Guvernul adoptă legea 'ușilor rotative': Demnitarii, obligați să declare angajamentele anterioare și intențiile post-mandat

BUCUREȘTI, 9 oct (Reuters) - Guvernul României a adoptat joi un proiect de lege menit să combată fenomenul „ușilor rotative”, prin care oficialii publici trec în sectorul privat în domenii pe care le-au reglementat sau controlat, o mișcare considerată esențială pentru creșterea transparenței și pentru îndeplinirea angajamentelor în vederea aderării la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Noul act normativ, care modifică Legea 176/2010 și Legea 144/2007 (legea ANI), introduce un cadru juridic unitar ce impune restricții clare atât înainte, cât și după încetarea mandatului pentru o gamă largă de demnitari și personal contractual din aparatul guvernamental. Printre cei vizați se numără prim-ministrul, miniștrii, secretarul general al guvernului, consilierii și personalul contractual din cabinetele demnitarilor.

Conform purtătorului de cuvânt al Guvernului, la numirea în funcție, persoanele vizate vor avea la dispoziție 15 zile pentru a depune o declarație pe proprie răspundere în care să detalieze toate angajamentele profesionale avute în ultimele 12 luni. Această măsură de integritate ante-mandat are rolul de a permite Agenției Naționale de Integritate (ANI) să evalueze eventualele conflicte de interese înainte ca acestea să se materializeze. În cazul în care ANI constată existența unei situații de conflict de interese pe baza declarației, aceasta poate constitui un impediment în ocuparea funcției publice.

Poate cea mai importantă prevedere este cea post-angajare. La finalul mandatului, demnitarii și personalul asimilat vor avea obligația de a notifica ANI cu privire la orice intenție de a desfășura activități profesionale remunerate la o persoană juridică de drept privat. Notificarea este obligatorie în special dacă noile activități ar putea genera o stare de conflict în raport cu atribuțiile deținute anterior în funcția publică. ANI va evalua situația și va emite un aviz. Desfășurarea unei astfel de activități fără notificare sau în ciuda unui aviz negativ va atrage sancțiuni contravenționale de până la 10.000 de lei.

Această legislație plasează România în rândul statelor care implementează mecanisme stricte pentru a preveni utilizarea influenței și a informațiilor obținute în timpul exercitării unei funcții publice în beneficiu privat după părăsirea sistemului. Proiectul de lege urmează să fie trimis Parlamentului pentru dezbatere și adoptare.