„Bună ziua! Buongiorno!

Domnule Președinte al Consiliului de miniștri, dragă Paolo, în primul rând aș dori să-mi exprim mulțumirea și bucuria pentru această vizită.

Domnul Președinte al Consiliului de miniștri  este un foarte bun partener al nostru și astăzi am avut ocazia să discutăm și să aprofundăm foarte multe aspecte importante pentru relația noastră. Aș începe prin a spune că relația noastră bilaterală, între Italia și România, este una foarte, foarte bună. Asta se vede în multe domenii. Aș începe, cum amândoi suntem politicieni din zona politică, avem schimburi multiple foarte bune și avem poziții foarte asemănătoare sau chiar identice în multe chestiuni de politică europeană, de politică internațională. Acest lucru mă bucură și am avut, până acum, o colaborare între noi doi foarte bună, pe care vreau în această rundă să o apreciez în mod deosebit. Avem relația economică excelentă între Italia și România, schimburi comerciale foarte mari, Italia este doilea partener al României È ™i avem ceva în comun care este foarte special și pozitiv: comunitatea italiană din România și comunitatea românească din Italia. Amândoi suntem foarte mulțumiți și bucuroși că aceste comunități reciproce nu sunt doar acceptate, ci s-au integrat foarte bine și italienii sunt foarte bineveniți și foarte bine integrați în România, o comunitate cu foarte mulți oameni de afaceri. Iar comunitatea românească, care este foarte numeroasă, 1.300.000 de români locuiesc în Italia, este o comunitate care este foarte  bine integrată și foarte bine acceptată în Italia. Multe alte chestiuni comune am discutat, am avut o discuție foarte bună și pe teme europene, chestiuni care ne interesează și pe unii, și pe alții.

Discutăm despre viitorul Uniunii Europene, despre oportunitățile pe care le avem, despre dificultățile cu care ne confruntăm, știm cu toții că pentru România vine o perioadă foarte interesantă, o perioadă de test destul de greu, de la 1 ianuarie vom avea Președinția Consiliului, am discutat aceste aspecte. Am discutat despre preocupări comune, de exemplu cadrul financiar multianual după 2020, care va trebui să fie negociat inclusiv în timpul Președinției noastre. Avem complicatul dosar Brexit care ne preocupă, dar avem și lucruri foarte pozitive de discutat.

Poate o să vă surprindă că între lucrurile foarte pozitive am numărat în această discuție chestiunea migrației. Trebuie să știți, pentru cei care nu au aflat încă, că politica Italiei, politica sub conducerea domnului Președinte al Consiliului de miniștri Gentiloni, a dus la o scădere drastică a fluxului migratoriu în Marea Mediterană. O politică foarte înțeleaptă, foarte eficientă. L-am felicitat pe colegul meu și vreau să o fac și în această rundă, pentru rezultatele extraordinar de bune în controlul migrației pe Mediterană în ultima vreme. Dar, suntem amândoi conștienți că lucrurile nu se opresc aici. Avem nevoie de un sistem european de gestionare, de control, de managementul migrației, avem nevoie de consolidarea granițelor exterioare ale Uniunii, avem mai nou un program comun în zona Apărării, programul PESCO, unde cu siguranță vom face pași importa nți. Am abordat și chestiuni internaționale arzătoare și, în ansamblu, concluzionez: a fost o discuție foarte bună pe care am avut-o în formatul tête-à-tête și pe urmă încă o discuție foarte bună care s-a desfășurat în prezența delegațiilor noastre.

Domnule Președinte al Consiliului de miniștri Gentiloni, vă mulțumesc pentru vizită, pentru colaborarea de până acum, pentru discuție și vă dau cuvântul!”

Președintele Consiliului de miniștri al Republicii Italiene, domnul Paolo Gentiloni: Mulțumesc domnului Președinte Iohannis pentru cuvintele domniei sale și pentru discuțiile noastre, discuții care confirmă relațiile excelente dintre România și Italia, și îmi confirmă și mie personal, rolul pe care domnul Președinte Iohannis l-a desfășurat în acești ani și va continua să îl desfășoare în calitate de punct de înțelepciune și de echilibru în contextul european.

Relațiile dintre țările noastre sunt excelente în plan economic. Avem un interschimb de 14 miliarde de euro, avem zeci de mii de întreprinderi italiene prezente în România, așa cum reamintea și domnul Președinte Iohannis, avem o importantă comunitate română prezentă în Italia și o prezență din ce în ce mai activă, mai integrată, mai capabilă să facă afaceri și să aducă o contribuție tot mai relevantă la dezvoltarea țării noastre. Cred că, cu acest prilej, am înregistrat poziții comune. De altfel, suntem două țări care sunt convinse pro-europene și ne-am angajat împreună în Alianța Nord-Atlantică, împărtășim angajamente militare importante în Afganistan, Kosovo, operațiunea Sea Guardian și în numeroase alte situații internaționale.

Trăim, evident, un moment de anumite incertitudini și dificultăți pe drumul pe care îl va urma Europa. Sunt niște discuții în curs, vorbim și despre un efort continuu de a încerca să ținem împreună interesele fiecărei țări și în perspectiva europeană, pentru că eu cred că nu se poate accepta ideea că interesele naționale vor deveni pe termen lung în contradicție cu evoluția unui proiect comun european.

Așadar, împărtășim faptul că și datorită rolului domnului Președinte Iohannis și al Guvernului României, semestrul care va fi condus de Președinția română la Președinția Consiliului European în primele șase luni din 2019 și suntem siguri că va da o contribuție pentru a face astfel încât să mergem către un cadru comun multianual economic al Uniunii Europene care, și acesta nu poate să fie dominat de interese egoiste care, în final, ar conduce la imposibilitatea de a ajunge la o definire pozitivă. Cred că în aceste luni am ascultat opinii care riscă practic să ne ducă pe un alt drum și trebuie să insistăm totuși să mergem pe un drum comunitar, în interiorul acestui drum comunitar există aici și implicarea comună asupra tematicilor migratorii și Italia cred că și-a făcut treaba sa, a făcut un efort important, dar aceasta trebuie să fie una din marile priorităț i ale Uniunii Europene ca treptat să gestionăm acest fenomen, care nu putem să ne gândim că este un fenomen decât tranzitoriu, destinat să dispară dintr-un moment în altul, ci va fi un fenomen care ne va însoți de-a lungul anilor viitori și poate chiar timp de decenii. Așadar, este sarcina noastră să gestionăm astfel încât să nu fie acesta un factor de nesiguranță și de teamă, ci să fie un factor controlat de dezvoltare și pentru economiile noastre.

Cred că avem interese comune și în a face pași înainte, relațiile în interiorul Uniunii Europene și în țările din zona balcanică. Cred că punctele noastre de vedere comune vor putea să conteze în viitoarele săptămâni și în viitoarele luni. Și, din acest motiv, doresc din nou să mulțumesc și la nivel personal, apreciind contribuția calitativă și doresc să mulțumesc, din nou, domnului Președinte Iohannis pentru această zi de discuții. Vă mulțumesc!

Jurnalist: În timp ce Guvernul lucrează și încă mai există o etapă referitoare la pregătirea noului executiv, acest lucru are loc într-un moment în care dumneavoastră ați discutat despre viitorul Uniunii Europene. Astăzi, la Berlin, se întâlnesc Cancelarul german Merkel și Preşedintele francez Macron. Vă întreb, acest lucru riscă cumva să slăbească Italia, în opinia dumneavoastră? Există riscul de a rămâne în afara unei dezbateri europene atât de importante? Vă mulțumesc!

Președintele Consiliului de miniștri al Republicii Italiene, domnul Paolo Gentiloni: Eu cred că Italia nu își poate permite să rămână în afara acestei dinamici, care să desemneze viitorul Uniunii Europene, iar Uniunea Europeană nu își poate permite să abordeze această dezbatere fără Italia. Așadar, noi lucrăm în aceste zile, în aceste săptămâni, la teme privind problematicile internaționale, precum discuțiile referitoare la sancțiunile asupra Iranului și deschiderea negocierilor de aderare cu țări precum Albania și Macedonia.

Lucrăm și asupra dosarelor referitoare la migrație, așa cum am reamintit anterior, pentru a ajunge la un punct de echilibru, în care răspunderea și solidaritatea să poată sta împreună. Lucrăm asupra chestiunilor economice, financiare, pentru că astăzi, în contextul de creștere a diferitelor țări europene, noi nu ne putem permite, în acest context, să existe unele decizii europene care să creeze obstacole și să împiedice această expansiune.

Așadar, trebuie să abordăm cu foarte mult bun simț orice discuție asupra Uniunii bancare, datoriilor și perspectivelor de întărire a Uniunii monetare. Asupra acestui lucru, Guvernul actual este implicat. Nimeni, practic, nu a scos din priză tot mecanismul, dar cu siguranță este nevoie de o soluție politică într-un timp foarte rapid, care să confere certitudinea rolului pe care Italia nu poate decât să-l desfășoare în această discuție europeană și, cu siguranță, îl va avea împreună cu țări care au viziuni comune, cum este și România.

Jurnalist: Bună ziua! Cum se vede în Italia lupta anti-corupție din România, în contextul în care în țara noastră, în ultima perioadă, sunt dezbateri aprinse legate de modificări ale legislației penale și ale legislației privind justiția. Și, puțin reformulată, aceeași întrebare și pentru domnul Președinte Klaus Iohannis.  Chiar ieri, legat de aceste modificări ale legislației penale, au fost depuse de către parlamentarii PSD+ALDE, pachete de legi, trei pachete legislative privind modificarea codurilor. Cum vedeți dumneavoastră aceste noi modificări care să arată la orizont?

Președintele Consiliului de miniștri al Republicii Italiene, domnul Paolo Gentiloni: Evident că eu nu am comentarii de făcut asupra propunerilor de lege, asupra discuțiilor interne în ceea ce privește România. Cu siguranță, pe baza experienței și din țara mea, știu că este nevoie să lucrăm foarte mult asupra tematicilor de luptă împotriva corupției, privind statul de drept. Sunt bazele conviețuirii noastre în Europa. Cred că trebuie să facem cu toții un efort în țările noastre pentru a aborda aceste tematici într-un mod dialectic, fără a face din asta un element de luptă. Italia, din păcate, a trăit ani întregi de lupte asupra acestor chestiuni și, dacă există o lecție pe care noi putem să o tragem de aici, este că în statul de drept nu se pot face intermedieri și nu se poate face din această chestiune un conflict interminabil în interiorul unei țări. Noi, din păcate, am trăit acest lucru și de aceea aducem contribuţia noastră respectând, evident, totala autonomie a acestei țări.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Au fost mai multe propuneri care s-au făcut în vederea modificărilor și acum vă referiți probabil la Codul penal și la Codul de procedură penală. Unele dintre aceste modificări sunt necesare, fiindcă e nevoie de o oarecare modernizare a legislației, punere în acord cu decizii ale Curții Constituționale și, în unele puncte, chiar cu legislația europeană. Aceste propuneri sunt bune și cred că Parlamentul le va prelucra și va introduce aceste chestiuni. Alte propuneri, care au fost făcute, nu vrea să detaliez acum în acest cadru, sunt total inacceptabile și cred că discuția parlamentară va revela care trebuie să rămână în discuție și care trebuie să iasă din discuție. Un principiu însă cred că trebuie să îl înțeleagă toată lumea: este inadmisibil ca unele modificări să fie făcute cu destinaț ie pentru unele persoane care vremelnic, acum, ocupă poziții de decizie chiar în Parlament.

Vă mulțumesc tuturor!