Andrei Năstase, Președintele Partidului Demnitate și Adevăr: Bună ziua tuturor. Vă mulțumim foarte mult, pentru că ați dat curs invitației noastre de a participa la această conferință de presă. Cunoașteți foarte bine și opinia publică națională și internațională este la curent că Platforma Demnitate și Adevăr, s-a constituit ca și o formațiune politică, preocupată de consolidarea societății, de apărarea și protejarea a drepturilor și a libertăților cetățenilor, dar și a anumitor segmente sociale din societate.
Am apărat în permanență intelectualitatea, am apărat în permanență, dacă vreți, veteranii, care au fost (indescifrabil) și care au apărat țara.

Astăzi venim cu o declarație legată de situația din agricultură și anume, în ce privește lipsa unui fond de intervenție în agricultură. Iată de ce, am zis, organizăm această conferință de presă, întrucît, lucrurile în acest domeniu merg din mai prost în mai prost. Dvoastră sunteți martorii la niște lucruri foarte și foarte urîte, care se produc în acest domeniu.

Platforma Demnitate și Adevăr, constată cu îngrijorare, că în sectorul agroalimentar din Republica Moldova, majoritatea piețelor angro, de produse agricole, sunt monopolizate de către companii apropiate cercului oligarhic.
În consecință, veniturile agricultorilor sunt mici, iar prețurile la mărfurile agroalimentare sunt exagerate pentru consumatorii finali. Marea a majoritate a cărora o constituie pensionarii, studenții, bugetarii, cadrele didactice și medicale ale căror venituri, adesea sunt sub minimul de ezistență.

Încă în 2008, urma să intre în vigoare Legea nr.257, legea privind organizarea și funcționarea piețelor produselor agricole și agroalimentare. Această lege prevedea crearea Fondului special de Intervenții pe piață - un mijloc eficient de sprijin acordat fermierilor și populației țării în întregime.
Constituirea acestui fond era destinată procurării de către stat, în anumite critice, a unor cantități determinate de producție agricolă, cu constituirea și depozitarea stocurilor de intervenție și introducerea ulterioară pe piață a acestora.
Contrar prevederilor legislației, în mod premeditat, pînă în prezent un Fond de Intervenții în Republica Moldova nu există.
Politica de intervenții pe păiețele agroalimentare este practicată atît în țările UE, cît și în țările din Est. În situația cînd prețurile la uneleproduse agricole, cum ar fi grîul, porumbul, orzul, carnea în masă vie etc, scad pînă sub pragul de rantabilitate pentru producătorii agricoli, entitatea publică abilitată intervine pe piață și procură din banii Fondului de intervenții, anumite cantități de produse la prewțuri avantajoase pentru agricultori, creînd stocurile necesare.
Ulterior, în cazul unor calamități naturale (secetă, excesivă, înghețuri etc.), cînd se atestă creșterea vertiginoasă a prețurilor la producția agricolă, statul intervine pe piața produselor alimenbtare, prin vînzarea stocurilor create anterior.
Produsele respective sunt comercializate la prețuri mai reduse decît cele de piață, astfel încît costurile produselor de primă necesitate pentru populație să nu crească brusc.
Important de reținut e faptul că după înființarea Fondului de Intervenții printr-o alocare inițială de mijloace bănești, în continuare, acesta poate activa pe principiul autofinanțării.
Pornind de la cele expuse, Platforma DA, cere ca Legea nr.257 să fie respectată și implementată plenar, ceea ce ar corespunde interesele fermierilor și consumatorilor și, totodată, ar slăbi esențial cartelul intermediarilor.

Aceasta a fost declarația platformei DA. O să-l rog pe, poate cel mai bun specialist în acestă materie, domnul Alexandru Slusari, vice-președinte al Platformei DA, să ne-o dezvolte pe înțelesul tuturor.

Alexandru Slusari, Vice-Președinte al Platformei Demnitate și Adevăr: Bună ziua stimați cetățeni. Bună ziua stimați reprezentanți ai presei libere. Noi cunoaștem situația care se întîmplă la noi pe piața agroalimentară, aproape în fiecare an, atunci cînd avem recolta cît de cît bună, cînd avem situația cu supraproducerea și în permanență avem același tablou - intervine pe piață compania Transoft, care, ofical are poziție dominantă pe mai multe piețe agroalimentare și impune niște prețuri mizere de procurare a grîului, porumbului, floarea-soarelui, rapiței ș.a. Și desigur ceilalți intermediari, celelalte companii sunt nevoite să-i urmărescă, deoarece am spus că Transoft deține poziția dominantă. În aceste condiții, producătorii agricoli, zeci de mii de fermieri, sunt impuși să comercializeze producția agricolă sub nivelul de sinecost, sau mai jos de cît prețul de cost. Dat fiind faptul că ei sunt presași de către bănci, de către companiile care livrează resursele necesare, chimicate, fertilizanți pentru producere și se repetă în fiecare an aproape, acestă situație. Producătorii agricoli, marea majoritate a lor, sunt în mare, mare pierderi cănd, în toiul recoltării sunt nevoiți să comercializeze producția agricolă unui grup îngust de intermediari.
Iată chiar în anul 2017, noi am observat cînd prețurieîle la grîu au fost la nivelul de maxim 2,20 lei, deși prețul de cost era în medie de 2,30, 2,40 lei.
În mai multe țări se întîmplă o situație de supraproducere. Nu este Republica Moldova o singură țară, unde se atestă acest fenomen, dar în permanență statul are grijă de fermieri. Statul are niște pîrghii eficiente, pentru a influența situația pe piață, pentru a ajuta producătorii agricoli.

Dincolo de faptul că acolo se respectă legislația protecției concurenței și nu există cartel pe piață, lucru foarte răspîndit la noi, în Republica Moldova. Noi știm că consiliul concurenței, nu face nimic. Eu personal, în cadrul agroprotectului, de două ori depuneam plîngere pe Acordul de cartel pe piața grîului și floarea-soarelui și nu a fost nici un rezultat. Dincolo de protejarea concyrenței, în alte țări, statul intervine de regulă, cu sibvenționarea la fiecare kg de grâu, la fiecare kg de carne, sau cu politica de intervenție.

Politica de intervenție este una foarte simplă: dacă, de exemplu, prețul la grîu este mai jos decît prețul de cost, sau este egal cu prețul de cost, atunci statul intervine și procură acesastă producție în cantități suficiente, de exemplu 200% din toată piața, cu 30% mai mult decît prețul existent. De exemplu, statul dacă ar fi intervenit în anul 2017, să procure grîu, nu cu 20, dar cu 2,60-2,70 lei, era să fie o intervenție foarte reușită pentru fermieri și o lovitură împotriva monopoliștilor.

Cu părere de rău, statul nu face acest lucru și, pînă la urmă și consumatorii, deoarece politica de intervenție are 2 ținte: sunt anii cînd sunt susținuți fermierii și se procură producția de la ei la preț avantajos, dar peste 1 sau 2 noi avem secetă și atunci prețurile cresc vertiginos. Am avut ani cînd nu am avut recoltă la grîu și grîul ajungea la 3,5 lei, atunci există pericol pentru prețurile la pîine. dacă ar fi existat Fondul de Intervenție...Iată statul a procurat grîul cu 2,60-2,70 lei în anii de supraproducere. Peste 1 an, doi, cînd apare riscul de creșetere a prețurilor la produsele de primă necesitate și prețul la grîu, de exempl, ajunge la 3,50, atunci statul intervine și rezervele care au fost făcute, stocate (procurat grîul cu 2,60-2,70), statul vinde nu cu 3,50, dar cu 3,0 lei și, astfel nu permite creșterea prețurilor pentru categoriile cele mai vulnerabile.

Exemplu simplu, răspândit în toată Europa, în Rusia, în Ucraina: în 2006 (rețineți acest lucru), noi am promovat această Lege, privind organizarea și funcționarea piețelor produselor agricole și agroalimentare. Conform prevederilor acestei Legi, din 2008 urmau să intre în vigoare Fondurile pentru Intervenție, care urma să fie formată din contul mijloacelor Bugetului de Stat. De la 1 ianuarie, 2008. Au trecut 10 ani și această Lege, nu este abrogată în vigoare. La capitolul Fondului de Intervenție, rămîne moartă. Statul nu vrea să sprijine nici pe agricultori, nici pînă la urmă, pe consumatori. Un moment foarte important la care au făcut mențiune și domnul Năstase: nu este nevoie de Intervenție în fiecare an, o dată este necesar, de împrumutat, de găsit fonduri poate de la partenerii externi. Cîteva sute de milioane, pentru a face prima alocare de bani și, mai departe, acest Fond, cu mici excepții, poate niște vărsări bănești, minuscule, pentru a majora salariile lucrătorilor acestui Fond. Dar, în mare parte, mai departe acest Fond activează pe principiul autofinanțării. Mai mult ca atît, el poate să aducă venituri statului. Vam dat acest exemplu: cănd grîul se procură cu 2,50, cînd pe piață este 2,0 lei și pe urmă, peste 2 ani se vinde nu cu 3,50, dar cu 3,0 lei. Statul are încă și marjă de venit. Este un mijloc foarte eficient și încă o dată repet: se folosește în toate țările UE și chiar și la vecinii noștri. Fondul de Intervenție există în Ucraina, în Federația Rusă. Doar Republica Moldova vorbește despre integrarea europeană, dar nu aplică mecanismele eficiente pentru a promova proprii producători agricoli, în conformitate cu pîrghiile și standartele europene.
Noi suntem fermi pe poziție, cînd venim la putere, printre prioritățile în domeniul politicii agrare, probabil printre primele trei, noi vom implementa și vom pune în vigoare această Lege și vom crea în primul an, acest Fond de Intervenție, cu certitudine.

Andrei Năstase, Președintele Partidului Demnitate și Adevăr: După asemenea acțiune, vă dați seama că ar lovi, în mod cît se poate de dureros, pe monopolizarea excesivă a Republicii Moldova. Imaginați-vă ce s-ar întîmpla cu acest TRANWEL, controlat de Palhotniuc, de anturajul său, dacă ar exista acest Fond. Ce s-ar întîmpla cu prețurile, la cele mai importante produse, sau cele de strictă necesitate în Republica Moldova? Ar fi mai mici. Iată de ce, ceea ce nu face astăzi guvernarea, ceea ce, în mod normal, ar trebui să facă orice guvernare responsabilă: să se bată cu monopolizarea, sau să nu creeze monopoluri. Același lucru se întîmplă pe acest domeniu, în domeniul tenebrizării. Noi știm foiarte și foarte bine și am văzut cîteva firme, care au făcut evaziuni fiscale de aproape un Buget al Armatei, al Ministerului Apărării, toate din acest domeniu.
Iată de ce, Platforma DA își reiterează o parte din programul său politic și anume - demonopolizarea, detenebrizarea economiei, debirocratizarea economiei, deușurizarea și descentralizarea.
Astăzi, vorbim în mod prioritar de demonopolizare în domeniul agriculturii. O să-l pe domnul Liviu Vovc, să vorbim și despre alte subiecte.

Liviu Vovc: Scurt o să vorbesc. De fapt, astăzi se împlinește exact 1 an. La 5 februarie 2017, în cadrul congresului PPDA, a fost votat Programul de țară al platformei. Acolo puteți găsi și în capitolul 5: Republica Moldova o țară în care vrei să trăiești.
Spun aceasta, deoarece PPDA, are un program, știe ce, cum poate fi creată o țară în care să vrei să trăiești acum. Iar, nu mai este pentru nimeni un secret, că actuala guvernare este incapabilă de a iniția și de a duce pînă la bun sfîrșit vreo reformă. Drept dovadă, este și ultima statistică a fisc-ului, care spune că "pe parcursul anului 2017, nr contribuabililor care achită impozite și taxe, s-a redus cu aproximativ 11 mii". Ceea ce înseamnă, că în Republica Moldova nu există un climat investițional atractiv. Guvernarea nu este capabilă să creeze acest lucru.

Sunt mai multe cauze:
1. Prima și cea mai importantă este furtul miliardului. Atunci cănd după acest furt, au crescut grandios ratele la credite, iar antreprenorii care luaseră anterior credite, nu mai erau capabili să le achite, fiind nevoiți să-și suspende activitatea;
2. O altă problemă este persecuțiile, prin intermediul fisc-ului. Controalele selective și inopinante ale guvernării, pentru a intimida anumiți antreprenori.
Atît timp cît aceste lucruri nu vor fi soluționate, în Republica Moldova, agenții economici nu vor fi capabili să-și dezvolte activitățile, iar, pentru o mai bună activitate, în primul rînd avem nevoie de o justiție independentă și o politică de încurajare a antreprenorilor, astfel ca, Republica Moldova să se dezvote mult mai rapid.

Andrei Năstase, Președintele Partidului Demnitate și Adevăr: Îți mulțumesc, Liviu. În acest context, îndemn toți cetățenii Republicii Moldova, simpatizanți și nesimpatizanți ai Platformei DA, să intre pe site-ul platformada.md, să găsească Programul politic al Platformei, unde veți găsi și Programul de țară " Republica Moldova, o țară în care să vrei să trăiești". Un slogan și o formulă furată și ea, ca tot ce se poate fura în această țară, de guvernare. Veți vedea în permanență, de ficare dată cînd veniția la conferințele de presă ale noatre, veți vedea în spate: "pentru o țară în care să vrei să trăiești".
Iată așa incercăm să facem țara noastră Republica Moldova, o țară în care să vrem să trăim, de azi, de mîine și nu în 2030, așa cum estimează această guvernare oligarhică, criminală.

Această guvernare criminală, care, în an electoral, în 2018 iese în spațiul public și ne spune că "vor micșora prețul la gaze cu 20%", ne spune Filip, în timp ce Moldova-Gaz, vorbește de 11%. Deci, acești indivizi, după ce, perioade îndelungate de timp, ne-au supus, pe fiecare în parte, să plătim niște prețuri exorbitante la gaze, iată că în an electoral, vor să ne spună că vor micșora prețul la gaze.

Amintiți-vă vă rog, cum ne-au mințit la televizor și ne mai mint și în continuare, că au mărit pensiile în Republica Moldova cu 38%. Mergeți prin sate, veniți cu noi, alături de noi, invităm toată presa să meargă în fiecare sîmbătă și duminică și nu numai. Să meargă prin satele Republicii Moldova alături de noi, să mergeți la pensionari, să mergeți la piețele agricole, acolo ne întîlnim cu oamenii să vedeți cine a avut parte de o majorare de pensii, în mărimea pe care au trîmbițat-o guvernarea la televizoare.

Vă spune acum Filip că va fi micșorat cu 20%. Vă dau doar o mică statistică: în 2017, Republica Moldova a procurat gazele naturale la un preț de 163 dolari. Vă rog să rețineți această cifră. La consumatorul final, prețul la gaze a ajund de 343 de dolari. Adică de două ori mai mult, adică cu 110% mai mult. De ce Republica Moldova, de ce cetățenii Republicii Moldova au fost supuși pe parcursul ultimilor ani la niște prețuri exorbitante, ca în an electoral să li se promită o reducere (micșorare) de preț de 20%, dintre care și asta nesigură și asta incertă. Pentru că atîte timp cît Moldova-Gaz vorbește de 11%, știți cum se face: unul cere 20%, altul cere 11% și se face un mijloc acolo, oricum pe spatele cetățeanului. Iată de ce, oamenii noștri trebuie să-și pună problema dacă această guvernare mai are dreptul să-i conducă.

O altă chestiune foarte importantă pe care am depistat-o cu toții și nu înțeleg, chiar nu pot să înțeleg de ce nu există o reacție din partea instituțiilor coercitive ale statului.
Spun că nu înțeleg, deși, cu toții înțelegem că aceste instituții rămîn la cheremul celui care beneficiază de tot ce mișcă în această țară: de gazele din această țară, de energia electrică, de produsele agroalimentare, din absolut totul el scoate bani.
Uitați-vă, ultimul raport al Curții de conturi. Toată lumea a auzit în Parlamentul Republicii Moldova despre gestionare frauduloasă, proastă a 11 miliarde de lei. În realitate, această cifră este aproape de 2 ori mai mare, aproape de 1 miliard de euro. Noi am vorbit în permanență că ni s-a furat 1 miliard și trecem cu vederea gestionările frauduloase, gestionări, cum scrie aici: "Misiunile de audit realizate pe parcursul perioadei de raportare, au relevat abateri și nereguli atît în gestionarea fondurilor publice, inclusiv a patrimoiniului public, cît și în raportarea financiară. Valoarea lor însumînd, cca 20,8 miliarde de lei".

Aceeși cifră o găsim la pagina 16 a acestui raport, în tabelul nr.5, suma de 20,846 miliarde lei. De la tribuna Parlamentului președintele Curții de conturi, emite o cu totul altă cifră: de 11 miliarde. Iar după asta, membrii Curții de conturi sunt răsplătiți cu majorări de salarii și, în primul rînd, acest președinte al Curții de conturi. Nu am nimic împotrivă ca cel de la Curtea de conturi să aibă salarii mari, chiar mai mare decît le au acum, dar efectele la tot ce fac ei, trebuie să fie cu totul și cu totul altele: recuperarea tutror banilor, adresarea către Procuratură, adresarea către CNA, adresarea către alte instituții coercitive ale statului. Și vor veni cei de la Curtea de conturi și ne vor spune că au peste 100 și ceva de adresări, dar iată că instituțiile coercitive nu iau atitudine. De ce?

Îndemn întreaga societate civilă, îndemn toate forțele de opoziție să examineze acest raport al Curții de conturi și să vină cu o poziție comună. Nu putem tolera să fim furați, să fim fraudați de la o zi la alta prin toate instituțiile statului, fără ca Procuratura să intervină, fără ca alte instituții abilitate să intervină în acest sens. Cam asta a fost de spus. Dacă aveți ceva de adăugat.

Alexandru Slusari, Vice-Președinte al Platformei Demnitate și Adevăr: Doar foarte scurt că, statul, dacă noi s-o luăm, aspectul economic, în primul rînd este obligat să protejeze de producătorul autohton. Noi am dat un exemplu, cînd statul timp de 10 ani nu face acest lucru premeditat și nu vine cu intervenții. Ok, statul poate să contraargumenteze că noi suntem săraci, că noi nu avem bani pentru subvenții, intervenții, credite ieftine. Tot timpul există voința politică pentru a fura. Iată aici totul este ok. Unde stă un miliard, care se poate de ciordit, statul intervine imediat și prin diferite scheme face acest lucru. Și nui face doar o dată. Domnul Năstase a adus cifre că noi, apropo, aceste rapoarte sunt anuale și sunt în creștere. dacă în 2014 noi am avut abateri în sumă de 10miliarde, iată acum ajuns la 21 miliarde de lei. Adică se fură și se fură tot mai mult.

Andrei Năstase, Președintele Partidului Demnitate și Adevăr: Asta în 2 ani de zile, să fie clar: nu în 4 ani de zile. Suntem în 2018, dar raportul este pentru anul 2016. Deci în 2 ani de zile, fraudele în acest domeniu s-au dublat.

Alexandru Slusari, Vice-Președinte al Platformei Demnitate și Adevăr: Statul nu se ocupă, este preocupat cu furatul imens și, prin asta se justifică, că nu are surse pentru a proteja producătorul autohton, fermierii, dar niște lucruri elementare care nu necesită bani, nici asta nu poate să facă statul.

Săptămîna trecută, aici, la noi, a fost un grup de producători autohtoni din r-nul Ștefan-Vodă. Procători mici, care se ocupă cu comercializarea piersicilor și altor fructe, dar preponderent piersicul. Și cea mai mare plîngere a fost că nu primesc subvenții, credite scumpe, nu au acces pe piața din Chișinău, sunt fugăriți, se cer mai multe documente. Dar cea mai mare problemă la ei a fost că de regulă, în anii 2012-2013 ei mergeau cu cantități mici în Ucraina. Acolo este comerțul transfrontalier și tot timpul mergeau bine. Iată 2 ani la rînd, nu pot merge, deoarece autoritățile ucrainen, în mod neoficial, cer bani, undeva de 3-4 grivne pentru fiecare kg de piersici, cer niște plăți neoficiale.
Întrebarea mea, și statul Republica Moldova cunoaște acest lucru: în loc să negocieze perspectiva lichidării rîului Nistru, pentru ambele țări, ceea ce fac acum autoritățile-Poroșenco și Plahotniuc, în loc sî se preocupe cu niște interese inter-oligarhice, de ce autoritățile noastre nu intervin în rezolvarea acestei probleme atît de stringente pentru fermierii mici, cărora acest comerț reprezintă nu atăt bussinesul, da, este și un element de bussines, dar, în mare parte parte este activitatea socială, este modalitatea de supraviețuire pentru ei, deoarece alternativa pentru ei ar fi plecarea din țară. Și, în mod normal, orice stat, care are măcar o mică grijă față de cetățeni, demult trebuia să intervină și să facă tot posibilul că să nu fie percepute plățile ilegale de la comercianții noștri, care duc producția în cantități mici peste hotare. Dar statul la noi, repet încă o dată: este preocupat cu stoarcerea banilor din buzunarele cetățenilor și asta este principiul de activitate al acestui stat criminal.

Andrei Năstase, Președintele Partidului Demnitate și Adevăr: Vă mulțumim foarte mult. O să privim diseară la tv știrile. Vă mai așteptăm cu drag și la alte conferințe de presă. Cetățenilor Republici Moldova le urăm tot binele din lume. Sunteți așteptați la Platforma DA la str.31 august 15. Știm foarte bine că multă lume suferă. Suferă în teritoriu, suferă la Chișinău, suferă în Diasporă, mai ales întreprinzătorii, mai ales cei care au reșit în timp să-și facă o mică afacere. Dar iată, în ultima perioadă de timp sunt persecutați, sunt hărțuiți de această guvernare.

Nu vă cerem nimic mai mult. Implicare de plan local, implicare acolo unde sunteți dumneavoastră. Haideți împreună să facem din Republica Moldova o țară în care să vrei să trăiești! Mulțumesc!