Competitivitatea industrială a Moldovei, în impas: Diferențe majore între facilitățile oferite de Chișinău și granturile din UE

În cadrul dezbaterilor de la Curtea de Conturi, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a adus în prim-plan o problemă structurală a economiei naționale: declinul dramatic al sectorului industrial și dificultatea de a atrage investitori strategici în comparație cu țările vecine din Uniunea Europeană. Secretarul de stat, Viorel Garaz, a subliniat că, deși Republica Moldova a aliniat schema de ajutor de stat pentru investiții la standardele europene (DG Comp), instrumentele financiare efective rămân mult mai puțin atractive decât cele oferite de state precum România.

Oficialul a explicat că, de la începutul anilor '90, contribuția industriei la PIB-ul Moldovei a scăzut de la aproximativ 40% la sub 8% în prezent, o tendință alarmantă care necesită intervenție urgentă. În timp ce țările cu economii puternice au o contribuție industrială de cel puțin 20% în PIB, Moldova se luptă să mențină companiile existente și să atragă altele noi. Schema actuală de ajutor de stat regional pentru investiții prevede un prag minim de investiție de 10 milioane de lei, fiind accesibilă atât companiilor mari, cât și IMM-urilor, însă forma de ajutor este considerată „rudimentară”.

Contrastul cu România este unul evident și defavorabil pentru Chișinău. În timp ce Moldova oferă sprijin sub forma unor scutiri de impozit pe venit (până la 75% din valoarea ajutorului) și doar o mică parte ca grant, România și alte state UE oferă granturi în numerar de până la 50-60% din valoarea investiției încă de la start. Au fost oferite exemple concrete de companii multinaționale precum Tesla, Nokian Tyres sau Varta, care au beneficiat de ajutoare de stat de zeci de milioane de euro în țările vecine, sume acordate direct, nu prin deduceri fiscale viitoare.

Această disparitate a determinat chiar și companii moldovenești să își mute producția peste Prut, la Iași sau Vaslui, pentru a beneficia de un sprijin real din partea statului român. Ministerul a pledat pentru necesitatea unei schimbări de paradigmă, subliniind că industria este „motorul” care pune în mișcare restul economiei, inclusiv transporturile și construcțiile, și că fără mecanisme financiare competitive, Moldova riscă să rămână în afara hărții investiționale regionale.