Președintele Republicii Polone, domnul Andrzej Duda: Stimate domnule Președinte,

Stimați domni,

Am încheiat prima parte a Summitului București 9, e vorba despre statele din Europa Centrală. Aș dori să mulțumesc domnilor președinți, Președintelui Camerei din Cehia, pentru prezența lor la Varșovia. Vreau să mulțumesc, în primul rând, domnului Președinte al României, Klaus Iohannis, pentru conducerea și pentru găzduirea împreună, aici, la Varșovia, a acestei întâlniri.

Cea mai importantă informație despre această primă parte a dezbaterilor, din punct de vedere politic - în probleme legate de securitate, atât pe Flancul de Est, pentru suntem țări ale Flancului de Est al NATO, cât și despre securitate, ca principiu ce obligă, în cadrul NATO, aliații loiali - este vorba de disponibilitățile de a acționa în toate direcțiile, nu numai în această parte a Europei și a lumii, dar pretutindeni, acolo unde se manifestă amenințări la adresa Alianței noastre, ceea ce, în practică, noi, ca țară, Polonia, precum și România, realizăm, în toate zonele acolo unde apare necesitatea de a acționa în această direcție.

Stimați domni,

Cea mai importantă informație: Astăzi, am adoptat, cu puțin timp în urmă, o declarație comună a Formatului București 9 cu privire la Summitul de la Bruxelles, care va avea loc în curând. Este vorba de felul cum vedem noi viitorul NATO, în ce direcție am dori să acționăm. Mă bucur foarte mult că această declarație comună a fost adoptată, precum și declarația comună adoptată cu trei ani în urmă la București. Această declarație a pus bazele Summitului de la Varșovia și s-a ajuns, în felul acesta, la o alianță a țărilor Baltice, Bulgariei și României, și consider că declarația comună de astăzi, precum și perspectiva coerentă în legătură cu viitorul NATO, vor contribui la luarea deciziilor în cadrul Summitului de la Bruxelles.

Declarația vorbește despre provocările de astăzi și despre toate amenințările asupra cărora trebuie să ne îndreptăm atenția, despre amenințările din Flancul de Est, atitudinea Rusiei, este vorba despre conflictul militar din Ucraina care încă nu este soluționat, vorbește despre situația din Orientul Apropiat, este vorba despre responsabilitatea noastră în ceea ce privește funcționarea Alianței, dar și demonstrarea solidarității în cadrul Alianței Nord Atlantice. Din acest punct de vedere, peste puțin timp ne vom îndrepta spre Castelul Regal, unde se va desfășura următoarea sesiune, pe care o va modera domnul Președinte Iohannis.

Încă o dată, doresc să subliniez că am adoptat o declarație comună, au avut loc dezbateri fructuoase și mulțumesc tuturor participanților și îi dau cuvântul domnului Președinte Klaus Iohannis pentru a-și împărtăși observațiile și a aprecia discuțiile de astăzi.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Aș dori să mulțumesc în primul rând domnului Președinte Duda pentru modul excepțional în care a organizat acest Summit, care este continuarea unui proces pe care l-am lansat împreună în 2015, la București.

În toți acești ani, această idee comună a noastră privind crearea Formatului B9 s-a dovedit a fi foarte utilă. B9 demonstrează solidaritatea și indivizibilitatea securității aliate, și faptul că, împreună, putem aduce o contribuție substanțială la securitatea euro-atlantică.

Astăzi am discutat cum să continuăm acest proces.

Am abordat agenda viitorului Summitul NATO care va fi organizat la Bruxelles, peste o lună, și am discutat despre contribuțiile noastre specifice în acest context. De asemenea, am extins dialogul de securitate și pe dimensiunea Uniunii Europene, respectiv a cooperării dintre NATO și Uniunea Europeană.

De altfel, în contextul dinamicii și diversificării provocărilor de securitate actuale, o acțiune sinergică între NATO și UE devine tot mai importantă, așa cum este și complementaritatea acțiunii celor două organizații în gestionarea acestor provocări.

Am subliniat importanța unității, solidarității și a unei legături puternice transatlantice, pe care România o susține ferm, principii cheie pentru ca NATO să abordeze eficient provocările de securitate cu care se confruntă.

Totodată, la finalul reuniunii am adoptat o declarație comună, despre care a vorbit domnul Președinte Duda, care reflectă evaluările și obiectivele comune pentru consolidarea securității euro-atlantice. Acestea sunt următoarele:

1. În primul rând, trebuie să consolidăm în continuare Flancul estic al NATO, în baza unei abordări coerente și integrate. Aici trebuie să implementăm în continuare inițiativele dezvoltate ca parte a prezenței înaintate NATO pe Flancul estic, măsuri care pe fond întăresc capacitatea de descurajare și de apărare colectivă a Alianței pe toate dimensiunile - terestră, aeriană, maritimă, precum și, foarte important, în spațiul cibernetic.

Au fost realizate progrese semnificative de la Summitul aliat de la Varșovia și, pe această bază, ne-am angajat să contribuim în continuare la creșterea interoperabilității forțelor și capabilităților noastre, precum și la procesul de adaptare a NATO, inclusiv în ceea ce privește structura de comandă aliată, cu aranjamente eficiente, credem noi, pentru regiunea noastră.

2. În al doilea rând, este necesar să ne asigurăm că ne îndeplinim individual cât mai bine angajamentele luate, angajamentele pentru consolidarea capabilităților NATO și să realizăm pași concreți în ce privește împărțirea echitabilă a responsabilităților.

Asigurarea a 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare și investițiile în modernizarea capabilităților sunt în fapt investiții în propria securitate. și, totodată, ele sunt exact exemplele acestei abordări solidare de care vorbeam. România și-a ținut cuvântul privind angajamentele asumate pe această dimensiune și acționează ca și alții să urmeze acest exemplu.

3. În al treilea rând, am reafirmat angajamentul pentru proiectarea stabilității dincolo de teritoriul Aliat.

NATO nu este izolat și, din păcate, provocările de securitate din jurul nostru - atât la est, cât și la sud - nu lasă altă opțiune decât aceea de a consolida în continuare capacitățile Alianței de a aborda aceste amenințări într-un mod cuprinzător. Aici intră deopotrivă sprijinul partenerilor noștri în construirea capacităților și consolidarea rezilienței lor, cât și contribuția noastră la lupta împotriva terorismului.

4. În al patrulea rând, am reiterat sprijinul acordat abordării actuale a NATO față de Rusia,  așa cum s-a decis la Summiturile Aliate din țara Galilor și de la Varșovia.

5. În al cincilea rând, am evidențiat rolul parteneriatelor NATO și al Politicii sale a Ușilor Deschise în consolidarea bunei guvernanțe, securității și stabilității în Europa și în vecinătatea sa.

NATO este o alianță politico-militară unică, fundamentată pe un set de valori. De aceea, perspectiva europeană și euro-atlantică pentru statele din Balcanii de Vest sau partenerii noștri din Est reprezintă un stimulent puternic pentru continuarea proceselor de reformă.

În încheiere, cred că toate aceste aspecte la care m-am referit sunt premise solide pentru a continua și aprofunda dialogul și cooperarea noastră în Formatul B9. Astăzi cu toții ne-am luat acest angajament.

Astfel, pot spune că a fost o întâlnire reușită, care a confirmat valoarea acestui format pentru susținerea coeziunii Alianței, pentru pregătirea unor rezultate optime pentru statele de pe flancul estic și pentru NATO în ansamblul său, la următorul Summit.

România abordează aceste chestiuni la modul cel mai serios și, în lumina deciziilor extrem de importante care se vor lua la Summitul NATO, am decis să convoc o ședință specială a Consiliului Suprem de Apărare a țării, o ședință dedicată pregătirii pentru acest Summit.

La final, doresc să spun câteva cuvinte despre agenda noastră pentru restul zilei. Această primă întâlnire a fost consacrată mai curând politicilor noastre la nivel de Președinți. Am convenit asupra declarației noastre comune, care este foarte importantă pentru pregătirea Summitului NATO. Vom continua cu o a doua sesiune, dedicată aspectelor militare. Am invitat trei generali importanți, care vor prezenta aspectele militare și ideile lor privind modul în care trebuie să continuăm dezbaterile. Voi avea plăcerea și onoarea să moderez această sesiune, unde vor fi prezentate, de asemenea, opiniile șefilor de delegații.

Vă mulțumesc foarte mult!

Jurnalist: Nu vă este teamă în legătură cu unitatea acțiunilor, luând în seamă prioritățile fiecărui stat în domeniul securității? Iar a doua problemă, semnalul din partea Washingtonului și a aliaților din alte țări ale Europei cu privire la Flancul estic?

Președintele Republicii Polone, domnul Andrzej Duda: Nu sunt amenințări ale unității, deoarece noi adoptăm această declarație comună înainte de Summitul NATO, este un succes evident, care manifestă că suntem de acord în cele mai importate puncte. Avem o abordare similară și o privire similară, de asemenea, avem și idei similare despre cum să prevenim eventualele amenințări, cum să construim acest spațiu de securitate. Între noi, aici, în cadrul formatului B9, există un acord, însă în ceea ce privește relațiile dintre noi și ceilalți aliați ai noștri, eu aș spune astfel: nu există nicio problemă, deoarece reprezentantul înalt al Secretarului General al NATO a fost prezent în timpul dezbaterilor noastre, a avut o intervenție. Sunt convins că tot așa cum a spus domnul Președinte, astfel de întâlniri care duc la unele acorduri între noi contribuie la urma urmei la executarea deciziilor Summitului NATO, deoarece vorbim cu o voce comună între noi și avem o părere comună pe care o prezentăm aliaților noștri. Aceștia vor primi declarația noastră, se vor familiariza cu ea, ceea ce va înlesni discuțiile între noi până la Summitul NATO de la Bruxelles, precum și în timpul dezbaterilor în cadrul Summitului. Văzând experiența Summitului de la Varșovia, unde a trebuit să luăm niște decizii dificile și acolo ne-am prezentat declarația comună, suntem de părere că în mod decisiv Formatul B9 contribuie la funcționarea eficientă a Summitului pe această scenă politică.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu mi-e teamă, dar pot să detaliez, evident, un pic. Dați-mi voie să pornesc de la o chestiune pe care am spus-o și în cadrul discuțiilor din prima sesiune, pe care am reiterat-o și în prezentarea mea inițială de la această declarație de presă. Relația transatlantică este vitală, relația transatlantică este mult mai mult decât o simplă relație diplomatică sau economică sau de tip tratat. Relația transatlantică este chiar nervul central al democrației pe care noi o trăim și o consolidăm în statele noastre. De aici rezultă clar că, indiferent de anumite sincope temporare, noi trebuie să avem puterea să mergem împreună mai departe. Nu există nicio alternativă. NATO este de departe cea mai puternică alianță militară care a existat vreodată. NATO a reușit să păstreze pacea și pe continentul european, împreună sigur cu proiectul european, pentru multe decenii deja. și avem de gând să continuăm tot așa. Faptul că există mai degrabă dezbateri decât disensiuni între diferite abordări, din punctul meu de vedere nu constituie o problemă, ci o oportunitate. Au trecut mulți ani în care lucrurile au mers mai departe în virtutea inerției, este natural ca acum, când mișcarea este mai amplă, când problemele globale sunt mai complexe decât au fost vreodată, să repunem în discuție anumite teme. Acest lucru nu este greșit, este bine, fiindcă în final dorim să avem o abordare comună, care nu este doar de tip teoretic, ci este o abordare comună, pe care la nevoie, sperăm să nu fie cazul, să o punem și în practică împreună. Din acest punct de vedere, dați-mi voie să vă spun că eu mă număr printre liderii de națiuni care consideră că NATO este solidă, este unitară și mergem mai departe împreună.

Jurnalist: Considerați că în actualul context este nevoie de garanții suplimentare de securitate la Marea Neagră? Acest subiect va fi discutat la viitorul Summit NATO de la Bruxelles? și încă o precizare din partea Președintelui Klaus Iohannis, când va avea loc acea ședință specială a CSAT?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Dați-mi voie să reamintesc și, recunosc că îmi face plăcere să-mi reamintesc, că a fost la Summitul de aici de la Varșovia când am reușit pentru prima dată, și datorită pregătirii făcute de noi, împreună, să punem regiunea Mării Negre nu doar pe agenda Summitului NATO, ci să avem importanța regiunii Mării Negre menționată în documentul oficial NATO ca și o preocupare importantă pentru NATO. Deci nu trebuie să o punem pe agendă, ea este constant pe agendă. Pentru noi, evident, regiunea Mării Negre este vitală, fiindcă noi acolo trăim. Dar, trebuie să subliniez că este important și este important pentru noi toți din Formatul București 9 să reiterăm importanța unei abordări integrate a Flancului Estic. Atâta vreme cât avem o abordare unitară, vom fi foarte puternici. Dacă am începe să rupem Flancul Estic în mai multe bucățele care se tratează separat, această unitate ar fi un pic mai dificil de garantat. Deci, Marea Neagră este pe agenda NATO constant, există abordări dedicate regiunii Mării Negre și nu numai în formate de think-tank, ci în formate NATO. Suntem foarte mulțumiți de acest lucru. Asta nu diminuează cu nimic importanța discuțiilor pe Marea Baltică sau pe întregul Flanc Estic. Iar, în ceea ce privește chestiunea foarte concretă a ședinței speciale a CSAT pe care o voi convoca, imediat ce ne întoarcem la București, vom lua o decizie despre data cea mai potrivită pentru această întâlnire. Evident că va trebui să fie destul de repede în următoarele săptămâni, pentru a fi bine pregătiți cu mesajele și abordările pentru Summitul NATO. Însă, trebuie să subliniez aici că a existat o colaborare și există o colaborare constantă între noi și cei responsabili de aplicare, există o colaborare constantă între Președinție și ministerul Apărării, există o colaborare constantă între Secretariatul CSAT, forțele armate, minister și noi suntem deja bine pregătiți. Vreau doar să avem o pregătire foarte bună, inclusiv la nivelul mesajelor politice.

Președintele Republicii Polone, domnul Andrzej Duda: Avem două forme de alianță în această parte a Europei. Vorbesc de Europa Centrală, pe de-o parte este vorba despre consolidarea prezenței avansate, a prezenței statelor baltice și a Poloniei, iar cea de-a doua, tailored, adică adaptată, prezența avansată. Este vorba de Bulgaria și România. Am discutat pe tema consolidării acestei prezențe aliate, printre altele, unul dintre postulatele pe care le-an formulat în timpul discuțiilor a fost problema Mării Negre, pentru că am vorbit și despre extinderea prezenței avansate cu componenta maritimă și componenta aeriană. Astăzi avem această prezență pe componentă terestră, am subliniat că ar trebui să adăugăm la ceea ce există și componenta maritimă și aerian pentru a completa această prezență. Acesta a fost obiectul discuțiilor noastre, am căzut de acord la masa dezbaterilor că o asemenea formulă de consolidare a acestei prezențe aliate ar fi necesară.