Declarația de presă susținută de Președintele României, domnul Klaus Iohannis, la finalul Summitului NATO de la Bruxelles

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Bună ziua,

Am terminat lucrările de două zile ale Summitului NATO din acest an, un Summit NATO foarte interesant, cu unele concluzii chiar foarte bune pentru noi, cu sesiuni care au fost planificate de multă vreme, cu o sesiune total neplanificată foarte intensă, la care voi reveni imediat, și vreau să punctez doar câteva lucruri. La final veți avea acces la un comunicat de presă unde veți putea să găsiți in extenso toate detaliile.

Primul lucru: cea  obținut România la acest Summit NATO? Știți bine că încă din 2016, de la Summitul de la Varșovia, noi am încercat să consolidăm Flancul Estic. Această încercare am făcut-o împreună cu ceilalți de pe Flancul Estic și am obținut, pas cu pas, o acceptare a importanței Flancul Estic, o întărire a prezenței aliate pe Flancul Estic, și, în acest an, în acest demers al nostru de întărire a prezenței NATO pe Flancul Estic am obținut două lucruri pe care le consider foarte importante. Am obținut un centru de comandă așa zis de 3 stele, un centru de comandă operațional, cum ne-au explicat specialiștii noștri, fiind un centru de comandă între nivelul tactic cel mai de jos și nivelul strategic cel mai de sus, un centru important, noi credem că vom avea în final, când centru este complet, în jur de 400 de ofițeri de stat major din toate țările NATO care vor să fie împreună cu noi acolo.

Doi: am obținut o îmbunătățire, o upgradare se numește, a statutului Brigăzii Multinaționale pe care am înființat-o, care Brigadă Multinațională acum a căpătat un statut permanent, vom continua să negociem cu ceilalți aliați pentru o prezență cât mai solidă în cadrul acestei Brigăzi Multinaționale. Iată, deci, două rezultate de care putem să fim mândri.

Un al treilea rezultat, de asemenea foarte important, este că o întreagă sesiune a fost practic organizată la inițiativa și la demersul nostru, este vorba de sesiunea dedicată Mării Negre, care s-a desfășurat în prezența aliaților, cu invitați din Georgia și din Ucraina. Deci acea sesiune s-a desfășurat la inițiativa noastră. Asta, în demersul pe care l-am început încă din 2015 de a pune Marea Neagră, regiunea Mării Negre pe harta NATO, lucru pe care l-am reușit cu mare succes, pot să spun. Între timp, există planuri pentru regiunea Mării Negre în NATO, există o abordare intensă, există o prezență aliată foarte bună în zona Mării Negre. Toate acestea le-am obținut prin multă persuasiune.

În ansamblu, postura NATO a fost întărita la acest Summit. Avem o serie de rezultate frumoase atât în ceea ce privește structurile de comandă la nivelul NATO general, cât și trupele alocate și, în final, și aici revin la ceea ce v-am promis, sesiunea foarte specială – banii. Știți că în 2014 s-a decis ca, în principiu, până în 2024 alocările naționale pentru apărare să fie 2% din PIB pentru fiecare țară în parte.

Acum, rezultatele sunt foarte diferite și ne aflăm destul de departe de momentul 2014. România, de exemplu, a ajuns la 2%, încă de anul trecut, și alte țări au ajuns la o performanță similară. Statele Unite sunt în jur de 4% la cheltuieli pentru apărare. Dar, avem aliați care, și în ziua de astăzi, au bugete sub 1% din PIB pentru apărare. Și atunci, pe bună dreptate, s-a pus, la modul foarte apăsat, în discuție, ceea ce am numit noi burden sharing, deci împărțirea sarcinilor sau a contribuțiilor. Și asta a fost sesiunea specială. După sesiunea noastră dedicată Mării Negre, s-a schimbat întregul program, cu toții am renunțat la întâlnirile bilaterale, din păcate, dar asta a fost situația. Apăruse o discuție destul de intensă, ca să zic, și am hotărât împreună să schimbăm programul pe loc, am continuat doar aliații, fără musafiri, fără alți participanți și am discutat despre bani. Am ajuns la concluzii optimiste. Mai mulți aliați care încă sunt destul de departe de 2%, s-au angajat să-și crească cheltuielile pentru apărare, s-au angajat să ajungă cât mai repede la 2%, nu vreau să intru în detalii fiindcă aceste anunțuri trebuie să le facă fiecare stat în parte.

Pentru România, anunțul este simplu, noi suntem la 2% și ne menținem acest nivel. S-a discutat, fără însă să se ia o decizie, să încercăm în perspectivă să mergem chiar mai departe și, probabil, la următoarele Summituri NATO vom avea o abordare care încearcă să treacă peste nivelul de 2%. Asta a fost sesiunea specială dedicată alocărilor pentru apărare.

În fine, acum, ultima sesiune, de la care am venit direct aici să vă întâlnesc, fiindcă și așa, datorită acestor schimbări, am depășit cu mult ora programată, a fost o sesiune dedicată Afganistanului. Aici pot să vă spun că noi ne-am angajat prima dată în CSAT și astăzi am transmis aliaților că vom crește numărul de personal în Afganistan, de la cât avem acum, 770 și ceva de oameni, în special militari, vom ajunge la peste 950 anul viitor, care vor fi și militari, și jandarmi, și desigur ceva personal civil. Este o creștere însemnată pentru România, dar ea se întâmplă în condițiile care noi am înțeles demult și suntem convinși că NATO nu este doar despre a primi securitate, ci și despre a da securitate, despre a fi un factor de securitate în regiunea în care ne aflăm, în regiunea mare în care ne aflăm, incluzând evident și Afganistan. Trebuie menționat aici că prezența noastră în Afganistan și a celorlalți aliați este o prezență în baza Articolului 5, este singura dată când s-a invocat Articolul 5, după catastrofa din New York, din 11 septembrie. Noi am înțeles care este rolul nostru, îl jucăm cu mare seriozitate și soldații noștri sunt foarte, foarte apreciați acolo, în Afganistan, și pot să spun, ca și Președinte, că sunt mândru de ei. Dacă aveți întrebări, poftiți!

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: Domnule Președinte, în urma tensiunilor de astăzi, care au existat în principal pe cheltuieli, exact ce ați spus mai devreme... discuții tensionate, există un conflict, în principal, între SUA și Germania în acest moment. Care este stadiul acestui conflict și, dacă în opinia dumneavoastră, există o posibilitate de destrămare parțială a acestei alianțe?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Deci, pot să vă spun din capul locului că nu există acest pericol! Doi, nu există un conflict. Există o discuție și aceste chestiuni pot să spun că au fost aduse în discuție de Președintele Trump. Trebuie să subliniez: Președintele Trump nu a inițiat un conflict, nu a fost agresiv. A spus lucrurilor, pur și simplu, pe nume, așa cum este normal între prieteni și aliați. Lucrurile au fost discutate și ne-am despărțit cu înțelegerea clară că NATO este unită, este unică, este cea mai puternică alianță militară care a existat vreodată pe Pământ și că mergem împreună mai departe. Dar, împreună, ne-am angajat să cheltuim un pic mai mult pentru a face NATO și mai puternică, inclusiv Germania.

Jurnalist: Ați menționat despre faptul că Aliații au acceptat oferta României pentru a găzdui un Comandament la nivel de corp de armată. Care sunt pașii următori în acest sens, ținând cont și de inițiativa Președintelui american pe care ați salutat-o, acei Four 30s?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: În continuare, și asta am spus-o și în plen, le-am mulțumit Aliaților pentru sprijinul politic. Deci, au acceptat. Asta înseamnă sprijin politic. Dar avem foarte mult de lucru, fiindcă oamenii care urmează să participe, ofițerii care vor veni în acest centru de comandă, se alocă în baza unor discuții bilaterale. Așa că, în continuare, vom discuta cu fiecare aliat în parte, le vom prezenta oportunitățile și credem că, așa cum am reușit, de exemplu, cu Brigada Multinațională într-un timp record să avem o participare foarte, foarte bună, așa vom reuși și cu Centrul de Comandă. Dar lucrurile sunt abia la început.

Jurnalist: Aș vrea să vă întreb, în contextul anunțului făcut de Președintele american de a crește peste 2% bugetele pentru Apărare, dacă pe viitor considerați că România își va permite să aloce mai mult decât a făcut până acum pentru această zonă. Și aș continua cu altă întrebare, legată de vecinii României, de exemplu, Ucraina. Având în vedere tensiunile din Crimeea, cum privește România tot ce se întâmplă acolo, o militarizare foarte puternică a zonei?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Îmi dați voie să vă răspund începând de la ultima parte! Ne îngrijorează. Deci, această hipermilitarizare a Crimeii ne îngrijorează. Este în vecinătatea noastră, și această îngrijorare am împărtășit-o aliaților. Tocmai de aceea, cred că pot să spun un lucru pe care îl spunem noi mai des în NATO: securitatea națională, siguranța, nu are preț; dar pentru asta e nevoie de cheltuială. Deci, ca s-o asiguri, trebuie să cheltui. Securitatea nu vine de la sine și, cum am spus înainte, România a înțeles demult că noi nu suntem doar un receptor de securitate. Suntem și o țară care oferă securitate. Și, atunci, în primul rând, trebuie să oferim noi securitate românilor. Este evident. Și, atunci, cu siguranță, la momentul potrivit, vom fi deschiși la o discuție pe cheltuielile pentru apărare. Este o discuție complicată, în condițiile în care toate sectoarele cer bani - și sănătatea, și pensiile, și salariile, și școlile. Însă, fără apărare și fără securitate, nu dorim să fim în România. Și, atunci, încă o dată, a fost o discuție antamată, nu s-a decis, încă, nimic, dar, cu siguranță, vom continua, de exemplu, anul viitor, când ne întâlnim să serbăm 70 de ani de NATO.

Jurnalist: Domnule Președinte, ați amintit de acea sesiune dedicată Mării Negre. Aș vrea să vă întreb, în mod concret, cum a fost primită, în rândul aliaților, propunerea României, de intensificare a prezenței avansate a NATO în regiunea Mării Negre.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: A fost primită excepțional de bine. Fapt este că prin lobby-ul pe care l-am făcut, prin felul foarte bine documentat în care noi prezentăm de ani de zile situația în regiunea Mării Negre, i-am convins pe aliați. Și prezența Aliată în Marea Neagră - ați observat, avem tot timpul anunțuri de presă că nave aliate vin în Marea Neagră - arată că am avut succes cu acest demers și vom merge mai departe.

Jurnalist: Dacă ne permiteți și întrebări ce țin de politică internă, mai degrabă, și v-aș întreba cum ați primit dumneavoastră atacurile lui Liviu Dragnea de aseară. Președintele PSD spune că sunteți implicat cumva în condamnarea lui, că vă purtați ca un dictator, că faceți presiuni asupra justiției. Vă așteptați? Și cum îi răspundeți?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu sunt implicat și apucături dictatoriale nu am avut niciodată, nici nu îmi propun să am. Nu l-am ascultat, nici nu cred că v-ați așteptat, dar am citit anumite știri. E îngrijorător. Este, între timp, mai mult decât evident că omul și-a luat o pălărie prea mare, nu face față. Cu această pălărie prea mare, lui Dragnea i s-au terminat argumentele politice și începe cu atacuri la persoană, atacuri la familie, o abordare inadecvată. Și dacă ar fi un simplu politician, aș lăsa-o așa, la inadecvată, dar este foarte îngrijorătoare, fiindcă acest om conduce cel mai mare partid, este președintele Parlamentului și conduce, prin interpuși, Guvernul.

Jurnalist: Spuneați că nu mai are argumente Liviu Dragnea, însă găsește președintele PSD argumente să spună că în continuare este dezirabilă suspendarea dumneavoastră din funcție. Vă pregătiți de o suspendare?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Aș răspunde cu singur cuvânt aici: obsesie.

Jurnalist: Dacă îmi dați voie, aș vrea să vă întreb ce aveți de gând, cum aveți de gând să reacționați în cazul în care, până la urmă, coaliția de guvernare decide ca atât Codurile Penale - Codul de Procedură și Codul Penal - dar și legile justiției să fie trecute prin guvern, prin ordonanță de urgență, pentru că știți, vă acuza și pe dumneavoastră în mai multe rânduri Liviu Dragnea că tot tergiversați adoptarea unor proiecte importante pentru coaliție?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da. Nu tergiversez. Îmi exercit prerogativele constituționale, și trebuie să fac acest lucru fiindcă, sub conducerea acestui Dragnea, se legiferează prost! Așa de simplu e. Iar în continuare o să fac ce am făcut și până acum, exact ce este scris în Constituție. Nu sunt un Președinte extraconstituțional, sunt, dimpotrivă, un Președinte care respectă, într-adevăr, Constituția, dar asta înseamnă și că voi folosi instrumentele constituționale, toate, în continuare.

Jurnalist: Dacă tot suntem în această zonă, Curtea Constituțională tocmai v-a respins sesizarea pe Legea 304 privind organizarea judiciară ca neîntemeiată. Practic, în acest moment, nu mai aveți pârghiile constituționale. Ne puteți spune dacă promulgați această lege și care sunt cu exactitate nemulțumirile din această lege?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Acum, asta ar duce un pic prea departe, în cadrul NATO, să vă explic care sunt nemulțumirile, dar ele se pot citi în documentul pe care l-am înaintat noi, și am făcut și publice aceste lucruri, iar ceea ce pot să fac este scris în Constituție.

Jurnalist: Deci nu mai aveți pârghii, asta vă întreb?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Este scris în Constituție.

Jurnalist: Și aș mai avea încă o întrebare. La DNA și la DIICOT, în acest moment, avem șefi interimari. Până la finalul acestei luni, ministrul justiției a anunțat că va face o propunere către Palatul Cotroceni, către dumneavoastră, pentru un nou șef la DNA. Între timp, așteptăm și o desemnare, eventuală desemnare la DIICOT. Ne puteți spune când se va finaliza cu o propunere finală la DIICOT și dacă sunteți dispus să aveți discuții sau negocieri cu cei din coaliția de guvernare sau cu ministrul justiției, pe aceste două teme importante?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: În ce privește DIICOT, voi lua o decizie săptămâna viitoare, după ce se termină toate procedurile NATO. Iar în ce privește DNA, nu am deocamdată niciun fel de date concrete. În măsura în care se va demara procedura, sigur, vom proceda conform legii. Ca întotdeauna!

Jurnalist: Ar putea exista negocieri cu cei din coaliția de guvernare? Adică au Liviu Dragnea, Călin Popescu-Tăriceanu, o poartă deschisă la Cotroceni, astfel încât să discutați cu ei această propunere?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Președintele nu negociază aceste chestiuni. Aceste chestiuni, probabil, se negociază de către ministrul justiției, înainte să facă propuneri. Cel puțin, așa mi s-ar părea logic. Ar fi ciudat să vină ministrul justiției cu o propunere care nu este acceptată de coaliția majoritară sau de Președinte. Ne-am întoarce într-o situație pe care tocmai am încheiat-o printr-o decizie importantă. Vă mulțumesc! Vă doresc o zi bună!