Urmărește canalele noastre de Telegram pentru a afla despre începutul evenimentelor transmise live în România și Republica Moldova

Alocuțiunea și intervențiile Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, din cadrul dezbaterii „Blaj 1848-2018: conștiință națională și destin european”

„Mulțumesc, domnule Primar!
Domnule Președinte al Consiliului Județean,
Domnule Director,
Domnule Director al Muzeului,
Distinși invitați,
Doamnelor și domnilor,

Sunt onorat și bucuros să mă aflu astăzi, aici, în inima unei comunități care își privește trecutul cu admirație și viitorul cu încredere.

Împreună, probabil, am meritat această zi frumoasă. Sunt deosebit de impresionat de felul în care am fost primit pe Câmpia Libertății, de sute și sute de oameni care și-au făcut timp să vină acolo. M-am bucurat că această întâlnire se desfășoară într-o unitate școlară de mare tradiție și frumos amenajată, și mă bucur să evoc personaje cunoscute pentru curajul lor, dar pe care ar trebui să ni le amintim în egală măsură și pentru viziunea lor politică remarcabilă.
Blajul este un oraș al cărui loc în memoria publică este dat de importanța sa excepțională în procesul de dezvoltare a conștiinței naționale românești.
Ne aflăm aici într-unul dintre principalele centre ale Școlii Ardelene, în liceul care poartă chiar numele lui Inochentie Micu Clain, episcop greco-catolic, gânditor iluminist și mare luptător pentru drepturile românilor din Transilvania. Nu întâmplător, la Blaj vocea românilor din Transilvania s-a auzit cu cea mai mare putere în timpul Revoluției de la 1848.
Blajul exemplifică rolul fundamental al cărții și al școlii, al educației și al cultivării spiritului în parcursul României către Europa și către modernitate. Și îmi doresc foarte mult să păstrăm acest parcurs al României spre Europa și spre modernitate. Ar fi o catastrofă să abandonăm acest parcurs pentru care, iată, de atâta vreme, luptă practic toți românii.
Blajul, cunoscut și ca ”Oraș al școlilor”, a demonstrat atunci, în 1848, dar continuă să o facă și astăzi, că nu doar orașele mari, capitale de regiuni istorice sau reședințe de județ pot face istorie și cultură, pot fi motoare de dezvoltare sau, iată, capitale ale sportului.
Folosesc, așadar, acest prilej pentru a le felicita pe sportivele de la CSM Volei Alba Blaj, care tocmai au reușit calificarea în finala Ligii Campionilor la Volei Feminin. Bravo!
Această mare performanță este rodul conjugat al sportivelor, al antrenorilor, al echipei tehnice, dar și al celor care au susținut echipa, cetățenii Blajului și, evident, autoritățile locale. Iată că se poate!

Doamnelor și domnilor,
În anul în care marcăm Centenarul Marii Unirii, trebuie să vorbim despre prezent și viitor în aceeași măsură în care vorbim și despre trecut.
Generația pașoptiștilor și generația Marelui Război ne-au lăsat o țară care, unită în jurul unui ideal național și a unui proiect politic, a reușit să depășească obstacolele și să se dezvolte.
Întrebarea se pune: Ce lăsăm noi viitoarelor generații în acest context? Cum va arăta România deceniilor următoare? Sunt întrebări care trebuie să ne preocupe și sunt întrebări care trebuie puse, pentru că de viziunea noastră, a decidenților de astăzi, depinde România de mâine. Și un om înțelept, atunci când planifică viitorul, se uită în trecut, trage învățămintele de rigoare și își face un plan de viitor. Exact același lucru trebuie să îl facem și noi.
Așa cum am afirmat cu fiecare prilej, eu îmi doresc o țară puternică, bine ancorată în Europa și în valorile europene.
Independența și autonomia instituțiilor, funcționarea statului de drept, stabilitatea fiscală, o politică externă predictibilă, nu chiar așa ca acum, o politică externă responsabilă sunt pilonii pe care se construiește un stat modern și eficient. Iar, dacă vorbim despre aceste lucruri, lumea se întreabă ce trebuie să facem. Păi în primul rând trebuie să știm: a) ce vrem; b) să lucrăm toți pentru același lucru. Și, pentru că am vorbit despre sportive, imaginați-vă că jumătate de echipă merge către o poartă și cealaltă jumătate către cealaltă poartă. Rezultatul este, evident, o catastrofă. Pentru a evita catastrofe politice care, până la urmă, se răsfrâng asupra fiecărui român, trebuie să fim înțelepți și să acționăm în așa fel încât să construim o Românie solidă și europeană și acum, dar și pentru viitor.
Tocmai lucrurile pe care le-am menționat, independența instituțiilor, autonomia instituțiilor, statul de drept, stabilitatea fiscală, tocmai acestea, dragii mei, au fost puse în pericol în cursul ultimului an, prin așa-zise reforme, dintre care vă amintesc numai ultima de mare insucces, așa-numita reformă a salariilor. Cum să înțeleagă un om de rând că i se promite o creștere de 25%, dar după scurt timp se mută contribuțiile sociale de la angajator la angajat și în loc să-i crească salariul, chiar unii au pățit să le scadă salariile. Or, așa ceva nu putem să numim o reformă, așa ceva este un eșec. Or, astfel de eșecuri trebuie evitate fiindcă ele au repercusiuni în timp, au repercusiuni în profunzime, cel care câștigă banii trebuie să întrețină o familie, iar dacă nu i se onorează munca atunci nici nu va fi în situația să-și întrețină așa cum t rebuie familia.
Am întâlnit peste tot în țară oameni remarcabili, implicați, dedicați comunităților lor, am văzut localități și comune înfloritoare.
Am remarcat la dumneavoastră în oraș, ca şi în multe alte locuri din județul Alba, și știți că am cam umblat prin județul Alba, rezultatele folosirii cu succes și a fondurilor europene.
Sunt aici să vedem ce se poate face pentru a asigura cetățenilor și comunităților noastre dezvoltarea de care toată lumea vorbește, dar de care, din păcate, puțini se ocupă cu adevărat. Despre toate aceste lucruri aș dori să discutăm în continuare.

Vă mulțumesc pentru că ați venit și îmi pare foarte bine că voi avea ocazia să ascult opiniile dumneavoastră și m-aș bucura dacă ați avea și întrebări pentru mine! Aștept cu mare interes!

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Intervenție: (...) Credeți că o să ajungem la momentul în care Guvernele României o să ne lase să ne dezvoltăm noi și să nu ne mai fure banii din bugetele noastre, să văduvească dezvoltarea județelor, comunelor, orașelor, așa cum am gândit noi, cei care administrăm aceste comunități? Am avut și avem proiecte pentru viitor. Totuși, am fost loviți în momentul în care ne-am trezit că nu mai avem bugetele pe care au fost bugetate proiectele la care ne-am gândit.  Care este speranța noastră, pentru ca să putem să ne dezvoltăm așa cum ne-am dorit, fără să fim încurcați de cei care nu înțeleg ce înseamnă o dezvoltare locală?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Domnule Președinte, noi ne-am tot întâlnit și am mai vorbit despre aceste lucruri, dar cred că întrebarea este foarte corect pusă și cred că nu vă așteptați de la mine să vă dau un răspuns politicianist sau populist, dar trebuie să vă dau un răspuns realist. Cu actualul Guvern să nu vă așteptați la îmbunătățiri. Nu este niciun secret că acest guvern, după părerea mea, nu performează, nu are rezultate bune. Dar aici vorbim de o chestiune principială, care nici nu ținea neapărat de Guvern, ține de filozofia majorității, care, sigur, dirijează Guvernul și care se ocupă și de legiferare.

Nu am avut, din păcate, de la Revoluție încoace, nicio majoritatea care a avut suficient curaj să ducă descentralizarea la sfârșit. Au existat diferite încercări. Descentralizarea s-a produs în hopuri, nu în hopuri mari, în hopuri mici,  a existat acum patru ani o fază în care și eu am crezut că vom face un pas hotărât în sensul descentralizării, doar că nu s-a întâmplat din scopuri politice. Acum, cu acești PSD-iși, nu vom face nicio descentralizare, fiindcă se vede de la poștă că ei doresc să țină resursele acolo, la centru, și să le dirijeze discreționar. Or, o descentralizare autentică nu înseamnă doar să-i dai posibilitatea primarului sau președintelui Consiliului Județean să facă un lucru, trebuie să-i lași și banii. Descentralizare fără bani este o descentralizare de ochii lumii, o decentralizare falsă. Eu cred ca descentralizarea tr ebuie făcută și va produce modernizarea în administrație publică. Am avut această convingere și când am fost primar, și acum am rămas cu ea. Avem exemple din lume unde descentralizarea este un mare succes și cred că trebuie să urmăm aceste exemple.

Fără descentralizare, o să fim cumva la jumătatea drumului. Primarul știe ce vrea să facă în localitatea lui, directorul școlii știe ce vrea să facă în școala lui, să se ia de mână și să meargă la ministru, la orice ministru, să ceară voie să facă un lucru care este bun pentru comunitate, nu cred că este normal așa ceva. Deci descentralizarea trebuie să meargă mână în mână, nu doar decizia, ci decizia și banii. Ultima etapă unde, practic, toate comunitățile au pierdut a fost această nefericită reformă salarială pe care am menționat-o. Și-au făcut PSD-iștii un calcul să dea mai mulți bani la lume. Da, dar banii nu au fost. Și atunci de unde au luat banii? De la comunitățile locale. Este un demers foarte, foarte incorect. Un demers greșit. Nu așa se procedează! Bunăstarea nu se va produce dând artificial măriri pe hârtie la bugetari, vorbesc de măririle salariale, ci bunăstarea se va produce când într-adevăr comunitățile vor fi mai bogate, când oamenii vor câștiga real mai bine, or acest lucru nu poate fi impus de la Guvern. Nu mai suntem în anii comunismului sau socialismului când și atunci am avut pe unul care a crezut că le știe pe toate și viitorul va fi de aur. Ghinion, nu a fost! Eu nu vreau să repetăm acea experiență nefericită cu unul care crede că le știe pe toate și rezultatul este o catastrofă națională. Eu îmi doresc că avem o democrație autentică, unde chestiunile locale sunt decise local, chestiunile centrale sunt decise central, dar cu cap și cu consultare, nu arbitrar și după mintea unuia care se crede mai deștept decât restul lumii. Așa nu a funcționat niciodată și nu va funcționa!

Intervenție: Au trecut 50 de ani și legea organizării administrativ-teritoriale s-a modificat foarte puțin prin câteva referendumuri locale. Pașii spre o nouă reformă administrativ-teritorială s-au făcut, dar au fost destul de firavi. Vă întreb care este opinia dumneavoastră în privința posibilității de a se unifica sau fuziona comunitățile locale între ele pentru a crea unități administrativ-teritoriale mai mari, mai puternice, capabile să aibă o capacitate administrativă mai solidă și să atragă fonduri nerambursabile europene?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Cred că este unul dintre cei mai importanți pași care trebuie făcuți dacă ne apucăm de o nouă reformă administrativă și anume creșterea zonei de impact a orașelor, municipiilor care performează economic. Lucrurile, totuși, au evoluat și marile centre, în special industriale, s-au extins, au ajuns între timp cam toate marile orașe la limita lor administrativă, la limita fizică, nu mai au spațiu de dezvoltare. Dezvoltare se produce totuși în continuare, pe teritoriul comunităților limitrofe. Dar, prin legislația care nu este adaptată acestei situații, se produc rupturi. Nu mai funcționează transportul public în comun, nu mai funcționează planul urbanistic fiindcă cel care a ajuns la limite are un plan, iar cel de lângă dispune probabil de spații largi, dar are un primar cu altă concepție. Și atunci se întâmpl ă că, în special în zonele periurbane, să apară rupturi grave, rupturi care se văd și în țesutul localităților, care se văd în transport, care se văd în serviciile oferite populației și multe alte lucruri. Există două căi de ieșire de aici. Una este cea care e practicată cu oarece succes de dezvoltarea șa-numitelor zone metropolitane, dar care la limită implică atâtea autorități locale că nu se mai ajunge la un consens. Deci, aici numărul mare de decidenți este o problemă. Iar, cealaltă soluție ar fi ca aceste comunități limitrofe să fie înglobate în comunitatea care produce dezvoltarea. Care va fi soluția pentru România va trebui să fie dezbătut și în populație, și în Parlament și trebuie luată o decizie care permite o dezvoltare sănătoasă. Dezvoltare sănătoasă înseamnă și o dezvoltare unitară. Vedem în foarte multe locuri concepții diferite de dezvoltare, una lângă alta și rezultatul este invariabil că cetățeanul nu este servit așa cum se așteaptă și așa cum trebuie, fiindcă sunt abordări diferite ale administrațiilor, abordări diferite în filosofia construirii localităților . Toate aceste lucruri ar trebui rezolvate cât mai repede, altfel se produce un haos care pe urmă foarte, foarte greu se mai poate repara.

Intervenție: (...) Multe strategii nu monitorizează modul în care ele se realizează și impactul asupra omului. Toată activitatea noastră, a celor din zona publică, trebuie să se reflecte și să fie îndreptată spre cetățean și trebuie să vedem ce-și dorește omul. (...) Avem zona munților Apuseni cu probleme, lucru care aș vrea să vi-l semnalez, ar trebui legislație cu strategiile și Agenția Zonei Montane, din punct de vedere al administrației cu care lucrez în parteneriat, sunt nefuncționale și am dori să vă prezentăm problemele mai pe larg. (...) Suntem unul dintre județele profitabile, pe locul 4, pe țară suntem cu 16% în minus, dar nu avem forță de muncă. Din 5500 de cetățeni care lucrează activ, practic peste 42% sunt angrenați în producție, ceea ce este un lucru foarte sănătos. Problema este că nu avem forță de muncă, cu tinerii trebuie să facem ceva. (...)

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, mulțumesc, domnule Director. Și noi doi am avut în repetate rânduri, așa în ultimii ani, ocazia să vorbim despre aceste lucruri. Eu sunt foarte plăcut surprins de felul în care s-a dezvoltat Blajul în ultimii ani, să zicem în ultimii zece ani. Eu am mai fost în Blaj imediat după Revoluție și apoi la intervale regulate, e clar că aici a existat o gândire și în administrație și în județ pentru această dezvoltare. Dezvoltarea nu vine de la sine și mă bucur foarte mult că Blajul nu numai acum performează, Blajul a performat foarte bine și în alte etape, altfel nu îi ziceam mica Romă. Deci, Blajul a avut etape când a fost realmente un reper național. Nu degeaba am fost astăzi pe Câmpia Libertății, la Revoluție oamenii au venit la Blaj fiindcă Blajul a reprezentat ceva nu fiin dcă a fost cel mai aproape de venit cu trenul. Deci Blajul a reprezentat de multă vreme ceva și iată că încet, dar sigur, revine la un statut foarte bine recunoscut. Și acesta este un lucru care, domnule Primar, domnule Președinte, și ceilalți care sunt activi pentru Blaj, trebuie recunoscut și trebuie salutat.

Intervenție: (...)

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Sunt sigur că știți, ultima mea vizită oficială a avut loc exact la firma dumneavoastră. Am venit ultima dată la Blaj pentru un eveniment la filiala Bosch. Dar, evident, temele pe care le-ați atins sunt teme care ne interesează pe toți. Blajul aici este totuși un pic privilegiat. Dacă vorbim de infrastructură, nu sunteți departe de autostrada existentă și sunteți mai aproape de autostrada care se va realiza. În plus, chiar dacă pașii nu sunt enormi, pași sau făcut, bunăoară, am venit astăzi pe drumul care s-a realizat acum câțiva ani care leagă Șeica Mare de Șeica Mică și scurtează oarecum legătura Sibiu-Blaj. Deci progrese sunt, nu putem să spunem că nu s-a făcut nimic, chit că aşa zic politicienii „Domnule, nu s-a făcut nimic, trebuie să ne alegeți pe noi ca să se facă ceva, zic sa ne alegeți pe noi ca să se facă ceva m ai mult”. Însă lucrurile s-au mișcat relativ încet în zona schimbării sistemului de educație, și pentru asta am pornit acum ceva vreme  un proiect prezidențial care se numește „România Educată”, prin care vrem să elucidăm împreună cu oamenii din sistem, cu elevii, cu părinții, cu studenții cum vrem să arate sistemul educațional pentru România de mâine. Și aici pot să spun că am o mulțumire și în ceea ce privește actualul minister, care face parte dintr-un Guvern care nu prea performează grozav, dar în zona învățământului dual, cred că putem să constatam - cel puțin anumiți pași au fost făcuți și există promisiuni pentru generalizarea acestui învățământ dual, care este așteptat de toți investitorii, fiindcă toată lumea are nevoie de oameni bine pregătiți, care să fie integrați în producție. Mai puțin bune sunt veștile legate de fi scalitate. De când am devenit Președinte, am spus tuturor guvernanților, și am prins deja cinci guverne în nici patru ani, este extrem de important ca politica fiscală să fie una transparentă, sustenabilă, predictibilă. Predictibilitatea, se știe, nu numai eu știu, toți știu că este vitală pentru antreprenori. Totuși acești oameni au făcut niște schimbări profunde, care nu au adus absolut nimic și a fost mare, supărare mare când săptămâna trecută am spus că lucrurile nu merg la încasări, nu funcționează acest sistem. După aceea mi s-a răspuns că economia performează, păi tocmai asta a fost chestiunea pe care am criticat-o, economia merge, crește, dar încasările la buget nu sunt pe măsura creșterii economice fiindcă întreaga fiscalitate este fie prost gândită, fie prost pusă în operă. Aici sunt sceptic, nu pot să vă spun altceva. Cu actualii guvernanți am dificultăți în a le tran smite nevoia predictibilității ca și primă condiție pentru ca investitorii să se simtă bine primiți și bine îngrijiți. Sperăm că lucrurile vor merge înspre mai bine.

Intervenție: Domnule Președinte, ați avut un model printre profesorii Excelenței Voastre în perioada liceului? Vă mulțumesc!

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, cred că majoritatea elevilor, și dacă neagă acest lucru, au un dascăl sau mai mulți decăli care inspiră un pic mai mult și de foarte multe ori profesorul sau dascălul care a inspirat cel mai mult influențează în mod semnificativ și alegerea carierei. Eu am studiat fizica. Dar nu doar profesorul meu de fizică a fost unul din cei pe care i-am respectat foarte mult. Am avut mare noroc. La școală am avut un colectiv de profesori excepționali, când am fost eu elev la Liceul Brukenthal, atunci se numea altfel, dar spiritul a fost tot același și lucrurile pe care mi le-au transmis profesorii mei și cunoștințele, dar mai mult, atitudinile, civismul, felul de a te vedea ca și un membru al societății, felul în care ne-au învățat totuși să credem că putem să facem societatea mai bună, aceste lucruri m-au ajutat foarte, foarte mult &ici rc;n viață. 

Intervenție: (...) Nu este o întrebare, este o rugăminte. Cu siguranță acel Cod de patrimoniu va ajunge și la dumneavoastră, la Administrația Prezidențială aveți o echipă extraordinară, și ne-am bucura dacă cu experiența și a dumneavoastră și a echipei am putea să scoatem un corpus de legi și metodologii clare, pentru că de asta avem nevoie, nu doar noi, toți. Suntem un fel de buturugă mică, dar cu un impact foarte mare. Vă mulțumesc!

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Chestiunile legate de patrimoniu sunt supuse unei birocrații excesive și unei subfinanțări cronice, sunt două motive pentru care noi românii, în loc să ne mândrim cu multele obiecte de patrimoniu, de cele mai multe ori le deplângem fiindcă decad. E un fapt, trist. Pot să fac așa o evaluare generală, noi ca și stat nu stăpânim birocrația, în nici un domeniu. Ba este excesivă, ba este prea slabă, procedurile sunt fie necorelate, fie neexplicate, fie lipsesc cu desăvârșire în chestiuni esențiale. Aceste lucruri cu siguranță o să le învățam, suntem o democrație tânără și avem nevoie de timp pentru a prinde din urmă pe alții care au experiență mult mai mare în aceste construcții. Subfinanțarea, însă, este o problemă care ține mai degrabă de importanța dată de guvernanți acestor, de multe ori, monumente și, în acest context, vreau să repet că m-am bucurat foarte mult astăzi când am fost pe Câmpia Libertății și am văzut că aici nu numai se vorbește despre acest patrimoniu, ci s-a și făcut ceva, foarte vizibil și foarte bun pentru a pune acel loc senzațional în valoare. Aici iarăși se poate vedea ce bine se poate lucra dacă mai multe autorități, în cazul acesta Primăria, Consiliul Local și conducerea Consiliului Județean cu Consiliul Județean, au lucrat împreună. Rezultatul este frumos, este un rezultat care scoate în evidență un patrimoniu care nu este important doar prin ce e construit acolo, ci are o valoare extraordinară de simbol național. Aceste lucruri încă nu s-au înțeles decât la unele niveluri și din acest motiv se întâmpla foarte des să trecem pe lângă clădiri care odinioară au fost reprezentative, sunt valoroase pentru România, pe ntru români, pentru anumite comunități, dar sunt în paragină. Această combinație de birocrație prost gândită și subfinanțare este foarte, foarte problematică și îmi doresc foarte mult, și prin astfel de dezbateri, să apară o conștientizare a acestor valori imense pe care le avem, și să apară o înțelegere la decidenți pentru nevoia de consolidare, de repunere în valoare. Avem în România foarte, foarte multe locuri care merită pe deplin să fie readuse la justa lor valoare și sunt foarte bucuros că un pic mai târziu, după ce terminam aici, mergem și vedem încă un loc din Blaj care a fost repus în valoare și chiar a primit un mare premiu european pentru acest lucru.

Intervenție: (...) Vreau să vă întreb ce părere aveți, dacă spitalele mici or să mai aibă vreun viitor în acest sistem. A doua întrebare este referitoare la controversa apărută recent vizavi de medici, sau personalul medical, dacă pot profesa și în public și în privat, sau ar trebui făcută o delimitare astfel încât să nu se mai căpușeze sistemul de stat?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Aceste probleme apar în public din două motive principale, fiindcă orice om își dorește ca în comunitatea lui, în țara lui să existe un sistem de sănătate pus la punct, ca atunci când are o problemă să știe că va fi bine, corect tratat.

A doua problemă este, evident, lipsa de viziune și lipsa de organizare a sistemului sanitar. Nu am putut să constat, încă o dată, la niciunul din cele cinci guverne pe care le-am prins eu, vreun fel de gândire sau viziune pentru reformarea sistemului, cel puțin a sistemului de sănătate publică. Sistemul de sănătate privat are și el probleme, care sunt tratate doar punctul și rezultatul încă nu este cel așteptat de oameni. În mod paradoxal, toți ne spun că în sistemul de sănătate intră destul de mulți bani. Dacă este așa, atunci banii sunt prost gestionați. Iarăși, multipla subordonare a unităților spitalicești nu ajută. Nu poți să funcționezi bine dacă ești subordonat și județului, și primăriei, și ministerului, pe diferite paliere și acele paliere nu se înțeleg între ele. Aceste lucruri toate trebuie reformate si cu cât mai repede cu atât mia bine, iar ulti mele discuții legate de salarii arată foarte clar că nu există nicio viziune, nu există niciun concept unitar și această reformă în domeniul salariilor combinată cu acea reformă fiscală a fost atât de prost gândită și atât de prost pusă în practică, încât au ajuns să fie nemulțumiți până și cei cărora le-au crescut salariile. Este o contraperformanță absolut caraghioasă, și toate fiindcă s-a lucrat populist, netransparent, fără viziune, fără predictibilitate și fără o finalitate. La noi în Ardeal se zice că s-a lucrat heirupist. Ori așa, sistemul nu se face bine și în loc să se rezolve problemele sistemului, ele devin mai acute, devin de-a dreptul senzaționale, devin teme ale știrilor TV unde ar trebui să se discute despre cu totul și cu totul alte lucruri. Atâta vreme, cred eu, cât nu se reformează întreaga filosofie a sistemului sanitar, nu vom avea o îmbun ătățire. După părerea mea, trebuie să pornim de la un principiu de bază: în centrul sistemului de sănătate trebuie să stea omul, pacientul. Iar tot restul trebuie gândit în consecință. Așa cum funcționează acum sistemul nu face față și nu pot să zic „este păcat”, este o catastrofă fiindcă oamenii au dreptul și pretenția la servicii publice de calitate fiindcă pentru asta plătesc taxe și impozite și este obligația Guvernului să organizeze aceste lucruri.