperăm că argumentele pe care le-am expus, pe care le-am invocat în sesizare, vor fi auzite de înalta curte și sperăm că va fi admisă sesizarea pe care am înaintat-o.
Mihai Ghimpu, Președintele Partidului Liberal: O mică corectare. Ai spus 4 și ceva procente de vorbitori de limba găgăuză. Sunt mai puțini, sunt undeva 3% ucrainenii, după noi băștinașii, rușii și apoi găgăuzii sunt pe locul 4.
Ofer cuvîntul domnului Valeriu Munteanu.
Valeriu Munteanu, Vicepreședintele Partidului Liberal: Această sesizare la nu este un act singular, care vine vine din partea PL, fundamentul, pavăza pentru aceste acțiuni au constituit demersurile noastre către Curtea Constituțională din 2013, prin care am mișcat carul din loc, unde, la 5 decembrie 2013, la sesizarea a 5 deputați ai Partidului Liberal, Curtea Constituțională a constituționalizat Declarația de Independență, obligînd ca din 2013 această Constituție este citită în preambul cu declarația de independență și, respectiv, toată lumea a înțeles, inclusiv la nivel constituțional, că limba pe care o vorbim, este limba română, în baza acestei decizii, Curtea Constituțională a trimis o adresă Parlamentului, prin care a obligat, a dispus și este un act obligatoriu această adresă, ca Parlamentul, să aducă Constituția în concordanță cu decizia din 2013. În baza acestei adrese s-a născut inițiativa legislativă a unui grup de deputați, a fost semnată această inițiativă minim 1/3 din deputații din Parlament, iar Curtea Constituțională a vizat pozitiv și a trimis spre aprobare această lege de modificare a Constituției.
Vreau să insist asupra faptului și a se citi foarte atent această decizie, aviz al Curții Constituționale pe această lege de modificare a Constituției, în care Curtea spune foarte clar că nu este o modificare clasică, ci este o modificare de natură tehnică, cînd Parlamentul, avînd nu oportunitatea ci necesitatea, obligația să modifice Constituția, a realizat acest lucru.
Trebuie să amintesc că toate comisiile parlamentare, au avizat deja, iar marea lor majoritate au realizat pozitiv avizarea, Guvernul le fel a vizat pozitiv, iar noi așteptăm cu nerăbdare ca Parlamentul să includă pe ordinea de zi și să voteze grabnic această modificare care ar dezlega pentru vecie această problemă pe care o purtăm de 27 de ani în cîrcă și este un stăvilar adevărat în calea dezvoltării noastre.
Această hotărîre a Curții Constituționale din 2013, ne garanteaza nouă și tuturor o decizie pozitivă a Curții Constituționale și pe acest subiect pe care îl discutăm aici, ori, argumentele care au fost aduse de antevorbitor, în special de domnul Ghimpu, care a spus foarte clar citînd normele constituționale de la normele tranzitorii. Nici o lege nu poate să prevadă norme diferite de cele ale Constituției, inclusiv a fost trecută în mod special această lege.
Or, considerăm că este un abuz de sorginte sovietic, de ocupație. Această veleitate privind limba de comunicare interetnică, care nu poate și nu a ajutat în nici fel la dezvoltarea armonioasă a relațiilor în statul Republicii Moldova, ci din păcate a constituit un stăvilar și un factor determinant în emigrarea în masă a minorităților naționale, care nu s-au putut adapta la condițiile din Republica Moldova.
Putem constata cu ușurință că minoritățile naționale din Republica Moldova, au emigrat pentru totdeauna într-o proporție mult mai mare decît națiunea titular-românii basarabeni. Acest lucru s-a realizat, de aceea pentru că statul nu a dezvoltat, inclusiv lăsînd la latitudinea acestei prevederi foarte "cochete" din punct de vedere politic a lăsat acești conaționali, vorbesc de minoritățile naționale care nu au îmbrațișat pînă acum limba română, le-au dictat calea pribegiei, ori, le-a fost imposibil să se adapteze într-un stat, unde, peste 80% din populație, atunci cînd ajunge la maturitate, atunci cînd intervine în relațiile sociale, în relațiile de muncă, folosește limba română.
Insist asupra faptului, nu încercăm să ne luptăm cu istoria, nu încercăm să ne luptăm cu nimeni, prin această lege. Este contribuția noastră, în calitate de partid politic și a semnatarilor în calitate de purtători ai suveranității pentru a rezolva o gravă problemă care există în Republica Moldova și anume integrarea minorităților naționale și garantarea integrării, garantarea ca aceștia să nu plece, pe motiv că nu se pot integra din cauza necunoașterii limbii române.
Suntem absolut siguri, că de la această cotitură, după o decizie pozitivă a Curții Constituționale, integrarea minorității naționale se va realiza mult mai armonios. Aș aduce doar exemplu România, care este cel mai apropiat unde numărul procentual al minorităților naționale, este mare decît în Republica Moldova, dar acolo integrarea minorităților naționale este de cu totul altă dimensiune. Nu o să găsiți un locuitor, un cetățean al României, de o altă etnie, care nu cunoaște limba română și, din acest motiv se simte neconfortabil ca cetățean care nu-și poate manifesta toate drepturile în România.
Acasă, ungurul din România, vorbește maghiara, ceilalți alte limbi, iar toți împreună cunosc și statul le garantează și îi ajută în acest sens, să cunoască limba română și sunt cetățeni plenipotențiali, or, noi din păcate nu facem acest lucru.
Da, a fost complicat acest lucru. Era riscant pentru unii din punct de vedere politic, în anul 1991, era încă comod în anul 1998, sau 2001, 2005, să te mai oprești asupra acestor teme, dar astăzi, la distanță de aproape 30 de ani, este din punctul nostru de vedere, nepermis ca să nu tranșăm această problemă.
Mihai Ghimpu, Președintele Partidului Liberal: Mulțumesc domnul Munteanu. Vreau să vă comunic că se vor găsi acum mulți "apărători" a vorbitorilor de limbă rusă și vor încerca să spună, ca de obicei, că liberalii, Ghimpu, sunt împotriva rușilor, antiruși. Nu are nimic comun sesizarea noastră și toate acțiunile pe care face PL, atunci cînd vorbim de identitatea noastră, de limba noastră, de tradițiile noastre, de portul nostru, nu are nimic cu ceilalți, pe cît noi vrem să ne apărăm ce ne aparține. Și în cazul dat este vorba de limba română și, cum am spus, Constituția garantează drepturile și limbii ruse și celorlalte limbi: ucraineană, găgăuză, bulgară și altor limbi de pe teritoriul Republicii Moldova.
Însă, încheiem cu aceasta: limba de comunicare a statului independent Republica Moldova, este limba oficială, adică limba română și nu poate fi altă limbă și nici limba rusă.
Și aici
Punctum, vorba lui Mihai Eminescu.
Am aici un calendar unde am văzut citatul: Suntem români și
Punctum!
Și acum întrebări, dacă aveți!
Jurnalist: Indescifrabil
Mihai Ghimpu, Președintele Partidului Liberal: Azi sau mîine, o să vedem. Acum colegii semnează, ceilalți deputați fac cunoștință cu sesizarea și azi-mîine o să depunem. Dacă doriți, putem să vă anunțăm ora, cum doriți dumneavoastră. Ionel Pușcaș, ești aici? Dacă este în birou, el oricum aude. Alte întrebări?
Jurnalist: Indescifrabil
Mihai Ghimpu, Președintele Partidului Liberal: Mesajul o să-l auziți mîine. Noi vom marca Unirea Principatelor Române, iarăși, revenim la subiectul acesta despre "moldovenii noștri", căci suntem și moldoveni, geografic. România s-a format totuși la inițiativa moldovenilor, în 1859 și în 1861, Alexandru Ioan Cuza a fost ales și domnitor al țărilor românești al Munteniei și, astfel, a apărut România. Și nu avem ce specula că tot ceea ce ne aparține nu are nimic comun cu frații din România.
Această mică unire, Unirea Principatelor Române, de fapt, este a doua tentativă care nu a eșuat așa cum a eșuat acea din 1600, cînd s-a înfăptuit Unirea, la inițiativa lui Mihai Viteazul. A pus punct, că pe fostul teritoriu al Daciei, al Traciei și celorlalte teritorii. Dacă o să dați citirii, eu mîine o să plasez un material prin care o să vedeți că, sau suntem printre primii locuitori ai Eurpei, sau chiar primul popor care a apărut și de la noi s-au dus în celelalte părți. Dar asta este o problemă, adică suntem un popor cu rădăcini foarte adînci și trebuie să ne mîndrim cu aceasta.
Deci, vom marca și la Iași, în Piața Unirii, vom participa și la bustul de pe strada Alexandru Ioan Cuza, unde se află bustul dedicat în memoria primului domnitor al României.
Programul o să-l anunțăm, o să-l publicăm. Mesajul o să vi-l transmitem mîine, cred că este prea devreme. Oricum, în orice zi trebuie să ne trezim cu același gînd: suntem români și vrem să avem o singură țară. Și să nu ne mai certăm între noi ce limbă vorbim, să nu ne certăm nici cu rușii, nici cu găgăuzii, cu nimeni din locuitorii din Republica Moldova și sunt convins că vom locui în țara română. Să trăim în pace, liniște și să recunoaștem limba oficială-limba română.
Sa nu să se amestece ceilalți în treburile noastre interne, ce limbă vorbim, cum se numește, ce identitate avem, căci ei ne învață pe noi.
Acum foarte des auzi: Наша Молдавия. Если вам не нравиться, езжайте за бортом.
Știți, foarte interesant spus.
E țara voastră dacă trăiți aici, dar e țara noastră și limba oficială este limba română și de comunicare la fel. Alte întrebări? Nu sunt, da?
Vă dorim o zi bună și, cum se spune: pace, liniște, bunăstare și dreptate cetățenilor și acestui Pămînt.
La revedere!
