Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Domnule Președinte, onorați membri ai delegațiilor, este o deosebită plăcere pentru mine să îl primesc astăzi în vizită oficială pe domnul Alain Berset, Președintele Confederației Elvețiene, cu doar două luni înainte de preluarea Președinției Consiliului Uniunii Europene de către România.

În cadrul dialogului nostru de astăzi, am analizat perspectivele de evoluție ale cooperării noastre atât în plan bilateral, cât și în plan european și, foarte important, în plan multilateral. Cu privire la relațiile bilaterale, am apreciat dinamica și profunzimea acestora, constatând, totodată, necesitatea unei mai bune valorificări a potențialului existent.

În acest context, am identificat câteva direcții prioritare de dezvoltare, precum colaborarea în domeniul culturii, educației, cercetării și inovării. Am folosit acest prilej pentru a încuraja investițiile elvețiene în România, momentan Elveția se situează pe locul 11 între investitorii străini.

De asemenea, am subliniat necesitatea creșterii schimburilor comerciale, care sunt la un nivel bun, de peste 850 milioane de euro, dar și aici avem un potențial de creștere important.  Un subiect foarte important pe agenda noastră, pe agenda mea, evident, a fost comunitatea de români din Elveția, căreia îi revine un loc aparte în relația bilaterală dintre România și Elveția.

În jur de 30.000 de români trăiesc în Elveția, în mare parte, persoane de înaltă calificare, foarte bine pregătite, foarte bine integrate, și cred că putem să spunem, care contribuie la dezvoltarea economiei și a societății elvețiene.

Am transmis, totodată, aprecierea României pentru contribuția pe care programele realizate în cadrul contribuției financiare a Elveției la coeziunea Uniunii Europene au avut-o la consolidarea colaborării sectoriale bilaterale. Suma alocată României în cadrul acestei asistențe  până în prezent a fost de 180 milioane de franci elvețieni, adică peste 150 milioane de euro.

Au fost finanțate proiecte privind securitatea frontierelor, capacitatea de management la nivel local și regional, modernizarea sistemului judiciar, dar și proiecte de mediu și infrastructură, promovarea sectorului privat, inclusiv a exportului, precum și dezvoltarea socială și a resurselor umane. Mi-am exprimat mulțumirea pentru programele de până acum și speranța că se va continua într-un fel pozitiv.

Discuțiile noastre s-au axat, totodată, pe tematica afacerilor europene extrem de importante, în mod natural, și pentru noi, dar și pentru partea elvețiană. Am prezentat prioritățile noastre, felul în care privim noi Președinția Consiliului Uniunii Europene de anul viitor și faptul că suntem foarte deschiși la un dialog constructiv.  

România va urmări, fără îndoială, activ negocierile privind încheierea unui Acord-Cadru Instituțional între Uniunea Europeană și Elveția și, sigur, pentru noi este importantă noua contribuție financiară a Elveției la Fondurile de Coeziune ale UE.

Am evidențiat atenția pe care o acordăm consolidării rolului Uniunii Europene în arhitectura multilaterală globală, dar și a cooperării regionale, am atins teme precum Balcanii de Vest și Vecinătatea Estică, și aspecte legate de regiunea Mării Negre.

Am precizat că România va rămâne ferm angajată în avansarea procesului de extindere, acest proces de extindere care contribuie la stabilitatea, prosperitatea și securitatea Uniunii Europene și a Europei, în sensul mai larg care, evident, include Elveția.

Domnule Președinte, vă mulțumesc pentru dialogul deschis foarte bun pe care l-am avut. Sunt convins că vom rămâne parteneri care vor rezolva probleme pe care le aduce viitorul și acum am plăcerea, domnule Președinte, să vă dau cuvântul!

Președintele Confederaţiei Elvețiene, domnul Alain Berset: Mulțumesc mult, domnule Președinte! Doamnelor și domnilor,

Trebuie, mai întâi de toate, să spun că sunt absolut încântat de vizita aceasta în România și să vă mulțumesc că mi-ați acordat ocazia de a mă întâlni cu dumneavoastră aici, domnule Președinte. Vă mulțumesc, de asemenea, pentru primirea călduroasă și pentru calitatea extraordinară a schimburilor și a dialogului avut!

Sunt foarte încântat că această vizită vine și într-un moment important pentru relațiile dintre țările noastre, dar și pentru România, ca atare, pentru că sărbătoriți în acest an cea de-a 100-a aniversare de la întemeierea statului român, și vă transmit urările noastre de bine cu ocazia acestui eveniment.

Ați spus-o și dumneavoastră, domnule Președinte – relațiile dintre țările noastre sunt solide, sunt bazate pe o întreagă istorie care se află în spatele lor, o istorie cu profunzime. Am împărtășit și împărtășim foarte multe lucruri: valori, apartenența la un continent și angajamentul nostru față de democrație și statul de drept. Și atest pentru faptul că relațiile noastre s-au intensificat în ultimii ani, au existat multe contacte, a sporit numărul de schimburi și dorim ca acestea să crească în continuare. De asemenea, am avut o cooperare sectorială care a fost aprofundată în domenii foarte importante, cum ar fi, de exemplu, educația, cercetarea. Am vorbit și în cursul acestei dimineți despre știință și cercetare, despre inovare, cooperarea în chestiuni polițienești și referitoare la migrație.

Cum ați spus și dumneavoastră, domnule Președinte, am abordat și chestiuni legate de afacerile europene, și anume adeziunea în 2007 a României la Uniunea Europeană, și consider că Președinția Consiliului Uniunii Europene, care vă așteaptă în lunile ce vin, va reprezenta un aspect foarte pozitiv al acestor noi evoluții.

Noi, Elveția, vă vom sta alături în următorul an, vă vom sprijini în această sarcină, pentru că este o misiune grea, care vine într-un moment nu dintre cele mai ușoare. Și, iată, aceasta este o altă oportunitate pentru noi de a continua și de a aprofunda relațiile noastre de cooperare. Vă doresc mult succes în munca care vă așteaptă în următorul semestru!

Este o tradiție ca Președintele Confederației Elvețiene să efectueze o vizită în țara care preia Președinția Consiliului Uniunii Europene. Evident că suntem interesați de obiectivele pe care vi le-ați fixat în cadrul Președinției dumneavoastră, pentru că, așa cum spuneam, există relații strânse între România și Elveția, dar există, de asemenea, relații strânse și în cadrul Uniunii Europene. Și, ca atare, ne dorim ca aceste relații să se întărească, să consolidăm accesul reciproc la Piața Liberă, și am fost asigurați pe parcursul dialogului pe care l-am avut cu domnul Președinte în această dimineață că vom semna un acord instituțional în acest sens. Am făcut progrese importante în acest an și am subliniat faptul că trebuie să garantăm un rezultat care să fie și stabil, și să garanteze interesele tuturor, de o parte și de alta.

În acest cadru, subiectele sunt importante, precum echivalența bursieră, despre care am vorbit. Deja am angajat acțiuni în țările noastre respective pentru a merge către această echivalență și dorim ca ea să fie recunoscută în mod non-limitativ.

Al doilea element este reforma fiscală, pe care și noi am făcut-o în Elveția, pentru a permite o bază mai bună de conlucrare cu Uniunea Europeană.

Un alt subiect foarte important pe care l-am abordat este contribuția la extindere. Schimburile bilaterale între țările noastre au fost facilitate, dar încă există proiecte importante care pot fi dezvoltate și în acest sens. Ar trebui să finalizăm mai întâi aceste proiecte în termenele stabilite, și, de altfel, suntem convinși că partenerii noștri români vor garanta durabilitatea rezultatelor. Apoi, Consiliul Federal, guvernul elvețian, a adoptat deja un plan pentru continuarea acestui program, cu o a doua contribuție care trece actualmente prin Parlament și care fixează cadrul general al colaborării noastre cu Uniunea Europeană.

În ceea ce privește chestiunea multilaterală, colaborarea între țările noastre este, de asemenea, importantă. Am vorbit și aici despre chestiuni importante, cum ar fi, de exemplu, migrația. Și, în chestiunea OCDE, pot să vă asigur că Elveția susține candidatura României la OCDE și am văzut în această dimineață împreună că putem continua munca pe această cale, pentru a ne îndrepta către acest obiectiv.

În încheiere, țin să vă spun că au existat multe contacte, multe schimburi între țările noastre care stau mărturie pentru sănătatea și vivacitatea relațiilor dintre România și Elveția. Vreau să vă mulțumesc încă o dată pentru invitație și să vă spun că ne va face o deosebită plăcere și nouă să vă primim în Elveția, pentru consolidarea relațiilor pe plan economic, politic și cultural, relații care ne leagă și despre care ați vorbit.

Încă o dată, vă mulțumesc, domnule Președinte, și mă bucur că am reușit să avem aceste discuții împreună. Mulțumesc!

Jurnalist: Domnule Președinte Iohannis, vorbeați ceva mai devreme despre cei 30.000 de români care trăiesc în Elveția. În acest context, cum vedeți dumneavoastră prelungirea cu încă un an a cauzei de salvgardare care impune restricții pe piața muncii elvețiene și dacă există perspective pentru renunțarea la o astfel de clauză, astfel încât românii din Elveția să beneficieze de drepturi similare elvețienilor. Vă mulțumesc!

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Foarte bună remarcă și sper că sunt în asentimentul domnului Președinte Berset dacă divulg o parte din discuția noastră tête-à-tête pe care am avut-o mai devreme, astăzi. În mod natural, această chestiune mă interesează foarte mult și am dorit să aflu părerea domnului Președinte despre aceste lucruri. Mai exact, am dorit să știu un pic mai în profunzime care a fost motivația acestei reveniri la un contingent și, respectiv, am vrut să știu de la domnul Președinte cum este real văzută comunitatea de romani în Elveția, fiindcă ne amintim, nu neapărat cu plăcere, că au existat faze când despre aceste lucruri s-a discutat într-o tonalitate care nu ne-a plăcut în alte țări, nota bene.

Acum, concluzia pot să vă spun este una foarte bună și foarte pozitivă. Elveția, din motive pur tehnice a trebuit să revină la această, hai să nu-i spunem restricție, la aceste contingente, și, în condițiile în care mi s-a confirmat că discuțiile în societatea elvețiană sunt într-o notă pozitivă despre România, despre români, nu-mi rămâne decât să salut faptul că, începând cu sfârșitul lunii mai 2019, nu va mai exista nicio restricție. Am fost bucuros, recunosc, să aflu că discuțiile în societatea elvețiană nu că nu sunt negative, sunt de-a dreptul pozitive despre românii care trăiesc în Elveția și s-au integrat acolo și, în acest sens, cred că putem să bifăm această chestiune între țările noastre ca o chestiune rezolvată bine și în sens pozitiv. Mulțumesc!

Președintele Confederaţiei Elveţiene, domnul Alain Berset: Mulțumesc și eu domnule Președinte. Aș dori și eu să adaug câteva cuvinte pe această temă pentru că, într-adevăr, așa cum ați spus și dumneavoastră, au făcut parte din discuţiile noastre din tête-à-tête din această dimineață. În momentul în care România s-a alăturat Uniunii Europene, a integrat și sistemul de liberă circulație a persoanelor și Elveția are, de mult timp, un acord privind libera circulație a persoanelor. În momentul aderării, a trebuit să luăm hotărârea de a lărgi această liberă circulație și la cetățenii români. Lucru pe care l-am făcut, dar, în țara noastră era nevoie de un vot popular, pentru căd suntem o democrație directă și, iată că votul a fost pozitiv pentru a lărgi acest drept de liberă circulație între țările noastre.

În acest cadru și în cadrul dezbaterilor care au avut loc, evident că discuția s-a purtat și pe tema modului în care această liberă circulație avea să fie pusă în aplicare, la modul practic, astfel încât tranziția să se facă într-un mod cât mai lin posibil. Asta explică clauzele acelea care ne-au permis ca în primii ani să avem o reflecție asupra acestui proces. Clauzele care au tradus în practică angajamentul nostru politic și, așa cum ați spus și dumneavoastră, domnule Președinte, și pot să confirm acest lucru, în luna mai a anului viitor ajungem la finele acestui proces. După care dată, iată că nu va mai exista nicio diferență și nicio restricție. Și pot, de asemenea, să vă confirm și dumneavoastră că am avut două discuții referitoare la migrație în țările noastre și sper că nu vă va dezamăgi, domnule Președinte, dar să știți că acestea nu se referă la România. Este vorba de tema migrației, de tema azilului, a refugiaților, oameni care se refugiază din calea războiului și care, în parte, sunt primiți în țara noastră. Iar cea de-a doua discuție se referă la țările vecine nouă și cu care avem, evident foarte multe contacte și schimburi. Deci, acestea au fost temele care au dominat discuțiile referitoare la migrație, nu neapărat cele referitoare la cetățenii români.

Vă mulțumesc!