Urmărește canalele noastre de Telegram pentru a afla despre începutul evenimentelor transmise live în România și Republica Moldova

Intervențiile Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, din cadrul evenimentului de lansare a volumului „EU.RO - Un dialog deschis despre Europa”

Moderator: Am deosebita onoare de a saluta prezența la Ploiești a Excelenței Sale Klaus Werner Iohannis, Preşedintele României. Stimate domnule Preşedinte, așa își salută ploieștenii Președintele. Vă spun bun venit, bine ați venit la Ploiești! 

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Bine v-am găsit!
Moderator: Dragi ploieșteni și nu numai ploieșteni, pentru că știu că sunt aici şi mulți din alte localități ale judeţului, care au ținut să profite de prezența la Ploiești a Preşedintelui României. Mă simt onorat, o s-o repet probabil pe parcursul întâlnirii noastre, de ocazia aceasta de a sta de vorbă preț de câteva zeci de minute cu Președintele și a-i afla opiniile despre Europa și despre România, care este parte din Europa. Participăm, așadar, cu toții la lansarea celui de-al treilea volum semnat de Klaus Iohannis, este vorba despre volumul pe care sper că vi l-aţi cumpărat cei mai mulți dintre dumneavoastră „EU.RO - Un dialog deschis spre Europa”. Nici că se putea o ocazie mai bună de a dialoga decât pe marginea unui volum, care are încă din titlu dialogul. Dialogul e necesar întotdeauna. Domnule Președinte, vorbim despre carte, despre Europa și despre ce se întâmplă România, pentru că în România se întâmplă lucruri care contează şi pentru Europa. Am avut imagini mai devreme de la Summitul de la Sibiu, cel care de Ziua Europei a transformat un oraș din inima României în capitala Europei. Ce  ne puteți spune despre carte, în primul rând, despre cum s-a născut acest volum al treilea din cariera autorului Klaus Iohannis.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Dar prima dată despre Ploiești! Sunt foarte, foarte bucuros că ați venit în număr așa mare. Vă mulțumesc pentru primirea deosebit de călduroasă. Eu am mai făcut prezentare de carte și aceasta, și alta, dar așa mulți spectatori încă nu am avut. Vă mulţumesc!

Ați spus că am avut un Summit – ca să vă spun ceva și despre Europa - am avut un Summit la Sibiu săptămâna trecută și, sigur, a fost foarte bine că s-a ținut la Sibiu – primul oraș instituțional european, a fost Capitala Culturală Europeană în 2007 când România a devenit membră a Uniunii Europene. Dar cel mai important lucru despre Summit – am adus Europa în inima României și acest lucru este cu adevărat remarcabil și arată clar că această carte descrie o realitate. Romania este Europa și Europa este Romania! De aceea am ales acest titlu: Europa și Romania. Noi suntem o parte din Europa și nu doar generația noastră, dragii mei.

Aceasta relație foarte pozitivă a început de mult. Poate vă amintiți, din 1848, de atunci suntem practic europeni și m-ați provocat să spun ceva despre carte. România, în momentul de față, mai exact de la 1 ianuarie până la sfârșitul lunii iunie, deține Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, adică România are un rol de conducere în Europa. Acest lucru este interesant pentru mulți români şi a creat foarte multe întrebări. Oamenii au început să întrebe, să mă întrebe cum e cu Europa, cum e cu Bruxelles, ce relații avem noi cu Europa, dacă ne bagă Europa pe noi în seamă, şi multe alte lucruri şi, pentru a lămuri unele dintre ele, am scris această carte. Este o carte care vi se adresează vouă. Nu este o carte de specialitate, nu este o carte pentru cunoscători, pentru cei care au studiat politici europene. Este o carte pentru românii interesați de soarta lor. Fiindcă soarta noastră, a românilor, este soarta Europei şi soarta Europei este soarta românilor. Prin această carte am vrut să subliniez acest lucru. În campania din 2014 am făcut o promisiune românilor că vreau România să fie perfect integrată în Uniunea Europeană și, credeți-mă, de atunci am făcut pași importanți. Suntem europeni și vrem să rămânem și să fim europeni.

Moderator: Volumul acesta nu este doar un ghid al instituțiilor europene ci și o pledoarie pentru valorile pe care le reprezintă Europa. Și, în contextul acesta, aș vrea să ne vorbiți despre valorile pe care ar trebui să le apreciem și noi în egală măsură cu europenii, cărora le suntem până la urmă egali.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Recunosc, eu sunt pro-european și cred că și voi și este bine așa! Noi ne-am dorit această soartă, noi vrem să facem parte din acest spaţiu de valori fiindcă Uniunea Europeană nu este doar despre bunuri de consum, nu este doar despre autostrăzi, cu toate că și despre asta este, Europa este în primul rând despre oameni și despre valori și asta le spun și colegelor și colegilor mei din Consiliul European. Noi dacă facem politici trebuie să facem politici pentru oameni, politicienii trebuie să lucrez pentru oameni, orice altceva este greșit. Nu puteam să facem Europa pentru altceva sau pentru altcineva, ca să fiu foarte concret, decât pentru noi, pentru cetățenii europeni. Pentru asta lucrez și m-am angajat să merg pe această linie mai departe.

Românii sunt pro-europeni, dar din nefericire nu chiar toți. Sunt unii care s-au adunat într-o grupare care se numește PSD. Din păcate, ei nu sunt așa europeni precum suntem noi și, culmea, după ce România a intrat în 2007, deja suntem cu state aproape vechi, de 12 ani suntem în Uniune, iată că un partid din România începe să facă campanie cu un discurs anti-european. Penibil!

Moderator: Genul acesta de discurs antieuropean prinde îndeosebi la cei care nu înțeleg cum funcționează instituțiile europene și ce reprezintă cu adevărat Europa. Pe oameni, în general, îi sperie ceea ce nu cunosc, așa că, probabil, o soluție ar fi să îi ajutăm să înțeleagă, nu? Cartea aceasta este un demers de acest gen, dar probabil că  mai avem nevoie de multe astfel de gesturi pentru a-i lămurit și pe cei care încă nu știu ce înseamnă instituțiile europene, că ele pot funcționa în folosul nostru.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, cred că însă trebuie să mergem puțin la adevărata cauză a acestui nou găsit și prost înțeles naționalism al PSD-ului. Vedeţi că Europa, Uniunea Europeană, ca să fim foarte exacți, are rezultate fenomenale. Viața noastră a devenit mai bună, avem locuri de muncă mai multe, avem oportunități de a călători, de a face afaceri în toată Uniunea Europeană. Mulți români, după părerea mea, un pic prea mulți, s-au hotărât să lucreze nu în România, ci să fie cetățeni europeni în altă țară. Foarte bine, avem nevoie de ei și acolo. Sper să se întoarcă cât mai mulți dintre ei. Cu cât mai repede, cu atât mai bine. Dar, totuși, constatăm un fenomen îngrijorător și acest fenomen se numește euroscepticism. Oameni, ba chiar partide, care spun: „Domnule, nu-i prea bine cu această Uniune Europeană, că nu ne bagă în seamă, că nu ne rezolvă problemele”. Total, dar total, fals. Şi vă spun și de ce acest euroscepticism este în creștere. Din cauza unor politicieni, cum sunt cei din PSD, care promit marea cu sarea, pe urmă nu fac nimic și trebuie să caute un vinovat. Vinovatul de serviciu, din păcate, de multe ori este chiar Uniunea Europeană. PSD-ul a câștigat alegerile, a construit o guvernare eșuată, i-a mințit pe români și acum caută vinovații la Bruxelles. Nu-i penibil, așa ceva?

Moderator: Din păcate, la unele categorii de oameni discursul acesta populist prinde. Şi nu numai în România! Cum îl putem contracara? E greu de luptat cu cei care promit orice doar pentru a ajunge la putere.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Prin fapte. Sunt suficienți politicieni în România care știu cum să rezolve problemele și știu foarte bine cum să le rezolve, însă, al doilea factor care ne preocupă în Europa este creșterea populismului. Populiștii sunt niște politicieni care vin și oferă soluții foarte simple la probleme foarte complicate. Bineînțeles că ei, odată ajunși la putere, nu rezolvă problemele. Cum PSD a ajuns la putere, nu a rezolvat probleme. Dacă vreți, vă dau și niște exemple, să nu credem că vorbim și noi aici doar așa, vorbe. PSD a venit la putere și a promis spitale regionale, acum nici nu se mai vorbește despre ele. Atenție, este deja spre sfârșitul mandatului lor. Deci, nu numai că nu le-au realizat, nici nu mai au planuri pentru așa ceva. Au tot vorbit și românii au tot cerut drumuri mai bune, autostrăzi, nici vorbă de așa ceva, un metru de autostradă nu au realizat pe proiectul și pe realizările lor. Au promis oamenilor mai mulți bani și au crescut unele salarii și, ce să vezi, între timp inflația a mâncat toți acei bani. Iată, o minciună, și acum umblă peste tot și încearcă să explice oamenilor că vinovați sunt Iohannis și Uniunea Europeană. Păi nu le este rușine?

Moderator: Cea mai severă și sigură sancțiune pentru cei care fac astfel de promisiuni ar fi la vot. Acolo, în fața urnelor, unde alegătorii îi pot sancționa drastic pentru ceea ce nu au făcut, deși au promis. Se apropie alegerile europarlamentare și vor urma și alte alegeri în perioada următoare...

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Și un referendum.

Moderator: Și un referendum, cu siguranță nu am uitat de referendum, pentru că el are mare legătură și cu Uniunea Europeană, cu valorile europene în care credem. Știu că vi s-a reproșat că ați fixat referendumul în aceeași dată cu alegerile europarlamentare. Mie nu mi s-ar fi părut o altă dată mai potrivită pentru un referendum asupra justiției, care este unul dintre reperele fundamentale pentru Uniunea Europeană, decât acest moment al alegerilor europarlamentare.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Dragii mei, trebuie să fim foarte clari în această privință. Alegerile europarlamentare, împreună cu referendumul, sunt despre viitorul nostru, al românilor, al României, nu este ceva abstract. Umblă tot felul de politicieni prin țară și încearcă să explice românilor că, de fapt, aceste alegeri nu sunt foarte importante și cum că referendumul nu ar fi important deloc. Păi, sigur, pentru ei, nu este important, fiindcă românii vor ști să dea un răspuns acestor atacuri PSD-iste care au început în prima lună de guvernare PSD-istă. Au promis PSD-iștii autostrăzi, spitale, salarii, nimic nu s-a realizat. Dar, ați auzit voi în campania din 2016 ceva despre atacuri asupra justiției, despre strâmbarea legilor în România? Nu! Dar, culmea, asta au avut în cap din capul locului PSD-iștii și asta au făcut doi ani și jumătate. În loc să se ocupe de problemele țării și să le rezolve, se ocupă de dosarele lui Dragnea să le rezolve și ale altora ca el. Și vă spun că așa nu se poate! Așa nu se poate! Acum, la europarlamentare și la referendum, dragii mei, este momentul ca PSD să primească un răspuns foarte clar din partea românilor. Oamenii trebuie să meargă la vot fiindcă este important cine ne reprezintă în Parlamentul European, fiindcă este important să dăm răspunsul potrivit la referendum. Cum să mergem mai departe când toată lumea vede ce numai poate fi ascuns? Hoții s-au cocoțat în vârful statului! Românii trebuie să dea un răspuns, trebuie să meargă la referendum, trebuie să meargă la europarlamentare. Noi suntem un popor, o națiune, care vrea prosperitate, vrea justiție dreaptă, vrea un Guvern performant, vrea un Parlament performant. Noi nu suntem un neam de hoți și trebuie să dăm un răspuns acestei guvernări!

Moderator: Ce se va întâmpla dacă la referendum, și probabil că se va întâmpla, românii vor veni în număr mare și vor vota DA? Ce se va întâmpla după aceea, pentru că există un oarecare scepticism, chiar și al celor care vor veni la vot, în legătură cu ce se va petrece  după? Avem experiența acelui referendum prin care s-a cerut reducerea numărului de parlamentari, ceea ce nu s-a întâmplat nici astăzi.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, numai că acum suntem în cu totul și cu totul altă situație. Aceste alegeri europarlamentare și referendum, nu sunt un eveniment izolat, trebuie să vedem aceste alegeri într-un context mult mai larg. Avem europarlamentare și referendum acum în mai, pe 26 mai, avem în noiembrie alegeri prezidențiale, avem în primăvara anului următor alegeri locale, avem anul viitor alegeri parlamentare. Deci, iată, o întreagă ecuație care trebuie să ducă la o schimbare. Trebuie să ne eliberăm de această guvernare eșuată și ce se întâmplă este ce se întâmplă atunci când oamenii merg la vot. Să dea un semnal foarte, foarte puternic. Lucrurile nu se schimbă într-o democrație prin sancțiuni, printr-un politician sau altul care ține un discurs. Nu, dragii mei, într-o democrație, lucrurile, în politică, se schimbă prin vot, iar dacă vrem schimbare, votăm!

Sunt mulți care zic „mergem la vot și ce se întâmplă?”. Vă spun eu ce se întâmplă, se schimbă întregul spectru politic, se schimbă întreaga atmosferă politică. Politicienii trebuie să înțeleagă, cei care au ratat guvernarea, și aceștia sunt PSD-iștii, trebuie să înțeleagă că lumea nu îi mai vrea. Iar cei care vin cu o alternativă trebuie să primească un semnal din partea oamenilor ca să prindă curaj și să meargă mai departe. Așa se schimbă o țară și așa se repară România!

Moderator: Țara se schimbă, pe de altă parte, și prin sistemul ei educațional. Mă gândesc la faptul că au succes mesajele acestea, mai ales în rândul celor cu educație precară, așa încât probabil un alt nivel al educației din România ar însemna și mai multe șanse pentru o clasă politică superioară celei din anii precedenți.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Un popor educat este un popor care are succes. Eu îmi doresc pentru țara mea, pentru poporul meu, pentru România, să avem succes. Eu îmi doresc o Românie prosperă, o Românie care are succes în lume, iar pentru aceasta, dragii mei, trebuie să oferim tinerelor generații cel mai bun sistem de educație posibil și la asta lucrăm, pentru aceasta am creat proiectul prezidențial „România Educată". Este despre viitorul nostru, toate acestea sunt despre viitorul nostru, dar să nu uităm și trecutul nostru și fac o mică paranteză despre ceva ce nu este scris în carte. Săptămâna viitoare voi declara anul 2019 - Anul recunoștinței.  Este anul în care vreau să ne arătăm recunoștința față de cei care au făcut posibilă marea schimbare în decembrie '89. Şi unii mai cârcotași m-au întrebat: „bun, şi atunci de ce începeți în mai?” Păi, foarte simplu. Eu vreau să declar anul 2019 ca an al recunoștinței, care se încheie în decembrie cu o mare sărbătoare în cinstea Revoluției din decembrie '89 și încep atunci când a început votul democratic în România. Primele alegeri libere în România au avut loc, dacă vă amintiți, pe 20 mai 1990. De aceea în 20 mai!

Moderator: Pentru că ați amintit Revoluția și pentru că vom avea Anul Recunoștinței în 2019 – Revoluția ne-a adus un capital de imagine formidabil nouă, ca popor. Că nu am știut ce să facem cu el e altă poveste. Am avut Mineriada. Am avut o altfel de mineriadă și pe 10 august. Ce ne puteți spune despre asta și despre faptul că încă nu știm oficial vinovații?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Eu cred că o să aflăm vinovații. O sincopă foarte tristă pe care am avut-o pe 10 august în 2018. O manifestație pașnică. Au venit oamenii în concediu, în plină vară, să arate că nu mai sunt mulțumiți și nu mai tolerează PSD.

Reacția autorităților a fost disproporționată. Cei care au instrumentat suprimarea manifestației din 10 august probabil au crezut că, dacă s-a putut la Mineriadă, se poate și acum. Și vă spun, dragii mei, că nu se mai poate, fiindcă românii sunt un popor liber și își exprimă voința prin vot, nu cu bâte!

Moderator: Din păcate, genul acesta de evenimente și altele, cum este asaltul asupra justiției, compromit ceea ce s-a construit în ultimii ani, și mă refer și la faptul că ați spus într-o dezbatere similară celei de aici că am fost atât de aproape de Zona Schengen.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: În Uniunea Europeană, lumea a înțeles că românii vor să fie europeni, a înțeles că românii vor să adopte valorile europene, dar, pentru asta, este nevoie să funcționeze și instituțiile statului. Este nevoie de o justiție independentă, de o educație serioasă, de o economie de piață, de instituții puternice și de combaterea corupției. Și au vrut să vadă rezultate. Și am livrat rezultate. România a avut rezultate bune.

Am avut multe discuții cu lideri europeni, și despre Schengen, și despre MCV. Și am fost foarte, foarte aproape să rezolvăm aceste două probleme, extrem de aproape.

Dar, ce să vezi, am avut din ianuarie 2017 o guvernare care, în loc să continue să consolideze instituțiile statului, s-a apucat să distrugă instituții ale statului, să îndoaie legile justiției pentru ei, nu pentru români! Și atunci, foarte mulți au început iarăși să aibă îndoieli.

Și să vă spun ceva – nimeni din Uniunea Europeană nu are îndoieli în ce privește voința poporului român! Românii sunt foarte bine cunoscuți în Europa și avem aproximativ patru milioane de ambasadori. Sunt românii noștri care lucrează peste tot în Uniune. Sunt foarte apreciați!

Deci, nu asta e problema, ci problema este guvernarea. Această guvernare toxică pesedistă, eșuată, care vrea să ne ducă înapoi în timp, în loc să ne ducă înainte! De asta nu suntem în Schengen, de asta nu se va renunța foarte repede la MCV.

Umblă ei și povestesc că europenii nu ne vor, că Iohannis ne trădează, că X și Y face lobby împotriva României.

Fals! Totul fals! Singurii vinovați pentru care nu suntem astăzi în Schengen și mai avem în continuare discuția pe MCV sunt pesediștii, prin guvernările eșuate pe care le-au construit din ianuarie 2017 încoace, și este păcat. Este păcat!

Și cum scrie pe panoul chiar al lor, România merită mai mult decât PSD!

Moderator: România merită mai mult și România are așteptări mai mari de la viitorii europarlamentari. Care ar trebui să fie prioritățile acestora?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Eu cunosc un partid, din care provin, și cred, sper, că nu este niciun secret că provin din Partidul Național Liberal. Un partid vechi, cu tradiție, un partid serios, de unde putem să luăm câteva exemple de ce vor politicienii români să se întâmple în Europa. Să rezolvăm Schengen, să rezolvăm MCV, să accesăm fonduri europene, să creăm șanse suplimentare pentru tineri, să îmbunătățim mobilitatea pentru tineri, pentru studenți, să aprofundăm Piața Unică, să consolidăm granițele europene, să garantăm cetățenilor noștri, românilor noștri, securitatea la ei acasă. Asta înseamnă, în definitiv, o Europă sigură. Astfel de probleme trebuie rezolvate de parlamentarii noștri.

Și, dragii mei, de aceea este foarte important să mergeți la vot și să votați politicieni responsabili, politicieni care știu ce trebuie făcut, politicieni care știu cum trebuie făcut!

Despre aceste lucruri, și multe alte lucruri, am scris în carte. Și să știți că nu sunt numai probleme legate de Uniunea Europeană. Am atins și alte probleme care sunt importante pentru noi, de exemplu, NATO.

NATO este vitală pentru România. Schimbările climatice sunt importante nu numai pentru noi, sunt importante noi toți pe Pământ, și multe alte lucruri, care sunt într-o relație naturală cu politicile europene.

Toate aceste lucruri le-am abordat. Sper să găsiți pasaje care vă plac. Am încercat să scriu o carte deopotrivă accesibilă și interesantă.

Moderator: Am să vă rog să îmi spuneți ce vă face să fiți optimist cu privire la viitorul României, pentru că citesc în ochii dumneavoastră că sunteți optimist, în ciuda unei perioade extrem de dificile prin care trecem cu toții.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Optimismul meu vine din faptul că îi cunosc pe români, pe foarte mulți. Știu că sunt oameni harnici, serioși, europeni adevărați, care țin la țara lor. Patrioți adevărați, nu patrioți de panou, și de asta sunt optimist!

Moderator: Domnule Președinte, vă mulțumesc mult pentru prezența pe această scenă și pentru ideile pe care ni le-ați împărtășit!

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Vă mulțumesc tuturor pentru prezență, sunteți un public minunat!