„Domnule Președinte al Asociaţiei Editorilor din România,

Domnule ministru,

Domnule Ambasador al Statelor Unite ale Americii,

Excelenţe,

Doamnelor și domnilor,

Un eveniment dedicat Cărţii este întotdeauna un prilej de bucurie pentru cititori, un semn de normalitate pentru cultura României, dar și o dovadă a responsabilității faţă de tinerii cărora le transmitem ștafeta valorilor care ne definesc.

Doresc să-i felicit pe organizatori pentru această manifestare devenită deja o constantă a spațiului cultural românesc.

Vă mulţumesc pentru efortul permanent de a aduce în atenţia publicului apariţii editoriale valoroase, care cresc astfel competitivitatea pieței cărţii din România și sprijină demersurile  de conectare la dezbaterile de idei care animă civilizația contemporană.

Printr-un Salon internaţional, cum este cel pe care îl inaugurăm astăzi, cu ediții locale în Timișoara, Cluj-Napoca, Târgu Mureș, Iași, Brașov și cu o ediție internațională la Chișinău, Bookfest continuă tradiția inițiativelor precedente și ne demonstrează că în România există destui cititori, scriitori și edituri care nu și-au pierdut încrederea în industria cărţii și în viitorul cuvântului scris.

Am acordat Înaltul Patronaj Salonului Internațional de Carte Bookfest în anul Centenarului pentru că am dorit să subliniez rolul esențial al cărții în păstrarea memoriei unui popor, în dezvoltarea conștiinței sociale și naționale, și pentru că mă număr printre cei care cred în legătura dintre carte, educație și consolidarea democrației.

Mă bucur că această relație este exemplificată și prin standul invitatului de onoare al Salonului, Statele Unite ale Americii.

Doamnelor și domnilor,

România a cunoscut o lungă perioadă în care nu aveam acces liber la cărţi, iar dezbaterea de idei era condamnată la clandestinitate.

Astăzi, când ne uităm în jur și vedem standurile atât de multor edituri, nu putem să nu fim recunoscători tuturor celor care se dedică apărării și difuzării cuvântului scris, pentru că știm cât de prețioasă este libertatea de expresie.

Nu doar acțiunile noastre, ci și ideile pe care le încredințăm hârtiei au implicații directe și consecințe importante pentru cei din jurul nostru, pentru generațiile viitoare.

Suntem, așadar, datori să apărăm dreptul la exprimare și, în egală măsură, să înțelegem responsabilitatea care decurge din asumarea libertății cuvântului.

Rolul târgurilor de carte este esențial în promovarea cititului și a accesului la carte, două elemente fundamentale în lupta pentru reducerea gradului de analfabetism funcțional, tot mai larg răspândit la noi.

Numeroase studii arată că rezultatele școlare ale elevilor sunt determinate de resursele educaționale disponibile acasă, iar în România o gospodărie alocă sub 1% din buget pentru achiziția de cărți. De aceea, avem nevoie de o politică publică menită să crească interesul pentru carte, să încurajeze lectura, să sprijine exprimarea creativă a autorilor români și să modernizeze infrastructura publică dedicată cărții.

Toate acestea pot contribui la creșterea gradului de cultură a românilor și la dezvoltarea nivelului general de educație. Impactul unor astfel de politici publice se va resimți în mod direct în evoluția economică, socială și democratică a țării noastre.

Evenimente precum Bookfest, ca și participarea editurilor românești la târgurile internaționale de carte creează un veritabil portret al României contemporane.

Un târg de carte nu este doar un demers cultural, ci și unul de promovare a valorilor cetățeniei democratice, într-o societate incluzivă.

În această dimensiune socială a cititului se află oportunitatea întâlnirii dintre creație, inevitabil individuală, și acțiunea politicienilor și autorităților publice, inevitabil publică.

Cu aceste gânduri, deschid ediția 2018 a Bookfest și aștept cu nerăbdare dezbaterea care urmează după cuvenitele cuvinte de deschidere!

Vă mulţumesc și vă doresc succes!”

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Întrebare: (...) Am să îl întreb pe domnul Președinte Iohannis dacă există o carte care l-a făcut nemuritor, o carte la care să revină permanent, dacă există o carte căreia îi datorează ceea ce a devenit astăzi?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu, nu există o astfel de carte. Dar există multe astfel de cărți. Am fost și mă consider și în continuare un cititor. Fără să încerc să trec prea mult într-o zonă personală sau privată, cred că totuși anumite lucruri pot să le spun. În deschidere, am menționat perioada de tristă amintire a comunismului, când a fost destul de dificil de procurat anumite cărți. Nu putem să spunem că nu au existat cărți. Am avut autori destul de mulți care au fost accesibili. Mulți autori, însă, nu au fost în general accesibili și atunci cred că nu doar eu, ci și mulți alții, au căutat surse de carte și am găsit, și am citit, pot să spun, foarte, foarte mult. Cu siguranță, ceea ce am citit m-a influențat și a contribuit la formarea mea. Tot în deschidere, am vorbit despre libertatea de exprimare, despre libertate la modul general și până am ajuns să iau cuvântul acum, m-am gândit cum putem să explicăm tinerei generații nevoia de carte pe care am simțit-o stringent. O nevoie care se pare că nu mai este chiar atât de stringentă în ziua de astăzi. Putem să observăm cu ușurință că lucrurile care sunt garantate, pe care le avem, nu ne preocupă foarte mult. În schimb, lucrurile pe care nu le avem ne preocupă, de multe ori, excesiv de mult.

Generația noastră a avut relativ puțin acces la informație și atunci am căutat-o asiduu. Am găsit-o în cărți. Generația mea nu a avut foarte multă libertate. Nici de exprimare, și aici vorbesc de exprimarea publică, fiindcă în privat, sigur, am putut să discutăm multe lucruri. Libertatea de exprimare nu ne-a fost garantată și atunci am căutat-o. Libertatea de mișcare sau ceea ce generic se numește „libertatea” a fost destul de restrânsă și atunci, pentru noi, ea a fost extrem, extrem de importantă. Și am găsit-o, prin Revoluția din decembrie ‘89. Dar, și individual, atâta vreme cât suntem sănătoși, nu ne preocupă foarte mult sistemul de sănătate. Atâta timp cât suntem în floarea vârstei, probabil nu ne preocupă foarte mult pensia. Dar, eu cred că lucrurile importante este bine să ne preocupe și când le avem, nu numai când nu le avem, iar pentru generațiile tinere, pentru generațiile viitoare, dacă putem să le transmitem ceva vital, cred că este nevoia de cunoaștere. De aceea, cititul merită orice efort. Sigur, în ziua de azi, cititul nu are obligatoriu același suport fizic ca pe vremea noastră. Noi am citit cărți, în ziua de astăzi se poate citi la fel de bine pe ecranul calculatorului, pe tabletă, chiar și pe telefon văd că unii se străduiesc să citească. Dar, important este să transmitem generațiilor viitoare nevoia de a citi. Au apărut, în ultimele decenii, nenumărate medii noi, extrem de atractive, care și ele pot fi surse de cunoștințe, de cunoaștere, surse de informații. Ele pot fi văzute, după părerea mea, în completare la cititul tradițional, dar nu cred că un schimb de replici pe Facebook poate să înlocuiască o carte. Cum nicio postare, oricât de interesantă, pe orice rețea socială, nu poate să înlocuiască de multe ori o carte de gramatică sau un dicționar. Observăm că limbajul este viu, dar nu orice abreviere, schimbare sau schimbare de sens este benefică și atunci iarăși avem nevoie de trimiterea spre carte, spre sursa de informație serioasă. Și, în fine, fiindcă la bază sunt fizician, câteva cuvinte despre informația de tip științific. Și ea poate fi transmisă în ziua de astăzi prin multe medii, probabil toată lumea a văzut, unii sper cu plăcere, filme documentare, filme de informare, dar și aici, sursa primară, sursa de bază rămâne cartea și cred că este cazul închei această expunere și să revin la început. Vă recomand tuturor: citiți! Citiți orice, dar citiți!

Întrebare: Am să-l întreb pe domnul Președinte care este, în opinia Domniei sale, soluția pentru reinstaurarea adevărului în centrul vieții noastre publice. Cărțile și educația sunt soluții suficient de puternice?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Eu cred că soluția este și pentru această problemă una singura – o educație de calitate. Atâta vreme cât putem să oferim tinerei generații o educație de calitate, ii oferim criterii pentru evaluarea informațiilor pe care le primește. Nu există nicio altă metoda decât o educație serioasă, bine fundamentată pentru a dota pe un tânăr cu instrumentele intelectuale cu care poate să-și dea seama ce este adevărul și ce este fake news. Nu există o altă soluție. Nu putem să repetăm la infinit o știre pentru a o face mai adevărată. Există știri, există știri fabricate, există informații, există informații false și fiecare dintre noi trebuie să aibă instrumentarul intelectual pentru a evalua aceste lucruri. Simplul fapt de a spune adevărul, în ziua de azi, când suntem inundați de informații, de știri nu este suficient. A spus cineva și, din păcate, vedem în fiecare zi că a avut dreptate – adevărul spus public este doar o opinie suplimentară. Încă o opinie în spațiul public, ceea ce este trist. Dar vedem zilnic cum, din varii motive, primim informații, primim știri, dintre care multe sunt create pentru manipulare. Ceea ce în ziua de astăzi se numește fake news nu este în spațiul comunicațional absolut nicio noutate. Fake news sau știri false au existat practic dintotdeauna, ele au fost folosite pentru manipulare, pentru publicitate, pentru promovare. Ceea ce trebuie să știm noi este să evaluăm valoarea acestor informații.

Cu siguranță că există două categorii principale generatoare de știri nu neapărat corecte, ca să mă exprim așa – sunt agențiile de publicitate și politicienii. Agențiile de publicitate creează informații de multe ori cu aparență științifică, care sunt create si gândite într-un singur scop – să vândă un produs. Sunt politicienii care și ei încearcă să vândă un singur produs – pe ei înșiși. Și atunci este nevoie de o educație solidă care permite cetățeanului, în ziua de astăzi, cetățeanului secolului XXI, să evalueze, să judece informația, afirmația, opinia și să decidă în consecință. Diferența dintre fluxul de informații, la modul general, pe care îl primim azi și fluxul pe care l-a primit poate un cetățean din secolul XIX  nu constă în proporția între știri adevărate și știri false sau fabricate, ci în volumul informațional pe care îl primește fiecare dintre noi. În ziua de azi, volumul este, pur și simplu, imens și din acest motiv este nevoie, probabil, de o educație și mai solidă, pentru a face față acestui flux informațional și pentru a putea discerne între știri create și știri false și știri care reflectă un adevăr sau aduc o informație utilă fiecăruia dintre noi.

Întrebare: Lumea editorială este interesată dacă Președinția României, Consiliul Suprem de Apărare a Țării are în vedere includerea calității educației printre vulnerabilitățile securității naționale și dacă da, ce măsuri se vor prefigura în această direcție?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Calitatea educației trebuie să ne preocupe pe toți și este nevoie de politici publice potrivite, bune, pentru a garanta o educație de bună calitate. Cu siguranţă, un popor needucat are nenumărate probleme pe care nu le poate rezolva, în comparație cu un popor unde nivelul de educație este mult mai bun. Cu siguranță, la modul general, putem să considerăm o educație inadecvată un risc, dar nu pentru securitatea poporului, ci pentru existența poporul și din acest motiv am dezvoltat împreună cu colegele și colegii mei proiectul „România Educată” nu pentru a crea un cadru pentru a discuta un aspect de securitate națională, ci pentru a atinge un subiect de importanță existențială pentru România și pentru români.

Întrebare: În privința predării în școli, înțeleg că la ora actuală în România, ca de altfel și în SUA, este o creștere a predării creaționismului sau anumitor presiuni de a se preda creaționism în locul teoriilor de evolution și sunt curioasă dacă există măsuri sau planuri de combatere a acestor inițiative? (...)

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Cred că am putea să dezvoltăm această discuție, dar poate nu în acest cadru, cadru care este dedicat cărții și nu politicilor în domeniul educației. Dar, cu siguranţă, ceea ce dorim noi în proiectul nostru „România Educată” este să avem un dialog, și nu un dialog superficial, ci un dialog aprofundat cu cei care sunt specialiști, care lucrează în domeniu, și cu cei vizați de educație și vom ajunge să avem inclusiv dezbateri publice despre conținut, despre ce cred specialiștii în domeniu că ar trebui să se predea, care ar trebui să fie obiectivele și cred că acolo această discuție poate să fie aprofundată. Mulțumesc!

Întrebare: Târgul de carte Gaudeamus, concurența Bookfest, are o ediție deosebită la Chișinău, în septembrie, chiar la începutul anului. Ar putea fi o prezență a Președinţiei și la Chișinău?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Este o provocare interesantă. Împreună cu echipa mea vom evalua dacă reușim să participăm.

Întrebare: (...) Puteți merge mai departe, nu numai să propuneți, ci să găsiți modalitatea, mijloacele fizice, științifice pentru a antrena cât mai mulți să citească? (...)

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Aveți dreptate, a ști te face mai puternic în lume. Mai puternic nu în sens politic, fiindcă în sens politic avem contraexemple, chiar acum, suficiente. A ști te pregătește pentru viață și te face, inclusiv, să poți fi un exemplu pentru ceilalți. Președintele nu are atribuții în domeniul cărților, nici măcar atribuții foarte concrete, practice în domeniul politicilor publice care se cer pentru un sistem educațional performant, dar eu cred că pot să fac totuși câteva lucruri și mă străduiesc. Primul este să construiesc acel program România Educată care merge tot mai departe și are un număr tot mai mare de participanți, iar celălalt lucru pe care pot să-l fac este să dau un exemplu, ceea ce fac prin prezența mea la acest târg de carte și expunând că și eu citesc!