Urmărește canalele noastre de Telegram pentru a afla despre începutul evenimentelor transmise live în România și Republica Moldova

Declarația de presă comună a Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, cu Președintele Republicii Slovenia, domnul Borut Pahor

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Bună ziua!

Îmi face o plăcere deosebită să-l am astăzi ca oaspete pe Președintele Republicii Slovenia, domnul Borut Pahor. Bine ați venit! Îmi face o mare plăcere să stăm aici împreună.

Slovenia este un stat cu care avem numeroase interese comune, atât în plan bilateral, cât și în cadrul Uniunii Europene, al NATO și, cu siguranță, în regiune, în Vecinătate.

Referitor la agenda bilaterală, am exprimat împreună aprecierea pentru relația foarte bună și dialogul constructiv între țările noastre, precum și pentru nivelul în creștere al schimburilor comerciale. Am convenit însă că trebuie să stimulăm în continuare atât schimburile, cât și investițiile reciproce.

Având în vedere faptul că în acest semestru România exercită Președinția Consiliului Uniunii Europene, agenda europeană a ocupat, în mod firesc, un loc important în cadrul discuțiilor noastre.

Astfel, am avut un schimb de opinii asupra viitorului proiectului european - o preocupare comună a României și a Sloveniei, dar, sigur, și a tuturor celorlalte state membre.

Am exprimat angajamentul față de o Uniune coezivă și unită. Motto-ul Președinției române, „Coeziunea, o valoare comună europeană”, reflectă puternic această viziune.

În acest sens, Summitul de la Sibiu din 9 mai va reprezenta un moment-cheie în procesul de definire a priorităților strategice de viitor ale Uniunii. Ne dorim ca reuniunea de la Sibiu să fie cadrul unei discuții consensuale între statele membre, care să genereze o viziune clară pentru Agenda Strategică a Uniunii.

Am discutat, evident, despre dosarele grele de pe agenda Uniunii Europene. O temă foarte importantă, în acest context, este, evident, migrația și efortul României de a avansa negocierile în acest domeniu foarte complicat.

Am reiterat sprijinul comun pentru politica de extindere a Uniunii Europene în Balcanii de Vest, conform, sigur, meritelor proprii ale statelor din regiune în îndeplinirea criteriilor de aderare.

În acest context, am evidențiat faptul că regiunea Balcanilor de Vest va reprezenta una dintre prioritățile Președinției române a Consiliului Uniunii Europene.

O altă temă, foarte importantă pentru noi doi – Summitul celor Trei Mări, Inițiativa care a avut loc astă-toamnă aici, la Palatul Cotroceni. O inițiativă care va preluată și continuată de Slovenia, sub conducerea domnului Președinte Pahor, și am convenit că această întâlnire va avea loc în iunie.

Evident că vom sprijini, domnule Președinte, organizarea Summitului celor Trei Mări și sunt convins că împreună vom duce această inițiativă mai departe, în așa fel încât să devină un format de referință pentru dezvoltarea întregii regiuni.

Am discutat, bineînțeles, despre Vecinătatea Estică, despre regiunea Mării Negre și despre apărarea colectivă.

O temă care s-a aflat, evident, în atenția noastră, cum se află în atenția întregii Europe astăzi, a fost Brexit. Așteptăm rezultatele din Parlamentul britanic, dar tema probabil va mai rămâne o vreme foarte sus pe agendă.

Amândoi ne dorim ca Brexit să înceapă printr-o retragere ordonată, asta însemnând prin aprobarea acordului care se votează, și așteptăm cu mare interes rezultatul votului din această seară.

În încheiere, domnule Președinte, dați-mi voie să vă mulțumesc pentru discuțiile foarte bune, deschise, pe care le-am avut și pe care, cu siguranță, le vom continua! Vă dau cuvântul!

Președintele Republicii Slovenia, domnul Borut Pahor:
Domnule Președinte,
Doamnelor și domnilor,
Excelențele Voastre,

Slovenia și România au relații economice, politice și de multe alte feluri care sunt foarte bune. Nu există subiecte care să necesite eforturi politice foarte intense sau subiecte delicate între noi.

Putem spune că, la începutul acestui an, după preluarea oficială a Președinției Consiliului Uniunii Europene de către România, am avut ocazia să discut cu omologul meu chestiuni comune de pe agenda europeană.

Această vizită de două zile, care vine la numai câteva zile de la preluarea oficială a Președinției Consiliului de către România, reprezintă o manifestare a sprijinului nostru către România și a disponibilității noastre de a face tot ceea ce ne stă în putere pentru a ajuta România în aceste șase luni, pentru a realiza tot ce se poate realiza, pentru a menține încrederea într-un viitor european comun.

În repetate rânduri, în discuțiile cu Președintele Iohannis, am menționat care este opinia noastră, și faptul că uneori avem păreri diferite nu înseamnă că nu putem ajunge la un consens, chiar în legătură cu acele chestiuni dificile pe care Președintele le-a menționat.

Îmi doresc să menționez câteva puncte de pe agenda discuțiilor noastre. Mai întâi, agenda viitoare a Uniunii Europene. Mă bucur că Președintele este conștient de importanța Inițiativei de la Ljubljana, pe care am co-semnat-o acum un an și jumătate, și mi-am exprimat convingerea că aceasta poate servi discuțiilor viitoare despre o Constituție europeană. În aceste momente, când ne mai separă foarte puțin timp de alegerile europene, acest subiect este important de pus în discuție, pentru că vedem că, în anumite țări, sentimentul este mai degrabă eurosceptic și acest avânt european își pierde din putere.

De aceea, îmi doresc să văd o renaștere a Uniunii Europene, pentru că, în felul acesta, vom garanta bunăstarea și prosperitatea viitoare ale copiilor noștri. Părerea mea este una modernă, și am spus Președintelui Klaus Iohannis că noi, în țara mea, vom face tot ceea ce ne stă în puteri astfel încât sentimentul de încredere în proiectul european să sporească. Și sunt convins că acestea vor câștiga în cele din urmă.

Un alt subiect este chestiunea Balcanilor de Vest. Împreună cu Președintele Republicii Croate, suntem co-președinți ai Inițiativei de la Brdo, care presupune o colaborare a fostelor state iugoslave.

Chiar înainte de Summitul de la Sibiu, ne vom întâlni la Tirana, în Albania. Și i-am cerut Președintelui Iohannis să urmărească îndeaproape pregătirile pentru această întrevedere, care va fi un motor de încredere și speranță că statele din Balcanii de Vest pot să rezolve multe chestiuni bilaterale între ele, pentru a garanta siguranța în această parte a lumii și pentru a deveni atrăgătoare pentru o eventuală integrare în Uniunea Europeană. Pe de-o parte, ne gândim la lărgirea Uniunii Europene și pe de altă parte, nu le putem refuza acestor state speranța ca, într-o bună zi, să se poată alătura acestui proiect european.

În cazul Procesului de la Brdo, eu sunt pe deplin conștient că lucrurile țin realmente de aceste țări, adică de capacitatea lor de a demonstra că sunt capabile să dezvolte aceste chestiuni la nivel bilateral.

În Slovenia, la începutul lunii iunie, vom organiza Summitul Inițiativei celor Trei Mări. Slovenia este profund implicată în acest eveniment. Vom avea ca invitați peste zece șefi de state din Uniunea Europeană și înalți reprezentanți din Statele Unite și din partea Comisiei Europene. Este o inițiativă foarte importantă de cooperare între statele din cadrul Uniunii Europene, Statele Unite și Comisia Europeană, și vom face tot posibilul ca această întâlnire să fie un real succes.

Președintele a menționat, de asemenea, și Parteneriatul Estic. Permiteți-mi să închei prin a-mi exprima părerea despre această temă. Realitatea prezentă nu se ridică la înălțimea așteptărilor, în opinia mea, și nu trebuie să predăm această responsabilitate altora, să așteptăm pe alții să facă aceste lucruri pentru noi, ci trebuie ca noi toți, cei care credem că astăzi, mai mult decât oricând, Uniunea Europeană este una puternică și este importantă pentru garantarea prosperității noastre, putem face ca aceste lucruri să se realizeze.

Mulțumesc pentru atenție!

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: Prima întrebare pentru domnul Președinte al Sloveniei. În cele șase luni, perioadă în care România va deține Președinția Consiliului Uniunii Europene, Guvernul de la București și-a fixat și un obiectiv național – obținerea unui consens pentru intrarea noastră în Spațiul Schengen. Sunt în continuare țări care se opun, deși țara noastră este pregătită din punct de vedere tehnic. Condiționează aderarea noastră la Spațiul Schengen de îndeplinirea condițiilor din raportul privind Mecanismul de Cooperare și Verificare privind condițiile care țin de respectarea statului de drept. În opinia dumneavoastră, aceste argumente sunt îndreptățite?

Președintele Republicii Slovenia, domnul Borut Pahor: Am fost membru al Consiliului European și între 2008 și 2011, și îmi amintesc dezbaterile referitoare la aceste criterii pe care România trebuie să le îndeplinească pentru a se putea integra în Spațiul Schengen. Trebuie să fiu sincer, fostele criterii, stabilite în trecut pentru țările care doreau să fie membre, au fost îndeplinite de către România, însă iată că, pentru România, Uniunea a impus condiții suplimentare. Dacă România își dorește să devină parte a Spațiului Schengen trebuie, deci, să îndeplinească aceste criterii, însă Slovenia consideră că toate statele ar trebui să îndeplinească aceleași criterii. Îmi doresc realmente ca România să poate fi parte a acestei zone.

Jurnalist: Domnule Președinte Iohannis, având în vedere ultimul raport MCV, cum îl veți convinge pe premierul Olandei, spre exemplu, să fie de acord cu intrarea noastră în Schengen?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Toată lumea este de acord că locul României este în Schengen. Cei mai convinși suntem noi, fiindcă aderarea României la Spațiul Schengen ar îmbunătăți clar securitatea Spațiului Schengen.

Însă, până acolo, este nevoie să convingem pe unii dintre prietenii și partenerii noștri, dar este, în același timp, nevoie să facem noi câteva progrese. Dacă și una, și alta se vor întâmpla în viitorul apropiat, avem șanse bune să rezolvăm problema.

Jurnalist: Aveți o strategie comună cu Guvernul României? Ați discutat despre acest subiect cu Premierul Viorica Dăncilă? Pentru că atunci când a fost Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, prezent la București, în prezența dumnealui a vorbit despre obținerea acestui consens din partea tuturor statelor în perioada următoare, în cele șase luni mai exact, cât deținem Președinția.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, fără consens aderarea la Schengen nu este posibilă și lucrăm cu toții la acest proiect.

Domnule Președinte, mulțumesc! Thank you so much!