Președintele Republicii Polone, domnul Andrzej Duda: Stimate domnule Președinte,

Stimați domni și doamne,

Mă bucur foarte mult că pot să îl întâmpin din nou în Polonia, la Varșovia, pe domnul Președinte al României, domnul Klaus Iohannis. Domnul Președinte a sosit la noi în două scopuri. În primul rând, pentru a sărbători Centenarul Independenței Poloniei și pentru a vorbi despre prietenia de 100 de ani dintre Polonia și România, ceea ce subliniem peste puţin prin inaugurarea unei expoziții. Dar a venit, de asemenea, pentru o întâlnire foarte importantă și anume este vorba de Summitul statelor din Europa Centrală - Formatul București 9. Și, în legătură cu aceste probleme am discutat cu domnul Președinte despre situația de securitate în această parte a Europei. Am discutat despre perspectivele întâlnirii noastre de mâine în cadrul Formatului B9, întâlnire care precedă Summitul de la Bruxelles. Sunt convins că atât întâlnirea de astăzi, cât și Summitul de la Bruxelles vor avea un caracter decisiv, care să dezvolte perspectiva de a construi mediul de securitate și de colaborare în această parte a Europei, în conformitate cu abordările referitoare la securitate, oriunde acolo acționează statele NATO și unde apar diferite amenințări. Nu ne gândim doar la situația noastră, la situația din Europa Centrală, la vecinătatea noastră, dar avem în vedere, de asemenea, și ceea ce se întâmplă în partea de Sud. Ne uităm în jur și ne susținem reciproc peste tot acolo unde este nevoie de construirea unei arhitecturi de securitate.

Domnilor, am discutat cu domnul Președinte, de asemenea, despre un eveniment care se apropie, un eveniment foarte important și anume despre Summitul celor Trei Mări. Această colaborare a noastră, pe plan regional, se desfășoară în condiții foarte bune. Domnul Președinte Iohannis, în septembrie, va organiza un Summit al celor Trei Mări, la București. Va fi un prilej pentru a discuta nu numai probleme politice, dar și despre investiții, despre proiecte comune care pot fi realizate în cadrul dezvoltării infrastructurii rutiere, feroviare, energetice în partea noastră de Europă, pentru a ne dezvolta în continuare, pentru a prinde din urmă cât mai repede țările dezvoltate din punctul de vedere al infrastructurii în Vest și, în același timp, de a ajunge la un nivel cât mai ridicat din punct de vedere economic.

Vom mai discuta, de asemenea, despre aspectele care se vor concretiza în rezultate economice, pentru că acest lucru este foarte important, o bună comunicare înseamnă și un bun schimb în domeniul economic, turistic, dar și crearea unor posibilități de comunicare interumană. Îi sunt recunoscător domnului Președinte pentru faptul că organizează, va organiza această întâlnire, la care va participa reprezentantul înalt al administrației Statelor Unite. Statele Unite abordează foarte serios această formulă de colaborare, Proiectul celor Trei Mări. Se implică din punct de vedere economic și toți îi privim cu mari speranțe ca schimbul comercial cu Statele Unite să se amplifice și să se realizeze. Am discutat cu domnul Președinte și despre colaborarea noastră economică bilaterală. Eu mi-am exprimat bucuria că volumul de mărfuri și de schimburi economice a crescut cu 5,5 miliarde de euro, anul trecut. Este un rezultat excepțional. Astăzi, pe teritoriul României, funcționează peste 1.000 de entități economice. Antreprenorii polonezi desfășoară o activitate cât mai eficientă pe teritoriul României. Nivelul exportului nostru în România este pregnant, crește din ce în ce mai mult, și acesta este un motiv de bucurie și, împreună cu domnul Președinte, vom crea condiții cât mai bune pentru ca această colaborare economică să se dezvolte în continuare. Sunt convins că ea va aduce rezultate favorabile pentru ambele noastre state.

Am discutat și despre situația din Uniunea Europeană, am discutat despre perspectiva bugetară viitoare în Uniunea Europeană. Pozițiile noastre în această privință sunt similare, sunt convergente. Este vorba despre felul în care ar trebui să se păstreze Fondul de coeziune, la același nivel, că ar trebui să păstrăm, de asemenea, fondurile referitoare la Politica Agricolă Comună, sunt două componente importante pentru dezvoltarea țărilor noastre. Cu siguranță vom lupta ca aceste fonduri să fie păstrate la un nivel cât mai susținut. România va prelua, în curând Președinția Consiliului Uniunii Europene și, în cadrul Președinției, suntem gata să împărtășim experiența noastră. Vom dori să colaborăm în condiții cât mai bune pentru realizarea țelurilor europene.

Am discutat, de asemenea, și despre pericolul, amenințările la adresa Europei unite. Am vorbit și de afecțiunile care apar, despre amenințările pe care le aduce Brexit, despre chestiuni dificile, dar nutrim convingerea că, din perspectiva noastră, având în vedere și experiența noastră, a statelor din Europa Centrală, care s-au aflat dincolo de Cortina de Fier și care au altă percepție, pentru că au altă istorie, vom fi capabili să aducem lucruri bune în Uniunea Europeană, ceea ce va face să atenueze această stare de criză. Am discutat cu domnul Președinte și despre Ucraina, despre situația Georgiei, în ceea ce privește amenințarea din partea Rusiei. Comisia NATO va putea să ia, să aibă în vedere și situația din Ucraina. De asemenea, va fi probabil dezbătută și problema Georgiei, într-o comisie. Acestea sunt ambițiile țărilor care vor să adere la Alianţa Nord-Atlantică și care să colaboreze cu această alianță.

Stimate domnule Președinte, mă bucur încă o dată că ați acceptat invitația de a vizita Polonia, pentru prezența dumneavoastră, pentru prietenia pe care o dezvoltăm. Încă o dată, vă spun: bine ați venit la Varșovia!

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Mulțumesc mult, domnule Președinte! Dragă Andrzej, pot să spun, încă din capul locului, că sunt foarte bucuros că am revenit aici, în Varșovia. Avem, sper, amândoi, amintiri foarte plăcute de la anterioarele noastre întâlniri și discuţiile de astăzi au fost foarte, foarte bune. În cadrul Parteneriatului nostru Strategic, am discutat temele pe care, dragă Andrzej, le-ai menționat și aș sublinia câteva chestiuni care mi s-au părut deosebit de importante.

În primul rând, întâlnirea aceasta de astăzi, bilaterală, are loc într-un context jubiliar foarte important: serbăm 100 de ani, 100 de ani importanți pentru statele și națiunile noastre. Pentru România este Centenarul Marii Uniri, iar pentru Polonia este Centenarul redobândirii independenţei, două evenimente care sunt extrem, extrem de importante pentru devenirea națiunilor noastre, așa cum se găsesc ele în secolul XXI. Sunt foarte bucuros, domnule Președinte, că împreună vom merge, peste câteva minute, să inaugurăm o expoziție dedicată acestor evenimente, o expoziție dedicată relaţiilor extraordinar de bune româno-poloneze și vreau să subliniez că nu sunt extraordinar de bune doar acum, recent, sunt foarte bune de foarte multă vreme și astăzi am avut ocazia împreună să reiterăm multiplele conexiuni pe care le avem și faptul că foarte multe lucruri le avem chiar în comun. În planul relaţiilor bilaterale, cred că n-am avut niciun aspect discutabil, am avut doar de subliniat lucrurile bune, schimburile economice în creștere, schimburile militare pe care le-am convenit noi doi la ultima întâlnire de tip Summit NATO aici și sunt foarte mulțumit că avem militarii polonezi în România, cum înțeleg că și militarii noștri sunt foarte bine primiți aici, în Polonia.

În general, temele care sunt acum foarte importante pe ordinea de zi a discuțiilor noastre sunt teme de securitate, în mod natural. Mâine ne întâlnim și cu ceilalți șefi de stat pentru a discuta în formatul București 9, ce avem de discutat în pregătirea Summitului NATO, Summit de luna viitoare, în continuarea celui de anul trecut și de acum doi ani. Este evident că interesul nostru comun în ce privește abordarea de tip NATO este Flancul Estic și securitatea pe Flancul Estic. Cred că toate lumea știe care sunt amenințările, toată lumea cunoaște vecinătatea dificilă, toată lumea a înțeles că Flancul Estic se compune nu din mai multe părți care trebuie tratate diferit, ci Flancul Estic se compune din națiuni care vor împreună să apere Flancul Estic, dar vor evident în același timp să beneficieze de tot sprijinul celorlalți membri din NATO.

O chestiune foarte importantă pe care aș sublinia-o fiindcă noi am luptat mult pentru ea este „Apărarea începe de acasă” - aș putea să spun dictonul, iar împărțirea sarcinilor trebuie să meargă inclusiv până la împărțirea sarcinilor financiare și România a reușit încă de anul trecut să atingă nivelul anvizajat de 2% din PIB pentru cheltuieli de apărare; lucru pe care deja îl vedem în practică, mari programe de înzestrare au putu fi demarate și acestea evident că nu sunt benefice doar României, ci întregii structuri NATO.

Summitul NATO trebuie să reconfirme în primul rând solidaritatea și unitatea aliaților, dar în același timp, și am subliniat asta amândoi în discuţiile noastre, în nucleu NATO se găsește relația transatlantică și trebuie să o întărim. Pentru NATO acest lucru este vital, cum este vital și pentru Uniunea Europeană. Din perspectivă practică, așteptările noastre sunt ca la întâlnirea de nivel înalt de la Bruxelles, luna viitoare, să avem decizii în sprijinul consolidării pe mai departe a posturii de descurajare și apărare NATO și să constatăm că avem o creștere a eficienței Alianței. Aceste chestiuni le vom discuta mult mai detaliat mâine.

Inițiativa celor Trei Mări și Summitul pe care îl organizăm în toamna acestui an la București a fost un punct important de pe agenda discuțiilor noastre și discuţiile tête-à-tête și discuţiile în plen. Ambiția mea și a echipei mele este să avem un Summit care duce spre rezultate palpabile, concrete. Vrem să intrăm pe discuții aplicate, pe proiecte regionale, proiecte așteptate de toți participanții la acest Summit. De aceea, după reușita întâlnirii de anul trecut de la Varșovia, pe care, dragă Andrzej, ai organizat-o în mod excepțional, vrem să facem următorul pas, de aceea intenționăm să avem împreună cu Summitul celor Trei Mări un format de tip economic, dorim să implicăm efectiv investitorii într-un format de tip forum economic. Aceste lucruri cu siguranţă vor genera o nouă dinamică, iar, în viziunea noastră, este important să nu rămână un format simplu, regional. Din acest motiv în continuare contăm pe partea americană și suntem siguri că vom avea o reprezentare din partea Statelor Unite pe măsură, contăm pe sprijin european și vom avea o participare europeană foarte bună.

Ca teme de vecinătate, le-aș numi, am discutat chiar destul de mult despre vecinii noștri, despre situația atât din Ucraina, cât și din Moldova, situații pe care le urmărim amândoi cu atenție și evoluțiile sunt foarte importante pentru statele noastre.

În încheiere, vreau să subliniez încă o dată relația bilaterală extraordinar de bună între statele și națiunile noastre, relația extraordinar de bună între Președintele polonez și Președintele român și sunt convins că vom reuși și prin manifestările de astăzi și de mâine să întărim această relație și împreună cu ea îmi imaginez că aducem o contribuție importantă la întărirea relației cu NATO, dar și relației cu Uniunea Europeană. Mulțumesc!

Jurnalist: Care este mesajul, dacă va avea o rezonanță puternică, cu privire la politica rusă în regiune, îndeosebi în contextul schimbării poziției țărilor din Europa și a regiunii noastre. E vorba de sancțiunile impuse de Uniunea Europeană față de Rusia.

Președintele Republicii Polone, domnul Andrzej Duda: Stimate domnule redactor, mâine, această declarație va avea loc mâine și, atunci, mâine veți afla exact despre ce este vorba.

Jurnalist: Ce ar putea aduce nou Summitul „Inițiativa Celor Trei Mări”, care va avea loc la București, în luna septembrie, în condițiile în care Polonia este co-inițiator al formatului?

Președintele Republicii Polone, domnul Andrzej Duda: De fapt, împreună cu domnul Președinte avem un an jubiliar, un an deosebit, pentru că suntem gazdele Summitului de mâine, Formatul București 9, iar domnul Președinte este, la rândul său, gazda proiectului Celor Trei Mări, din septembrie, unde eu sunt co-inițiator. Așadar, este o situație, se poate spune, fericită pe care am creat-o pe baza prieteniei, dar trebuie să vă spun că domnul Președinte este un politician care are o viziune similară în ceea ce privește misiunea sa ca Președinte al României, la fel cum am și eu această misiune. Consider că sarcina mea principală, și sunt convins că și domnul Președinte consideră la fel, este de a construi nu numai relații cât mai bune cu țările vecine, cu țările cu care colaborăm, ci de a crea un efect sinergetic, e vorba dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea economică, pentru a asigura un standard de viață cât mai înalt, până la urmă, societății noastre, pentru că toate aceste demersuri, până la urmă, au drept finalitate acest lucru. Formatul București 9 asigură securitatea – un lucru important pentru fiecare dintre noi. Dorim ca popoarele noastre să trăiască în liniște,  oamenii să se simtă în siguranță, să nu își facă griji în legătură cu familiile lor. Securitatea, faptul că nu va izbucni vreun război, că nimeni nu ne va ataca, că vom duce o politică înțeleaptă, care să se finalizeze prin faptul ca nimeni să nu se încumete să atace, să ne atace, acest lucru este fundamental și este o misiune pe care o realizăm în cadrul Formatului București 9. În ceea ce privește Proiectul celor Trei Mări, aici urmărim dezvoltarea infrastructurii, infrastructură care are și ea importanță pentru securitate, pentru că servește posibilităților economice, posibilităților de business, schimbării de opinii, potențialului turistic, cu alte cuvinte acest proiect ne apropie din ce în ce mai mult, pentru a scurta distanțele dintre țările noastre. și aici, această perspectivă a domnului Președinte și a mea sunt similare în legătură cu implicarea noastră în formatul de la București, formatul Proiectului celor Trei Mări.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Răspund folosind ambele formate: București 9, care se va desfășura mâine și Summitul celor Mări, care se va desfășura în septembrie, la București. Domnul Președinte Duda și cu mine, am fost amândoi implicați în crearea acestor două formate și ele sunt complementare, sunt formate regionale, și ambele funcţionează cu foarte bune rezultate. Formatul B9 este destinat securității, este un format care adună la un loc președinții din țările de pe flancul estic, discutăm și împreună reușim să aducem îmbunătățiri deciziilor care se iau la Summitul NATO. De exemplu, ultima oară când ne-am întâlnit la Varșovia, în 2016, implicarea noastră comună a dus la o îmbunătățire netă a ceea ce, între timp, se numește prezență aliată înaintată. Parte din acest demers a fost, de exemplu, schimbul de batalioane, un batalion românesc se află în Polonia și un batalion polonez se află în România. Tot atunci au fost aprobate și alte măsuri, toate benefice pentru zona noastră. Summitul celor Trei Mări, „Inițiativa celor Trei Mări", vine mai degrabă pe partea economică, de dezvoltare economică și a infrastructurii în regiunea noastră și este destinată îmbunătățirii conexiunilor și a securității și siguranței energetice. Ce aduce nou Summitul de la București, din această toamnă, este o aplecare mult mai mare spre o concretețe a proiectelor. Vrem să discutăm proiecte foarte concrete de infrastructură, proiecte de energetică, proiecte de afaceri. De aceea am organizat și organizăm un forum economic al Summitului și împreună, sigur, noi doi cu ceilalţi, credem că vom reuși să avansăm înspre proiecte concrete care vor aduce plusvaloare întregii regiuni.