Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Bună ziua! Bonjour!

Este o plăcere pentru mine să îl am ca musafir pe domnul Președinte-ales al Consiliului European, domnul Charles Michel. Charles, bine ai venit în România, în București! Și folosesc această ocazie pentru a-ți dori un mandat foarte bun. Va fi intens, dar împreună avem șansa să-l fructificăm.

Am discutat cu domnul Președinte Charles Michel foarte multe aspecte legate de situația Uniunii Europene, așa cum este ea acum, despre oportunități și foarte detaliat despre chestiuni care ne preocupă pe toți în perioada imediat următoare.

Sunt foarte bucuros – și îți mulțumesc, Charles, pentru acest lucru – că am găsit foarte multe puncte unde abordările noastre sunt, ca să zic așa, identice sau foarte apropiate. Este o premisă excelentă pentru o colaborare bună și intensă.

Am discutat, ca să dau doar câteva exemple, chestiuni legate de Piața Unică - extrem de importantă -, chestiuni legate de securitatea Uniunii, atât la granițe, cât și securitatea internă.

Am discutat despre nevoia unei politici externe puternice, care va trebui creată de noi toți, pentru a avea o voce puternică a Uniunii Europene în relația cu partenerii și alți poli de putere din lume.

Am discutat despre două chestiuni mai mult care ne preocupă pe toți: schimbările climatice și politicile care credem noi că vor duce la o reducere a încălzirii globale, fără însă a aduce deservicii dezvoltării. Deci, practic, dorim o politică în domeniul climei care rezolvă problema. Vrem să fim un continent care arată cum se poate combate încălzirea globală, însă, în același timp, vrem să garantăm dezvoltarea economiilor noastre – deci nu vrem o politică pro-climă care strangulează economiile țărilor mai slab dezvoltate. Și aici ne-am înțeles foarte bine, la acest capitol.

Domnul Președinte Michel dorește să abordeze chestiunile legate de politica în domeniul combaterii încălzirii globale în cadrul Consiliului din decembrie și cu siguranță va fi ocazia acolo să discutăm cu toții despre abordări strategice. De exemplu, despre o ambiție pe care majoritatea dintre statele membre o au, de a ajunge la așa-numita neutralitate climatică în 2050, un obiectiv extrem de ambițios, care va fi discutat.

Am discutat, evident, și despre bani, despre Exercițiul Financiar care urmează - șapte ani, exercițiul bugetar este de șapte ani, și simțim cu toții nevoia finalizării proiectului în varianta totuși cea mai optimistă, dar și realistă. Sperăm să ajungem la concluzii bune undeva la începutul anului 2020.

Însă această temă va fi pe ordinea de zi în Consiliul din decembrie și sperăm - noi doi și, sigur, și alții-, să avem deja acum câteva chestiuni clarificate și să consemnăm un progres semnificativ.

Am discutat și despre lucruri care sunt de perspectivă, de perspectivă importantă pentru Europa – relațiile cu NATO, unde suntem amândoi pe aceeași lungime de undă, că trebuie să continuăm, dar și să întărim postura europeană de apărare în cadrul NATO. Am discutat despre politica pe care putem să o adoptăm, de exemplu, în relația cu China, despre felul în care putem să abordăm în viitor relația noastră cu Rusia.

Toate aceste chestiuni sunt importante, ne preocupă și vor face obiectul multor întâlniri în Consiliul European, în mandatul de cinci ani care începe în această toamnă.

Încă o dată, Charles, mulțumesc și îți doresc mult succes în această poziție!

Președintele-ales al Consiliului European, domnul Charles Michel: Mulțumesc foarte mult, domnule Președinte! Este o plăcere pentru mine să mă aflu în țara dumneavoastră și mi-ar plăcea să vă felicit încă o dată pentru alegerea dumneavoastră.

Pentru mine este deosebit de important să mă aflu în țara dumneavoastră, să am ocazia să discut cu dumneavoastră ca pregătire a funcției mele pe care urmează să o preiau săptămâna aceasta, aceea de Președinte al Consiliului European. Este important să discut cu diverșii membri ai Consiliului European, deci șefii de stat și de guvern ai diferitelor state, astfel încât să am o mai bună înțelegere a diverselor priorități politice. Europa se confruntă cu numeroase dificultăți, iar conducerea europeană se bazează și pe sprijinul Parlamentului European. Vom avea în curând o nouă conducere și pentru Consiliul European, și pentru Parlamentul European, și pentru Comisie și acesta este un interval excepțional de oportunități. Toate aceste instituții europene trebuie să se străduiască să ia cele mai bune decizii pentru viitorul Uniunii Europene. Este foarte important, domnule Președinte, la nivel european să încercăm să ne dezvoltăm economia, convergența, să încercăm să le dăm mai multă speranță cetățenilor noștri printr-o mai bună rată a angajării pe piața de muncă, prin mai multe oportunități, prin mai multă inovație și sper că programul digital și schimbările climatice sunt subiecte foarte importante, iar noi trebuie să profităm de aceste ocazii la nivel european.

Împreună cu domnul Președinte am discutat și despre următorul Consiliu European din decembrie. Avem puncte și subiecte importante în programul de lucru, iar dorința mea este să ajungem la un acord cu privire la schimbările climatice în luna decembrie. Este un proiect foarte ambițios și trebuie să ținem seama de aceste îngrijorări comune la nivel european. De exemplu, neutralitatea în materie de carbon, acest deziderat ar trebui să fie pe agenda tuturor țărilor participante.

Trebuie să rezolvăm toate chestiunile legate de convergență și este important, la nivel european, să încercam să dezvoltăm posibilitatea diverselor țări de a alege o strategie în materie energetică, de exemplu mixul de energie.

Un alt subiect important pentru Consiliul din decembrie va fi bugetul european, nu este o decizie birocratică, ci o decizie tehnică, politică, respectiv care sunt prioritățile noastre comune. Cu siguranță va fi necesar să alocăm suficient timp în următoarele luni astfel încât să aprofundăm dialogul interinstituțional pentru că bugetul european va fi transpunerea priorităților noastre comune la nivel politic. De aceea încercăm să găsim un echilibru corect între o convergență crescută, coeziune, agricultură și toate aceste chestiuni pe care trebuie să le asigurăm – schimbări climatice, tehnologie – toate acestea sunt aspecte importante, cu efecte concrete în viața de zi cu zi a cetățenilor europeni din diverse țări membre ale Uniunii Europene.

Un alt punct important pe care l-am discutat astăzi și am împărtășit aceleași opinii – importanța de a transforma Europa într-un jucător internațional global. Dorim ca Uniunea Europeană să aibă o influență crescută la nivel european, să apere interesele comune și valorile comune. Am discutat despre nevoie de a identica prin dialog prioritățile comune ale statelor membre în lume, prioritățile Uniunii Europene în lume, precum și importanța organizațiilor internaționale, precum NATO, de exemplu, fiind convinși că pentru securitatea noastră este deosebit de important să fim cu toții implicați. Însă, trebuie să ne dezvoltăm capacitățile la nivel european și, de aceea, trebuie să pregătim agenda foarte îndeaproape împreună cu NATO pentru că pe viitor Europa va trebui să aibă o greutate mai mare la nivel internațional.

Încă o dată, domnule Președinte, doresc să vă mulțumesc pentru această întâlnire importantă. Mă bucur să am ocazia să lucrez îndeaproape cu dumneavoastră în viitorul apropiat. În lunile și în anii trecuți am avut ocazia să lucrăm la nivelul Consiliului European, vă cunosc, știu cât de dedicat sunteți proiectului european și vă felicit încă o dată pentru realegerea dumneavoastră. Consider că dumneavoastră sunteți pregătit să abordați dificultățile care se anunță la orizont pentru bunăstarea cetățenilor europeni.

Jurnalist: O întrebare pentru domnul Președinte Iohannis. Domnule Președinte, la Consiliul European din toamnă v-ați exprimat nemulțumirile vizavi de faptul că progresele înregistrate de Președinția română privind viitorul Buget Multianual European au fost urmate de un regres pe partea de ce a făcut Președinția finlandeză. Ce mesaj ați transmis în acest sens Președintelui-ales al Consiliului European, Charles Michel, și ce poziție va adopta România la Consiliul European din decembrie și apoi, având în vedere și realegerea dumneavoastră ca Președinte al României, poziție din care veți negocia bugetul pentru următorii șapte ani pentru România și pentru Uniunea Europeană în întreg ansamblul?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Este adevărat, la ultimul Consiliu ni s-a prezentat un proiect de buget pentru următorul exercițiu financiar, care, proiect, a reușit o contraperformanță notabilă: toți au fost foarte nemulțumiți cu acest proiect, toți. Nu am mai întâlnit așa ceva.

Și acum, sigur, și Președintele Michel, și eu, și alții, suntem în situația să găsim o cale de ieșire de aici și, în acest sens, trebuie să ne întoarcem un pic la ce a lucrat Președinția noastră, la acel Negobox și abordările sectoriale.

Am discutat, evident, și astăzi cu domnul Președinte Michel despre nevoia păstrării finanțării pentru dezvoltarea regională, de exemplu - fondurile de coeziune -, despre nevoia păstrării într-un cuantum important al banilor pentru politicile agricole comune – așa-numit PAC.

Toate aceste chestiuni trebuie reluate. Însă, în contrapartidă, avem momentan o situație de pat, care nu are încă o soluție, între țările care sunt donori, țările care sunt donori neți, adică contributori neți, și țările care primesc mai mult decât dau la bugetul european. Este un grup de țări care insistă ferm pe limitarea contribuției la 1% din PIB, sunt foarte mulți care sunt dispuși să crească contribuția națională. În condițiile actuale, este practic imposibil să finanțăm toate ambițiile pe care le avem, nu numai proiectele de coeziune, agricole, de cercetare, de universități, dar și chestiuni de climă, legate de gestionarea migrația, și așa mai departe, capitole întregi noi, fără să creștem finanțarea proiectelor europene.

Sigur, se discută despre venituri proprii ale Uniunii, care pot fi create prin diferite mecanisme, însă vedeți că lucrurile sunt complexe și amândoi ne așteptăm totuși la progrese în cadrul Consiliului din decembrie, cel puțin să ajungem la poziții un pic mai apropiate și să începem să concretizăm abordările.

Jurnalist: Aș avea o întrebare pentru domnul Președinte-ales. În ce măsură considerați că ar trebui să se păstreze acea condiție pentru respectarea statului de drept, cu privire la progresul statelor membre, privind viitorul buget pentru 2021-2027?

Președintele-ales al Consiliului European, domnul Charles Michel: Împreună cu domnul Președinte Iohannis am discutat acest subiect important. Diversele valori sunt foarte importante. Acestea sunt bazele proiectului european. Statul de drept este un aspect foarte important, un angajament foarte important la nivel european. Am sentimentul că în viitorul apropiat va fi important să dezvoltăm un mecanism internațional pentru a canaliza progresele întreprinse în diverse state din cele 27 sau 28 de state membre.

Vom încerca să dezvoltăm, de asemenea, o abordare mai preventivă. Nu știu cât este posibil, dar vom încerca să agreăm un nou mecanism în acest sens. Am înțeles că noua Comisie Europeană are intenția de a lucra la această posibilitate, de a folosi Articolul 7 din Tratatului Uniunii Europene, care, după cum știți, prevede proceduri, dar și Curtea Europeană de Justiție este pe cale să ia în discuție acest subiect, pentru a asigura progresul în diverse state membre ale Uniunii Europene. Ne dorim cu toții să avem inițiative favorabile și să asigurăm progresul, pentru o mai bună respectare a statului de drept.

Jurnalist: O întrebare atât pentru Președintele-ales, cât și pentru Președintele Klaus Iohannis. Ne apropiem de momentul Brexit. Prin urmare, v-aș întreba ce garanții oferă Uniunea Europeană românilor din Marea Britanie că drepturile lor vor fi respectate și după ce Marea Britanie părăsește blocul comunitar.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: O să vă răspund din punctul nostru de vedere, al României. Noi suntem de părere că de departe cea mai bună variantă este un Brexit cu acord. Și am văzut în ultimele luni o tendință de acceptare a acestei abordări și în partea cealaltă, a Marii Britanii. Însă acolo sunt alegeri, pe 12 decembrie. Probabil, în seara de 12 – noi avem Consiliu European pe 12-13 – probabil în seara primei zile de Consiliu vom ști primele rezultate estimative și ne vom da seama cum vor putea evolua lucrurile.

Eu personal cred în continuare că va prevala înțelepciunea politică și Brexit-ul se va produce la sfârșitul lui ianuarie cu un acord. Asta este și speranța celorlalți colegi din UE 27, cei care rămânem.

În această situație, cu acord, acordul care este negociat cu Guvernul britanic, drepturile românilor sunt foarte bine protejate. Deci, în cazul unui acord, niciun român nu trebuie să aibă emoții în ceea ce privește statutul pe care îl va avea după Brexit. Drepturile la muncă, la asigurări sociale, pensie și așa mai departe, sunt toate foarte bine negociate. În cazul mai puțin probabil, dar nu poate fi exclus, al unui Brexit fără Acord, vom fi în situația de a negocia aceste drepturi într-un cadru bilateral. Și în această situație suntem bine pregătiți. Eu am avut discuții aprofundate, detaliate cu prim-miniștrii britanici, și cu doamna May, și cu actualul prim-ministru, și am constat că există o dorință reciprocă de a proteja drepturile cetățenilor în bilateral și, în acest sens, nu am nicio emoție că vom ajunge foarte rapid la un Acord convenabil și care îi va proteja bine pe românii din Mare Britanie. Deci, și într-o situație, și în alta, românii vor fi protejați, vor exista acorduri bilaterale sau Acordul mare pe Brexit și nu văd niciun motiv de îngrijorare. Repet, prefer, de departe, un Brexit cu acord, dar noi, România, suntem bine pregătiți și pentru cealaltă variantă.

Președintele-ales al Consiliului European, domnul Charles Michel: Confirm întru totul poziția exprimată de Președintele Iohannis. Îmi aduc aminte când am început negocierile împreună cu Regatul Unit, una dintre prioritățile noastre a fost să asigurăm în continuare drepturile cetățenilor europeni. Este un aspect foarte important pentru noi, am avut ocazia să vorbesc de acest lucru important împreună cu domnul Boris Johnson, actualul prim-ministru al Marii Britanii, și am încredere că va fi posibil și este esențial să ajungem un Acord pentru a garanta diversele drepturi pentru cetățenii europeni și de a asigura, de asemenea, și drepturile cetățenilor Marii Britanii în restul țărilor europene.

Jurnalist: Întrebarea mea este pentru ambii președinți. Noul Guvern de la București a anunțat că deficitul bugetar pe anul în curs va depăși 4%. Cu prognoze din partea unor analiști, chiar mai sumbre pentru anul viitor când cheltuielile publice vor crește. În ce măsură credeți că există riscul ca România să intre în procedură de deficit excesiv și cum se poate evita acest lucru?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, este între timp, destul de evident din datele pe care le are Ministerul Finanțelor, că situația este de așa natură că vrem, nu vrem, vom avea un deficit de peste 4%, fiindcă sunt capitole întregi care în proiectul de buget inițial, proiectul de buget al acelui guvern eșuat, nu au fost bine gândite și este inadmisibil și inimaginabil, de exemplu, să nu fie plătite pensiile, sau salariile, sau lucrările efectuate. Și atunci este clar că o rectificare de buget se va face în sensul creșterii cheltuielilor pentru a acoperi ceea ce este obligatoriu să fie acoperit. Aceste lucruri au fost comunicate Comisiei Europene și, din informațiile mele, a existat acolo o deschidere foarte importantă și chiar o apreciere a modului foarte deschis, pragmatic, cu care noul Guvern Orban a mers acolo și a explicat care este problema moștenită de la guvernul eșuat pesedist și ce trebuie să facă pentru a putea intra într-o normalitate. În același fel, guvernul, din informațiile mele, are intenția să facă un proiect de buget pentru 2020 cu o încadrare mai bună în marja de deficit. Deci, eu personal, voi insista ca bugetul pentru 2020 să fie cât mai aproape de 3% și acest lucru, cu siguranță, va fi posibil. Este, însă, clar că vor continua discuții la nivelul Comisiei Europene pentru a găsi cele mai bune căi de a ieși din acest impas pe care l-a găsit Guvernul Orban când a preluat guvernarea și pornesc de la buna-credință și buna intenție a partenerilor europeni pentru a ne ajuta ca să depășim această etapă.

Președintele-ales al Consiliului European, domnul Charles Michel: O să fiu foarte scurt, pentru că, într-adevăr, este foarte important pentru diversele țări să aibă un dialog puternic și deschis cu Comisia Europeană. Este important să depună eforturile necesare pentru a ajunge la progresele dorite, însă cea mai bună modalitate pentru o bună conlucrare între Comisia Europeană și statele europene, pentru a avea o mai bună poziționare față de bugetul pentru anul viitor, este aceea de a sprijini locurile de muncă, aceasta este o prioritate. Iar, în materie de inovație, de Piața Unică, în legătură cu susținerea convergenței la nivel european, toate aceste inițiative atunci când sunt reușite, au efecte pozitive pentru bugetul național, pentru bugetul de stat.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Vă mulțumesc!

Președintele-ales al Consiliului European, domnul Charles Michel: Vă mulțumesc foarte mult!