Alexandru Trubca: Bună ziua tuturor. Vă mulțumim că ați acceptat invitația noastră. Noi reprezentăm organizația teritorială Chișinău a PAS. Colegii mei sunt Roman Cojuhari, Vasile Grădinaru, iar eu sunt Alexandru Trubca.

Subiectul pentru care v-am invitat astăzi aici, gestionarea deșeurilor menajere, este un subiect foarte important pentru orice localitate și, evident și pentru orașul Chișinău și anume din această cauză, considerăm că trebuie permanent să fie un subiect care să țină Primăria sub presiune de către toți factorii cointeresați. Mă refer aici și la societatea civilă, la experți, la partide politice și nu în ultimul rînd, la fiecare cetățean în parte.
Vrem ca Primăria să fie una profesionistă și eficientă în acest sens. Motivul conferinței de presă, îl reprezintă Proiectul Regulamentului de organizare a salubrizării în mun.Chișinău, elaborat de către Primăria orașului. Acest document este unul fundamental și, odată aprobat, el practic va determina modul în care va fi organizată salubrizarea în or.Chișinău, pentru următorii 10 ani. Cu toate acestea, documentul, din păcate, este unul imperfect. Este un document care conține o mulțime de prevederi contradictorii, iar în unele cazuri chiar periculoase pentru orășeni. Mai mult de atît, soluțiile pe care le-a găsit Primăria, în cazul acestui regulament, sunt învechite. Sunt niște soluții pe care europenii nu le mai utilizează, probabil de vreo 10 ani și sunt utilizate doar în niște țări din lumea a 3-a, sau bine, a 2-a.

Ei bine, noi am încercat să analizăm situația. Colegii mei au făcut și o mică prezentare, în care vor încerca să vă prezinte problemele curente, ceea ce ține de gestionarea deșeurilor, oportunitățile care există în vederea soluționării acestor probleme. Și cel mai important, probabil și cel mai interesant, este soluția pe care a identificat-o PAS (indescifrabil) de Chișinău, în vederea soluționării problemei gestionării deșeurilor în Chișinău, în special, în problema colectării și transportării deșeurilor și, cel mai important, soluția pe care o avem noi este una oportună, este una care poate fi implementată în cel mai scurt timp. Există surse financiare pentru a acoperi soluție și, totodată, ea va soluționa și părțile legate de post-colectare, de ceea ce vrem să facem acum în Moldova, partea de colectare separată și reciclarea deșeurilor, astfel încît problema gestionării deșeurilor în Moldova, să ajungă să fie tratată așa cum este tratată în Europa.
Vasile, te rog, ai cuvîntul!

Vasile Grădinaru: Bună ziua. În cele ce urmează, mă vo-i referi la starea de lucruri care este în Chișinău referitor la colectarea și transportarea deșeurilor. Ce întreprinde Primăria pentru a soluționa această problemă și care sunt recomandările noastre sau care este conceptul nostru cu care venim pentru soluționarea acestei probleme?

În primul slide, după cum vedeți, este descrisă structural, cum are loc colectarea deșeurilor în mun.Chișinău și anume, 15% din blocurile locative, încă la momentul actual utilizează ghenele, iar celelalte 85% sînt colectate cu ajutorul platformelor de colectare a deșeurilor, care sunt dotate cu containere de tip deschis sau închis. Transportul cu care sunt evacuate aceste deșeuri și, în principal transportul pe care îl deține regia autosalubritate, este la fel, destul de învechit, cca 45% din autospeciale au o vechime de peste 15 ani, 42% au virstă de 8-10 ani și doar 7% sunt mai noi de 7 ani.
După cum vedeți în această scurtă prezentare, este învechită nu doar tehnica cu care sunt transportate deșeurile, dar și modul de colectare. Împreună, acești doi factori, au favorizat o stare foarte jalnică de lucruri, care este în mun.Chișinău și în preajma tuturor platformelor de colectare pe care le puteți vedea în cel de al 2-lea slide. Cam așa arată marea majoritate a platformelor de colectare a deșeurilor la ora actuală, în mun.Chișinău și asta se datorează la cei doi factori pe care i-am enunțat mai sus.

În primul rînd, în poze puteți vedea: primul exemplu sunt tomberoanele sau containerele de tip deschis, care, datorită faptului conceptului după care au fost construite, ele sunt deschise și, de aceea permit ca vîntul sau animalele fără adăpost, să împrăștie prin preajmă acest gunoi. Pe de altă parte, este încărcărea gunoiului din așa tomberoane, are loc prin partea de sus a autospecialelor, ceea ce des aduce la împrăștierea gunoiului în procesului de încărcare.

A doua situație, sau al doilea tip de tomberoane, în care sunt folosite la amenajarea platformelor de colectare a deșeurilor, sunt așa-numitele tomberoane de tip închis. Și nu în zadar așa-numite, pentru că ele doar pe acte sunt " închise", în realitate le vedem cel mai des deschise și acest lucru se datorează la 2 factori: Pentru că din punct de vedere mecanic, ele foarte greu se deschid, pe de o parte fizic, iar pe de altă parte, nici nu cred că cuiva îi este foarte plăcut să se atingă de ele, pentru că vedeți în ce stare sînt și, desigur, sunt un izvor de infecții, sau de transmitere a paraziților, s.a.m.d.

Ce se întîmplă? Cînd locatarul vine cu gunoiul la astfel de containere, dacă ele sunt deschise, ok le aruncă în tomberon, dacă nu, le aruncă în preajmă și nu roscă să deschidă aceste tomberoane. Asta este sutiația, și acestea sunt situațiile la platformele care sunt amenejate cumva la 20 m, cel puțin, de blocurile locative, dar și mai groaznică este situația cînd sunt utilizate încă și în prezent ghenele. Pentru că acest izvor și acest pericol de murdărie, mirosuri, antisanitarie, locuri de înmulțire a paraziților, este nemijlocit în cadrul blocului. De aceea și am atenționat asupra acestui fapt, pentru că într-adevăr este, pe de o parte un discomfort, pe de altă parte, ceva anormal pentru un oraș care pretinde a fi european.
Văzînd aceste lucruri, bănuim că Primăria ar trebui să ia atitudine și să rezolve aceatsă problemă și încercăm să vedem pașii pe care i-a întreprins Primăria, pentru rezolvarea acestei probleme.

În anul 2017, Primăria folosește din fondul ecologic, cca 27 de milioane de lei, pentru amenajarea a 508 platforme de colectare a deșeurilor. Aveți în partea dreaptă o descriere amănunțită, ce fel de platforme au fost amenajate și, desigur văzînd pe de o parte această sumă astronomică, pe de altă parte ceea ce s-a făcut din ele, ne punem pe bună dreptate, mai multe întrebări:
1. De ce a fost utilizată o sumă atît de mare atunci cînd materialele din care au fost construite sunt la un preț foarte scăzut, pentru că ele au fost, o bună parte din preț, a fost utilizarea materialelor care au fost lemn sau plasă.
2. A doua întrebare pe care ne-o punem, este care a fost sensul să utilizăm acele containere, despre care am vorbit mai devreme, care s-au dovedit a fi ineficiente, dar totuși, în continuare, rămîn a fi utilizate în platformele noi construite. Iarăși o întrebare fără răspuns, la fel cum este și următoarea întrebare:
3. Care a fost logica amenăjării a 108 platforme, cu 2 containere, or, în Legea privind deșeurile și în regulamentul pe care ni-l propun ei spre aprobare, prevăd colectarea deșeurilor pe fracții și anume 3 fracții.

Spuneți vă rog frumos, stimați autori ai acestui document, cum veți colecta 3 fracții în 2 tomberoane? Este evidentă întrebarea, că a fost o eroare, este o anomalie, se numește ceva anormal și atunci ne dăm seama că iarăși vor mai fi cheltuiți bani din bugetul public, pentru reamejarea acestora.

La fel de incorect, a fost abordarea și în cazul celorlalte tipuri de platforme. Vă veți convinge în următorul slide care o să fie, unde o să vedeți că în unele locuri au fost amenajate, iată cum vedeți aici, au fost amenajate platforme de colectare a deșeurilor, fără să se țină cont de volumul de deșeuri care este produs de către locuitorii din acele blocuri, pentru care ele au fost construite. Dacă vedeți, aici a fost o platformă dotată cu 2 tomberoane, atunci cînd necesitatea, după cum vedem, este de 7 tomberoane. Iarăși o investiție incorectă și rezultatul îl vedem alături, în slide-ul din stînga.

În afară de faptul că Primăria a cheltuit ineficient acești bani și nu a rezolvat această problemă, ne mai propune acest regulament spre aprobare, cu unele norme care sunt total în defavoarea locuitorilor mun.Chișinău. Și aici vreau să mă refer la diminuarea distanței între platformă și ferestrele locuitorilor.
Ca să înțelegeți, actualmente există anumite norme, care spun că platformele de colectare a deșeurilor trebuie să fie amenajate nu mai aproape de 20 m, de la ferestrele blocurilor locative.

Ei bine, acum priveliștea pe care v-am arătat-o mai devreme, care deloc nu este plăcută și care este izvor de tot ceea ce nu își dorește lumea, care acum se află la cca 20 metri, ei ne propun să o apropiem la doar 5 metri de ferestrile noastre. Eu vreau ca autorii acestui document să-și închipuie cam cum ar arăta asta, dacă la o distanță de 5 metri de geamurile lor, ar fi amplasate așa tipuri de platforme de colectare.
Ori, să știți că această normă nu a venit ca să rezolve această problemă, ci din contra, a venit să rezolve problema cu totul altor persoane și anume a persoanelor nu fizice, dar juridice și mă refer aici anume la companiile de construcții. Or, în prezent, companiile de construcții, datorită faptului că terenul destinat construcțiilor este foarte scump, ei utilizează la maxim aceste terenuri și, dacă au puțin spațiu liber, mai degrabă mai construiesc un bloc, decît să respecte normele legale și, astfel, ei dau în exploatare blocurile cu încălcări, astfel încît nu se respectă această distanță. Iar pentru a legaliza cumva această încălcare, Primăria vine cu o soluție în detrimentul intereselor locuitorilor mun. Chișinău.

Am văzut cît de competentă este Primăria în soluționarea problemelor despre care am vorbit acum, dar vreau să vă prezint un concept nou, cu care vine PAS, pentru a rezolva această problemă, care este cu adevărat ceea ce se implementează în multe state din Europa, inclusi și la vecinii noștri de peste Prut, în România. Aici aveți o poză cu un tip de construcție al platformelor subterane de colectare a deșeurilor menajere. Deci, noi venim cu propunerea ca să amplasăm subteran aceste containere de colectare, astfel încît, să nu mai avem situația pe care o avem astăzi, în preajma tomberoanelor.
Acesta este un concept realist, el poate fi implementat și noi considerăm că el poate fi implementat în 3 etape:
1. Considerăm că ar fi corect planificarea a astfel de platforme de către companiile de construcții în procesul de planificare a blocurilor locative noi. Adică, blocurile noi, care urmează a fi construite, urmează să fie dotate cu astfel de platforme și, menționăm aici, că Primăria în acest caz nu va suporta cheltuielile, cum nu vor suporta nici companiile de construcții. Cheltuielile le vor suporta beneficiarii de apartamente. Dar, ca să nu vă închipuiți că aceasta va fi o cifră imensă, sau care va afecta serios bugeturile oamenilor și vreau să vă dau un exemplu, făcînd un studiu de caz în România, putem să vă spunem astfel de platforme amenajate în România, costul a variat între 6-15 mii de euro, astfel, raportate la un bloc care are cca 10.000 m², putem să vă spunem că 1 m², ar crește cu 0,3-0,5 euro la m². Deci, este o cheltuială nesemnificativă, dar care aduce un beneficiu și un confort sporit.
2. A doua etapă presupune construcția platformelor subterane pentru blocurile care încă mai sunt dotate cu ghene. Atît prin lege, cît și prin regulament, practic sunt scoase în afară utilizarea ghenelor, ceea ce prezumă faptul că Primăria ar fi trebuit deja să prevadă anumiți bani, sau un anumit buget, pentru construcția de platforme, pentru aceste blocuri locative. Și atunci punem întrebarea, de ce să construim platforme, care vedem că sunt ineficiente și să să nu construim altele de tip nou, de concept nou, care, de fapt, ar soluționa această problemă.
3. A 3-a etapă, care, după mine ar fi cea mai îndelungată, este reconstrucția sau reamenajarea etapizată a platformelor deja existente. Pentru că da, noi înțelegem că asta nu poate fi făcut peste noapte și poate fi etapizat făcut cumva, dar de asta trebuie să se ocupe Primăria.

Dacă vom implementa un astfel de concept, ce vom obține noi într-un final? Pe de o parte, vom respecta legislația care deja este în vigoare, sau care urmează încă să fie adoptată sau aprobată, vom avea respectarea standardelor europene, vom avea soluționarea problemelor deșeurilor despre care am vorbit și, într-adevăr sperăm să ne simțim că trăim într-un oraș cu adevărat european.

Și ca să vă explic, că nu este vorba doar despre un concept care ține doar de un discurs înflăcărat, pe lîngă toate avantajele care el le prezintă, vă putem explica că ele, pe de asupra, soluționează problema, ami sunt și destul de eficiente. În tabelul pe care îl vedeți aici, observăm cu cît sunt net superioare platformele subterane, în raport cu platformele externe și cu cît sunt mai eficiente. Și vedem că unicul capitol la care ele au un pic de defavoare, este costul acestora, adică costul de amenajare în cazul platformelor externe, aceste 2-5000 de euro, pe cînd cele subterane au 6-15000 de euro. Dar, totodată vreau să precizez că, cu toate că au un cost mai mare, datorită duratei mai mari de exploatare, ele se amortizează în timp și astfel vom avea o reducere a costurilor de mentenanță și, respectiv, reducerea tarifelor pentru cetățeni.

Acest concept pe care îl propunem noi, este real de implementat și vedem cum va soluționa această problemă, dar că să vă explicăm mai ușor în cifre și să vedeți că într-adevăr e fezabil și poate fi implementată această situație în mun.Chișinău. O să-l rog pe colegul nostru, Roman, ca să vă explice în cifre, ceea ce am vorbit eu mai devreme în prezentare.

Roman Cojuhari: Mulțumesc, Vasile. Sunt Roman Cojuhari și de obicei, astfel de inițiative, prima reacție este "e totul bine și frumos", dar de unde să luăm bani? Cu adevărat, de obicei așa și se întîmplă. Municipalitatea nu are bani, dar nu și în cazul nostru. Noi vedem că, încă la începutul anului 2016, în urma unui studiu de o fezabilitate executat de către o companie de management și consulting, pentru Primăria Chișinău, a fost un acord atins cu BERD și BEI, în ceea ce privește gestionarea deșeurilor menajere. Astfel, au fost planificate cca 26 milioane de euro, iar pe 14 februarie, urmează a fi aprobat și de către consiliul băncii această sumă. Deși pentru ce ele sunt prevăzute pentru a fi acordate pentru 4 direcții:
1. Renovarea parcului auto pentru colectareșe transferul de deșeuri-7,7 milioane euro,
2. Reconstrucția depozitului de deșeuri din satul Țînțăreni-11,6 milioane de euro,
3. Reabilitarea stației de transfer-1,8 milioane de euro,
4. Închiderea gunoiștii din sectorul Ciocana-1,78 milioane de euro.
Fiecare aceste etape , fiecare aceste direcții, deja prevăd careva măsuri concrete de implementare. Cum ar fi, la renovarea parcului auto de colectare, sunt planificate de a se procura 43 de camioane. Ceea ce este renovarea practic la 90% a parcului actual al regiei de autosalubritate, ca să înțelegeți la moment, acest parc este constituit din 48 de autospeciale și de ce am atras atenția atît la acest important punct, deoarece este foarte important ca acum, aceste autospeciale să fie procurate de tipul ca să poată deservi atît platformele externe cît și platformele subterane. Pentru că prețul la ele nu este atît de diferit, doar dacă noi acum le cumpărăm pe cele doar pentru platformele externe, mă refer la containerele care sunt pe platformele externe, atunci, odată și odată oricum vom ajunge la amenajarea platformelor subterane, va fi nevoie iarăși de făcut aceste investiții. Dar investițiile nu sunt doar pentru colectarea deșeurilor, avem de fapt, 3 etape de implementare și anume, cum a menționat și colegul, sunt:
1. Platformele platformele subterane în cazul tuturor blocurilor noi,
2. Înlocuirea ghenelor cu platforme subterane,
3. Amenajarea etapizată cu platforme subterane.
Se referă la toate celelalte platforme externe. Cu siguranță, sunt și unele excepții și le vo-i menționa:
a) În primul caz, bani bugetari, practic cum au menționat și colegul, nu avem nevoie, deoarece aceste investiții vor fi acoperite de către investitorii care construiesc aceste blocuri. Diferența de cost este de cca 4-10.000 de euro, care vor fi acoperite de către cumpărătorii de apartamente. Dar, ca să înțelegeți, este cca 40-100 de euro per apartament, dar și aceste costuri pot fi amortizate din economisirea suprafafeței de amenajare a acestor platforme.
b) O altă etapă este înlocuirea ghenelor cu platforme subterane.
Aici, cum a menționat Vasile, în baza Regulamentului privind sistemul de salubrizare al mun. Chișinău, obligatoriu aceste ghene vor fi închise. Astfel, bani pentru amenajarea acestor platforme, deja sunt planifacați, sau chiar deja au fost planificați anterior.
Spre exemplu, în anul 2017, în Bugetul regiei autosalubritate, au fost planificate cca 12 milioane de lei, ceea ce a ar putea asigura amenajarea a peste 60 de platforme subterane, care, cu o durată de viață de peste 10 ani, sau pot fi amenajate cca 120 de platforme externe, de tip deschis, cu o durată de viață de maxim 4 ani.
De ce este important să atragem atenția și aici. Să nu fie făcute investiții duble. Este important să fie amenajate din start platforme subterane, care o să aibă o durată de viață mult mai mare și prețul care este mai mare va fi amortizat în timp.
c) Ultima care este, să zicem așa, cea mai anevoioasă și de durată, mai costisitoare, este amenajarea restului de platforme externe, în platforme subterane.
Dar și aici, noi nu ne propunem ca acest lucru să fie făcut într-un an, doi, sau poate chiar și 5, este important să fie acceptată însăși strategia de amenajare a acestor platforme, iar bani, în timp, se vor găsi.

Cum și am menționat anterior, doar în anii 2016-2017, au fost investiți peste 27 milioane de lei, în platforme. Aceste investiții, iarăși, în multe cazuri nu sunt eficiente. Deci, este foarte important de a fi aprobată o strategie corectă, a fi analizată această strategie și a fi amenajate din start, poate cu investiții mai mari, niște soluții mult mai eficiente.
Ce trebuie să facă de fapt Primăria pentru aceste soluții:
1. Să modifice actele legislative și normative. Investițiile, de fapt cum și am demonstrat, în majoritatea cazurilor sunt acoperite.
2. Să planifice investiții bugetare.
Ceea ce ține de modificarea actelor legislative și normative, ma refer ca anume să fie prevăzute din start, în toate regulamentele și în toate planurile, că epress colectarea, amenajarea platformelor subterane, cu unele mici excepții, cum ar fi în Centrul Istoric al Chișinăului, sau unde acolo ele nu pot fi tehnic realizate.
3. Altă prevedere este ajustarea proiectului regulamentului de organizarea și funcționare a serviciului de salubrizare în mun.Chișinău, că express, să fie la fel prevăzute toate normele, cerințele de amenajare a platformelor subterane, ajustarea normelor urbanistice în domeniul dării în exploatare a blocurilor noi, astfel ca companiile de construcții să fie obligate să amenajeze platforme subterane de colectare și elaborarea unui mecanism eficient de motivare și promovare a colectării separate a deșeurilor.

Investițiile, cum am și menționat, vor fi acoperite din cadrul proiectului BERD și BEI. Acest proiect va acoperi achiziționarea autospecialelor capabile să deservească platformele subterane. În cazul blocurilor noi, vor fi obligați să investească companiile care construiesc blocurile locative și vor fi din start construite platforme subterane, iar în cazul blocurilor dotate cu ghene, acești bani sunt deja planificați pe Bugetul întreprinderii municipale autosalubritate, fiind bugetul municipal, iar pentru restul platformelor, de a aproba de principiu această strategie și de a planifica etapizat alocarea resurselor bugetare.

Cam atît. Vă mulțumim mult. Dacă sunt întrebări. Dacă nu sunt întrebări, vă mulțumim foarte mult!