Guvernul salvează o parte din proiectele de mediu din PNRR, dar pierde peste 2 miliarde de euro

Guvernul României a anunțat o restructurare majoră a proiectelor de mediu finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), reușind să salveze o parte dintre acestea prin transferarea către Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), dar confirmând în același timp pierderea a peste două miliarde de euro din alocarea inițială. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a prezentat joi, într-o conferință de presă, rezultatele negocierilor cu Comisia Europeană, care au condus la această decizie.

Din alocarea inițială de 3,6 miliarde de euro pentru componenta de mediu, România va mai putea accesa doar 1,35 miliarde de euro prin PNRR. Diferența de peste 2 miliarde de euro a fost pierdută din cauză că numeroase proiecte, precum cele pentru diguri, baraje sau managementul deșeurilor, aveau un grad de implementare zero sau aproape de zero și nu mai puteau fi finalizate până la termenul limită impus de PNRR, respectiv jumătatea anului viitor.

Conform strategiei adoptate, proiectele cu un grad de implementare de peste 30% la data de 19 august 2025 vor continua să fie finanțate prin PNRR. Acestea includ 123 de contracte pe componenta de apă și canalizare, precum și proiecte de împădurire. Proiectele care aveau un stadiu de implementare între 0% și 30%, considerate vitale pentru comunități, vor fi mutate și finanțate prin AFM. Această măsură vizează salvarea a 120 de proiecte de apă și canal, care vor deservi peste 150 de comunități ce nu au avut acces la aceste utilități, precum și centre de aport voluntar și fabrici pentru gestionarea deșeurilor. Valoarea totală a proiectelor transferate la AFM se ridică la aproximativ 2,4 miliarde de lei.

În schimb, 71 de contracte de pe componenta de apă și 38 de contracte de împădurire, care nu aveau nicio șansă de a fi implementate, vor fi denunțate. Ministrul a subliniat că nerespectarea țintelor asumate prin PNRR ar putea atrage penalizări de sute de milioane de euro pentru România, motiv pentru care guvernul va monitoriza atent finalizarea proiectelor rămase în plan. De asemenea, s-a evidențiat eșecul în accesarea fondurilor pentru pădurile urbane, unde, deși au existat bani disponibili, autoritățile locale nu au depus proiecte, preferând dezvoltarea imobiliară.