Mihai Ghimpu, Președintele Partidului Liberal: Bună ziua. Ați ajuns? Nu și-a fracturat nimeni piciorul? Toți sunt sănătoși, bine? Am înțeles că este cam greu să te deplasezi, atît cu mașina cît și pe jos. Dacă comparăm perioada cînd era primar general Dorin Chirtoacă, era altă situație. Și tot strigau atunci: Ca sunt rele drumurile și trotuarele. De parcă acum parcă toți merg pe nisip, nu pe gheață. Vedeți cum e lumea la noi? Dar, mă rog, Dumnezeu le vede pe toate și o să le pună pe toate la loc. Dar unele lucruri, totuși o să le facem noi.
Așa că, stimați guvernanți și municipali și centrali, aveți grijă de oameni și nu faceți PR, dar rezolvați problemele ca cetățenii să nu ajungă la spital, pentru a fi apți de muncă.

Dar vam invitat ca să discutăm alt subiect, nu acesta. Subiectul conferinței este: "Sesizarea Curții Constituționale cu privire la neconfirmitatea legii cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republice Sovietice Socialiste Moldovenești." Cunoașteți cu toții că anii "88-89 au fost anii de luptă crîncenă, luptă mare pentru existența noastră. Pentru că, fiind în cardul URSS, noi nu mai vorbeam limba noastră, noi eram rusificați, si dacă în țările baltice, Fronturile Populare au început lupta pentru independența lor, ieșirea din URSS, atunci la noi lupta am început-o că sunt unii din cei care și am condus Frontul Popular, fondatori ai Frontului Popular, lideri pe atunci, așa scria presa. Noi am început lupta cu limba și cu alfabetul.
Vă amintiți, nici acum cînd răsfoisc anii și îmi aduc aminte de anii "88-89, în sună în urechi limba și alfabet. Demonstrații de zeci de mii, sute de mii, unde noi ceream limba și alfabet fiindcă era clar pentru că că dacă nu vorbim limba noastră, înseamnă că te tranformi din popor-națiune, într-o turmă, dacă se poate să mă exprim așa.
Și această luptă dată de Frontului Popular, cu susținerea a sute de mii de cetățeni, s-a încununat la 27 august 1989, cu rezoluția Marii Adunări Naționale, unde am cerut ca puterea comunistă de atunci să declare limba română, limbă oficială și să revenim la grafia latină.

Câteva zile mai tîrziu, la data de 1 septembrie, adică peste 4 zile, Sovietul Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești de atunci, a adoptat Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul RSSM, prin care, declară limba moldovenească ca limbă de stat și revenirea la grafia latină.
Pînă aici, foarte bine.

Dar, totodată, acastă Lege, declară rusă ca limbă de comunicare, întrucît, Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, făcea parte din URSS și au considerat că trebuie să exioste limba rusă de comunicare între națiuni, între popoarele care erau încadrate, ocupate de către Rusia bolșevică și, tototdată și pe teritoriul Republicii Moldova. Așa și este prevăzut în art. 3 al Legii " Limba rusă ca limbă de comunicare între națiunile din URSS, se folosește pe teritoriul republicii alături de limba română, în calitate de limbă de comunicare între națiuni, ceea ce asigură bilingvism național rus și rus național real".
Legea este lege.

Vă amintesc că atunci cînd a fost adoptată această lege Semion Cuzimici Grosu, fost prim-secretar al Partidului Comunist al RSSM, a propus ca limba rusă să fie a doua limbă oficială. Noi atunci, frontiștii stăteam în parc și cînd am auzit, că ascultam ședința la tranzistoare, care a avut loc în clădirea Teatrului de Operă și Balet și cînd am auzit de faptul că limba rusă urma să fie a doua oficială, mai tîrziu am aflat că a venit ordin de la Moscova, noi am atacat clădirea Teatrului de Operă și Balet și îmi aduc aminte că atunci, în sală era și doamna Larin, (Dumnezeu s-o ierte) și încă un fost coleg, dar nu vreau să-i spun numele. Ei au trimis să ne liniștească pe noi, frontiștii, însă noi nu am cedat, noi doborîm cladirea dacă se declară limba rusă ca limba oficială a doua în Republica Moldova.

Aceasta, de fapt, înseamnă că nu revenim la limba oficială a noastră și la grafia latină, ci de fapt, rămîne la limba rusă. Atunci cînd oficial sunt două limbi, iar una dintre este limba rusă, este clar că limba rusă prevalează. Limba națională rămîne moartă.
Toate au mers cum au mers, dar la 29 iulie, 1994, Parlamentul Republicii Moldova adoptă Constituția Republicii Moldova. Care declară, constituțional deja, limba română ca limbă oficială, ceea ce înseamnă că dacă este limbă oficială de stat, și funcționează în toate insituțiile statului, ea este și limbă de comunicare. Nu poate să existe limba română ca limbă oficială, dar limba rusă ca comunicare. În toate statele, limba oficială a statului este limba de comunicare, precum e Rusia, Franța, Germania, în toate țările care există ca stat.

Dacă este așa, atunci vreau să vă comunic că Constituția spune că Legea din titlul 7 Dispoziții finale și tranzitorii spune așa:
"Legea din 1 septembrie 1989 cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republii Moldova, rămîne în vigoare măsura în care nu contravine prezentei Constituții".
Dacă ne luăm după această Lege de la 1 septembrie 1989, ea contravine Consituției, pentru că ea înlocuișete limba oficială, îi ia statutul de limbă de comunicare, ceea ce nu poate fi.
Iată de ce noi am decis să sesizăm Curtea Constituțională și să fie declarate neconstituționale 5 legi, care prevăd limba rusă ca limbă de comunicare:
1. Este vorba de Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul RSSM Moldovenești,
2. Este vorba de Legea privind modul de publicare și intrare în vigoare a actelor oficiale, nr.73 din 6 iulie 1994,
3. Este vorba de Legea privind drepturile persoanelor ce aparține minorităților naționale și la statutul juridic al organizașiilor lor, Legea 382, din 19 iulie, 2011.
4. Este vorba de Legea privind adoptarea regulamentului Parlamentului din 1996, nr. 797
5. Codul jurisdicției Consituționale.
Toate aceste legi, prevăd sintagma și în rusă, sau cea rusă.
Cel mai important din sesizarea noastră este acest articol, de care vă spuneam eu, art.3, care oferă limbii ruse statut de limbă de comunicare. În rest, în aceste legi este prevăzută sintagma sau cea rusă, sau rusă, care introduce pe etape, în caz de necesitate documentele se traduc în limba rusă.
Și, după cum cunoașteți, în afară de aceasta, Constituția noastră, spune clar în art.13 că limba rusă nu este limbă de comunicare. Imdeciat dau citire art.13 al Constituției:
"Limba rusă este limba care aparține minorității naționale, ca și celorlalte minorițăți."
Iată ce spune art.13, alineatul 2:
"Statul recunoaște și protejează drepturile la păstrarea, dezvoltarea și la funcționarea limbii ruse și altor limbi vorbite pe teritoriul țării."
Deci este clar care este statutul limbii ruse, este egal cu limbile pe care le vorbesc bulgarii, găgăuzii, ucrainenii, cu atît mai mult că a doauă limbă mai mult vorbită pe teritoriul Republicii Moldova, este limba ucraineană și nu este limba rusă. Mai mult ca atît, lasînd această sintagmă, aceste prevederi din aceste legi, dar, în primul rînd, Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul RSSM Moldovenești, noi impunem minorităților să vorbească nu limba lor așa cum garantează legile pe care le-am oferit cu privire la minorități. Dar să vorbească între ei, în limba rusă, ceea ce încalcă dreptul celorlalte minorități la vorbirea limbii materne.
În art. Dispoziții finale și tranzitorii a Constiuției, în titlul 7, art.2 este scris negru pe alb:
"Legile și celelate acte normative rămîn în vigoare în măsura în care nu contravin prezentei constituții".

Deci, analizînd foarte bine și minuțios această lege, am constatat, că legea de bază, cu privire la funcționarea limbii, de care am vorbit, contravin constituției și, de aceea, solicităm Curții Constituționale să fie declarate aceste articole și alineate, ce țin de limba rusă ca limbă de comunicare și traducere, să fie declarate neconstituționale.
Cu atît mai mult, vreau să vă aduc la cunoștință că nimeni nu vrea să ne ofere nouă, dar noi, cei care suntem cei mai săraci din Europa, cheltuim milioane de lei pentru traducerea actelor, proiectelor de legi, în toate consiliile raionale, nu sunt la curent dacă și în cele sătești, dar se cheltuie milioane de lei pentru traducerea în limba rusă.
Și atunci de unde să cunoască cetățenii limba oficială a statutului, cînd noi, însuși statul, le-am "băgat pe gît", inclusiv și la minorități, limba rusă, că ar fi limba lor maternă.
Și în Parlament dacă observați. Deputații vin și vorbesc în limba rusă.

Constituția spune, ne garantează dreptul la păstrare, dezvoltare.
Poftim, le-am oferit prin lege și dreptul la studii și dreptul la credință și drepturi la celelalte, dar nu putem să lăsăm ca limba rusă să fie de fapt egalată cu limba română ca limbă oficială, să aibă același statut, dacă e limbă de comunicare. Și, după cum observați, dacă se întîlnesc zeci de cetățeni, dintre care unul vorbitor de limbă rusă, atunci, ceilalți 9, fie el bugar, sau găgăuz, toți vorbesc în limba rusă. Iată ce înseamnă că noi nu ajutăm cetățenii de altă etnie să cunoască limba oficială a statului și i-am impus să-și cunoască mai bine limba rusă în continuare, decît limba maternă: fie ea bulgară, sau găgăuzî. Cu atît mai mult, că ce ține de etnia găgăuză, este scris că ei pot comunica între ei vorbind limba găgăuză ori rusă. Adică le-am impus și găgăuzilor limba rusă și ne indignăm de ce găgăuzii nu cunosc limba noastră. Iată și cauza, fiindcă așa a fost adoptată această lege, acest lucru este clar. La acea perioadă atît s-a putut face, dar eu consider că azi trebuie să punem punct și să fie declarate neconstituționale toate aceste fărădelegi ce țin de limba rusă ca limbă de comunicare și traducerea proiectului de legi, a textelor, a altor acte în limba rusă.
Mulțumesc. Mai revenim la acest subiect. Acum o să-i ofer cuvîntul domnului Ion Casian, iar mai tîrziu, domnului Valeriu Munteanu.

Ion Casian, deputat al Partidului Liberal: Vă mulțumesc domnule Președinte. Bună ziua. Noi, autorii sesizării, venim, de fapt, să corectăm acea omisiune care pe parcursul a, practic peste 23 de ani, nu s-a făcut, pentru că în dispoziții tranzitorii ale Constituției, art.2, alineatul 2, în titlul 7, stabilește că comisiile parlamentare, Parlamentul, Guvernul este obligat în timp de 1 an să examineze conformitatea legislației, inclus și a legii privind funcționarea limbilor, în conformitate cu prevederile Constituției. Ceea ce nu s-a făcut în această perioadă așa cum stabilește Constituția Republicii Moldova.
Această situație de utilizare paralelă a 2 limbi de stat: una limba de stat și alta de comunicare (limba rusă), ea a îngrădit utilizarea în măsură deplină a limbii române ca limbă de stat.

La momentul adoptării legii, la 1 septembrie 1989, atunci cînd Republica Moldova era încorporată, după cum cunoașteți, ocupată în "40, în componența Uniunii Sovietice, deci limba rusă ca limbă de comunicare în Uniunea Sovietică, era altă situație de drept și, nici practica internațională nu cunoaște ca să existe o limbă oficială și alta de comunicare. Este un non-sens. Prin urmare, această situație care s-a creat, de acest paralelism în cadrul legislativ, ia, într-o măsură oarecare, conferindu-i limbii ruse, care, de fapt, etnia rușilor este în jur de 4%, găgăuzii sunt 4,5% și ucrainenii 6,5%. Oferindu-i limbii ruse acest statut superior, față de alte minorități naționale, creează o situație discriminatorie și vine în contradicție cu art.16 din Constituție, care stipulează despre egalitatea tuturor cetățenilor în fața legii. Prin urmare, noi venim să corectăm această situație care, este demult așteptată în societate și sperăm că argumentele pe care le-am expus, pe care le-am invocat în sesizare, vor fi auzite de înalta curte și sperăm că va fi admisă sesizarea pe care am înaintat-o.

Mihai Ghimpu, Președintele Partidului Liberal: O mică corectare. Ai spus 4 și ceva procente de vorbitori de limba găgăuză. Sunt mai puțini, sunt undeva 3% ucrainenii, după noi băștinașii, rușii și apoi găgăuzii sunt pe locul 4.
Ofer cuvîntul domnului Valeriu Munteanu.

Valeriu Munteanu, Vicepreședintele Partidului Liberal: Această sesizare la nu este un act singular, care vine vine din partea PL, fundamentul, pavăza pentru aceste acțiuni au constituit demersurile noastre către Curtea Constituțională din 2013, prin care am mișcat carul din loc, unde, la 5 decembrie 2013, la sesizarea a 5 deputați ai Partidului Liberal, Curtea Constituțională a constituționalizat Declarația de Independență, obligînd ca din 2013 această Constituție este citită în preambul cu declarația de independență și, respectiv, toată lumea a înțeles, inclusiv la nivel constituțional, că limba pe care o vorbim, este limba română, în baza acestei decizii, Curtea Constituțională a trimis o adresă Parlamentului, prin care a obligat, a dispus și este un act obligatoriu această adresă, ca Parlamentul, să aducă Constituția în concordanță cu decizia din 2013. În baza acestei adrese s-a născut inițiativa legislativă a unui grup de deputați, a fost semnată această inițiativă minim 1/3 din deputații din Parlament, iar Curtea Constituțională a vizat pozitiv și a trimis spre aprobare această lege de modificare a Constituției.

Vreau să insist asupra faptului și a se citi foarte atent această decizie, aviz al Curții Constituționale pe această lege de modificare a Constituției, în care Curtea spune foarte clar că nu este o modificare clasică, ci este o modificare de natură tehnică, cînd Parlamentul, avînd nu oportunitatea ci necesitatea, obligația să modifice Constituția, a realizat acest lucru.

Trebuie să amintesc că toate comisiile parlamentare, au avizat deja, iar marea lor majoritate au realizat pozitiv avizarea, Guvernul le fel a vizat pozitiv, iar noi așteptăm cu nerăbdare ca Parlamentul să includă pe ordinea de zi și să voteze grabnic această modificare care ar dezlega pentru vecie această problemă pe care o purtăm de 27 de ani în cîrcă și este un stăvilar adevărat în calea dezvoltării noastre.
Această hotărîre a Curții Constituționale din 2013, ne garanteaza nouă și tuturor o decizie pozitivă a Curții Constituționale și pe acest subiect pe care îl discutăm aici, ori, argumentele care au fost aduse de antevorbitor, în special de domnul Ghimpu, care a spus foarte clar citînd normele constituționale de la normele tranzitorii. Nici o lege nu poate să prevadă norme diferite de cele ale Constituției, inclusiv a fost trecută în mod special această lege.

Or, considerăm că este un abuz de sorginte sovietic, de ocupație. Această veleitate privind limba de comunicare interetnică, care nu poate și nu a ajutat în nici fel la dezvoltarea armonioasă a relațiilor în statul Republicii Moldova, ci din păcate a constituit un stăvilar și un factor determinant în emigrarea în masă a minorităților naționale, care nu s-au putut adapta la condițiile din Republica Moldova.

Putem constata cu ușurință că minoritățile naționale din Republica Moldova, au emigrat pentru totdeauna într-o proporție mult mai mare decît națiunea titular-românii basarabeni. Acest lucru s-a realizat, de aceea pentru că statul nu a dezvoltat, inclusiv lăsînd la latitudinea acestei prevederi foarte "cochete" din punct de vedere politic a lăsat acești conaționali, vorbesc de minoritățile naționale care nu au îmbrațișat pînă acum limba română, le-au dictat calea pribegiei, ori, le-a fost imposibil să se adapteze într-un stat, unde, peste 80% din populație, atunci cînd ajunge la maturitate, atunci cînd intervine în relațiile sociale, în relațiile de muncă, folosește limba română.

Insist asupra faptului, nu încercăm să ne luptăm cu istoria, nu încercăm să ne luptăm cu nimeni, prin această lege. Este contribuția noastră, în calitate de partid politic și a semnatarilor în calitate de purtători ai suveranității pentru a rezolva o gravă problemă care există în Republica Moldova și anume integrarea minorităților naționale și garantarea integrării, garantarea ca aceștia să nu plece, pe motiv că nu se pot integra din cauza necunoașterii limbii române.
Suntem absolut siguri, că de la această cotitură, după o decizie pozitivă a Curții Constituționale, integrarea minorității naționale se va realiza mult mai armonios. Aș aduce doar exemplu România, care este cel mai apropiat unde numărul procentual al minorităților naționale, este mare decît în Republica Moldova, dar acolo integrarea minorităților naționale este de cu totul altă dimensiune. Nu o să găsiți un locuitor, un cetățean al României, de o altă etnie, care nu cunoaște limba română și, din acest motiv se simte neconfortabil ca cetățean care nu-și poate manifesta toate drepturile în România.
Acasă, ungurul din România, vorbește maghiara, ceilalți alte limbi, iar toți împreună cunosc și statul le garantează și îi ajută în acest sens, să cunoască limba română și sunt cetățeni plenipotențiali, or, noi din păcate nu facem acest lucru.
Da, a fost complicat acest lucru. Era riscant pentru unii din punct de vedere politic, în anul 1991, era încă comod în anul 1998, sau 2001, 2005, să te mai oprești asupra acestor teme, dar astăzi, la distanță de aproape 30 de ani, este din punctul nostru de vedere, nepermis ca să nu tranșăm această problemă.

Mihai Ghimpu, Președintele Partidului Liberal: Mulțumesc domnul Munteanu. Vreau să vă comunic că se vor găsi acum mulți "apărători" a vorbitorilor de limbă rusă și vor încerca să spună, ca de obicei, că liberalii, Ghimpu, sunt împotriva rușilor, antiruși. Nu are nimic comun sesizarea noastră și toate acțiunile pe care face PL, atunci cînd vorbim de identitatea noastră, de limba noastră, de tradițiile noastre, de portul nostru, nu are nimic cu ceilalți, pe cît noi vrem să ne apărăm ce ne aparține. Și în cazul dat este vorba de limba română și, cum am spus, Constituția garantează drepturile și limbii ruse și celorlalte limbi: ucraineană, găgăuză, bulgară și altor limbi de pe teritoriul Republicii Moldova.
Însă, încheiem cu aceasta: limba de comunicare a statului independent Republica Moldova, este limba oficială, adică limba română și nu poate fi altă limbă și nici limba rusă.
Și aici Punctum, vorba lui Mihai Eminescu.
Am aici un calendar unde am văzut citatul: Suntem români și Punctum!
Și acum întrebări, dacă aveți!

Jurnalist: Indescifrabil

Mihai Ghimpu, Președintele Partidului Liberal: Azi sau mîine, o să vedem. Acum colegii semnează, ceilalți deputați fac cunoștință cu sesizarea și azi-mîine o să depunem. Dacă doriți, putem să vă anunțăm ora, cum doriți dumneavoastră. Ionel Pușcaș, ești aici? Dacă este în birou, el oricum aude. Alte întrebări?

Jurnalist: Indescifrabil

Mihai Ghimpu, Președintele Partidului Liberal: Mesajul o să-l auziți mîine. Noi vom marca Unirea Principatelor Române, iarăși, revenim la subiectul acesta despre "moldovenii noștri", căci suntem și moldoveni, geografic. România s-a format totuși la inițiativa moldovenilor, în 1859 și în 1861, Alexandru Ioan Cuza a fost ales și domnitor al țărilor românești al Munteniei și, astfel, a apărut România. Și nu avem ce specula că tot ceea ce ne aparține nu are nimic comun cu frații din România.

Această mică unire, Unirea Principatelor Române, de fapt, este a doua tentativă care nu a eșuat așa cum a eșuat acea din 1600, cînd s-a înfăptuit Unirea, la inițiativa lui Mihai Viteazul. A pus punct, că pe fostul teritoriu al Daciei, al Traciei și celorlalte teritorii. Dacă o să dați citirii, eu mîine o să plasez un material prin care o să vedeți că, sau suntem printre primii locuitori ai Eurpei, sau chiar primul popor care a apărut și de la noi s-au dus în celelalte părți. Dar asta este o problemă, adică suntem un popor cu rădăcini foarte adînci și trebuie să ne mîndrim cu aceasta.
Deci, vom marca și la Iași, în Piața Unirii, vom participa și la bustul de pe strada Alexandru Ioan Cuza, unde se află bustul dedicat în memoria primului domnitor al României.

Programul o să-l anunțăm, o să-l publicăm. Mesajul o să vi-l transmitem mîine, cred că este prea devreme. Oricum, în orice zi trebuie să ne trezim cu același gînd: suntem români și vrem să avem o singură țară. Și să nu ne mai certăm între noi ce limbă vorbim, să nu ne certăm nici cu rușii, nici cu găgăuzii, cu nimeni din locuitorii din Republica Moldova și sunt convins că vom locui în țara română. Să trăim în pace, liniște și să recunoaștem limba oficială-limba română.
Sa nu să se amestece ceilalți în treburile noastre interne, ce limbă vorbim, cum se numește, ce identitate avem, căci ei ne învață pe noi.
Acum foarte des auzi: Наша Молдавия. Если вам не нравиться, езжайте за бортом.
Știți, foarte interesant spus.

E țara voastră dacă trăiți aici, dar e țara noastră și limba oficială este limba română și de comunicare la fel. Alte întrebări? Nu sunt, da?
Vă dorim o zi bună și, cum se spune: pace, liniște, bunăstare și dreptate cetățenilor și acestui Pămînt.

La revedere!